Primul ministru bulgar, Solomon Passi a afirmat pe postul naţional de radio că şansele ţării sale de aderare la NATO ar putea fi reduse de recentul scandal privind exportul ilegal de componente de echipamente militare. Guvernul a anunţat marţi că a descoperit şi stopat contracte de acest fel între firma bulgară Terem şi o companie înregistrată în Siria. Echipamente militare de provenienţă bulgară se află deja în drum spre Irak.

Asociaţia Human Rights Watch din Statele Unite a acuzat trupele Ministerului de interne afgan de încercare de intimidare a studenţilor. La Universitatea din Kabul, situaţia s-a calmat după trei zile de proteste ale studenţilor, care acuzau lipsa de apă, căldură şi electricitate. În cursul protestelor au avut loc mai multe ciocniri cu poliţia afgană, soldate cu moartea a cel puţin trei studenţi şi rănirea altor 20. Astăzi, Naţiunile Unite au criticat intervenţia în forţă a poliţiei , cerînd o anchetă.

În jur de o mie de foşti investitori la Fondul Naţional de Investiţii au manifestat la Bucureşti, în faţa clădirii guvernului, cerînd reluarea procesului FNI, în urma căruia urma sa se stabilească despăgubirile la care au dreptul. Procesul a fost suspendat în luna octombrie. Protestatarii au anunţat că vor organiza o demonstraţie de mari proporţii în luna mai a anului viitor, când se împlinesc trei ani de la căderea FNI, în cazul în care instanţa nu se va pronunţa până atunci şi că ar putea prezenta cazul la Haga.

Ministrul Administraţiei Publice Locale, Octav Cozmîncă a declarat la o conferinţă de presă că este pentru ultima dată cînd îi atrage atenţia în mod public primarului Clujului Gheorghe Funar să respecte legea, după care va trece la aplicarea unor măsuri mai drastice, fără a preciza însă care vor fi acestea, relatează. “Funar trebuie să înţeleagă că nu este un stat în stat, nu este un ţar local şi să nu se mai creadă un mic Ceauşescu al anilor 2002” a spus Cozmîncă potrivit agenţiei Mediafax.

Referindu-se la lipsa unor măsuri concrete de deblocare a crizei din administraţia clujeană, ministrul a declarat că pînă în prezent s-a manifestat “înţelepciune şi respect faţă de autonomia locală”, dar că primarul Funar “a greşit flagrant faţă de Consiliul Local, faţă de Prefectură, dar mai ales faţă de cetăţeni”.

Gheorghe Funar s-a arătat surprins de declaraţiile ministrului Administraţiei Publice Locale, spunînd că atenţia ministrului ar trebui să se îndrepte mai degrabă spre prefectul şi spre subprefectul Clujului. Funar a mai spus că Octav Cozmîncă ar trebui să îşi prezinte demisia pentru că nu a reuşit, timp de o jumătate de an, să rezolve criza din administraţia locală clujeană.

Mai multe guverne ale lumii au salutat cu precauţie acceptarea de către Bagdad a rezoluţiei Naţiunilor Unite privind dezarmarea Irakului, cerîmd preşedintelui Saddam Hussein să-şi respecte promisiunea de a coopera pe deplin cu inspectorii ONU.

Arabia Saudită şi-a manifestat speranţa că Irakul va coopera cu trimişii Naţiunilor Unite. Kuweitul a declarat că acceptarea rezoluţiei este un pas pozitiv, nu însă şi sfîrşitul disputei referitoare la Irak.

Purtătorul de cuvînt al Casei Albe Scott McClellam a declarat că Saddam trebue să-şi însoţească promisiunile cu fapte, în timp ce premierul britanic Tony Blair a declarat unui post de radio arab că Irakul trebuie să se dezarmeze sau va fi dezarmat cu forţa.

Regele Mihai s-a întîlnit în cursul serii la Palatul Elisabeta din Bucureşti cu ambasadorii ţărilor NATO şi ai Uniunii Europene, precum şi cu cei ai ţărilor candidate. Potrivit postului de radio România Actualităţi, Regele Mihai le-a mulţumit ambasadorilor statelor NATO pentru eforturile lor în vederea îmbunătăţirea imaginii României în exterior şi a susţinut că scopul tuturor este o Alianţă extinsă, mai puternică, o alianţă de securitate în care alături de Statele Unite, contribuţia europenilor să fie mult mai viguroasă. Deşi imaginea României nu este pe de-antregul favorabilă, ea s-a îmbunătăţit considerabil în ultima vreme, dar mai sînt multe lucruri de rezolvat, a mai spus Regele Mihai.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat că Irakul deţine arme de distrugere în masă, în ciuda faptului că Bagdadul neagă acest lucru. Rumsfeld a adăugat că obiectul noii rezoluţii a Consiliului de Securitate este de a permite inspectorilor de armament să ajungă la propriile lor concluzii. Într-o scrisoare trimisă ieri secretarului general al ONU Kofi Annan, ministrul irakian de externe Najih Sabri a negat că ţara sa are arme de distrugere în masă.

Poliţia cehă a anunţat dejucarea unui complot pus la cale de extremişti de a lăsa fără curent electric centrul de congrese din Praga – locul de desfăşurare a summitului NATO de săptămîna viitoare - şi metroul praghez. Poliţia a interogat cinci suspecţi la Opava, în nordestul Cehiei, iar doi dintre ei au fost puşi sub arest. Alţi doi suspecţi au fost puşi sub acuzare la Usti Nad Labem, în nodrul Boemiei.

Preşedintele Ion Iliescu a încheiat consultările cu partidele parlamentare privind oportunitatea convocării alegerilor anticipate. Această idee, lansată de PSD, nu a fost acceptată de şeful statului, de partidele de opoziţie şi de UDMR.

Singurul partid care a exprimat o opinie favorabilă unui scrutin înainte de termen este Partidul Umanist Român. Liderul acestei formaţiuni politice, Dan Voiculescu a declarat că ne-convocarea de alegeri anticipate în 2003 va pune în pericol procesul de integrare a României în Uniunea Europeană. După întrevderea dintre Ion Iliescu şi liderii PSD, purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei a anunţat că şeful statului îşi menţine poziţia în legătură cu oportunitatea organizării de alegeri anticipate în anul 2003 şi consideră că acest subiect ar trebui discutat, dacă dezbaterea publică o va impune, după summit-ul NATO de la Praga.

Ministerul de externe din Kirghistan a anunţat că preşedintele din Belarus Alexandr Lukashenka plănuieşte să viziteze această ţară între 20-22 noiembrie. Iniţial, Lukashenka dorise să participe la summitul NATO din Praga, dar ministrul ceh de externe Cyril Svoboda a declarat că e prea puţin probabil ca preşedintele belarus să obţină o viză de intrare în Cehia, precizînd că acest refuz va simboliza nemulţumirea Pragăi faţă de metodele autoritare de guvernare ale lui Lukashenka. Ministrul belarus de externe Mihail Hostov a declarat ceva mai devreme la Minsk că ţara sa ar putea întrerupe legăturile diplomatice cu Cehia dacă nu i se acordă viză lui Alexandr Lukashenka.

Şansele Bulgariei de a intra în NATO ar putea fi reduse de recentul scandal privind exportul ilegal de componente de echipamente militare, a declarat pentru postul naţional de radio de la Sofia ministrul bulgar de externe Solomon Passi. Guvernul anunţase marţi că a descoperit şi a oprit contracte de acest fel între firma bulgară Terem şi o companie înregistrată în Siria. Echipamente militare de provenienţă bulgară se află deja în drum spre Irak.

Funcţionarii publici vor intra luni în grevă generală pe termen nelimitat, cerînd creşterea salariilor, a anunţat Vasile Marica, preşedintele Uniunii Sindicatelor Funcţionarilor Publici din România. Funcţionarii publici au organizat, la 24 octombrie, un marş de protest pe străzile Capitalei, cerînd Guvernului să le mărească salariile la 3,9 milioane de lei pe lună - echivalentul salariului mediu pe economie. La 6 noiembrie, ei organizat o grevă de avertisment de două ore, tot pentru susţinerea revendicărilor salariale. Pentru că nici după aceste proteste revendicările nu au fost rezolvate, sindicaliştii au decis să oprească total lucrul.

Acceptarea Rezoluţiei Naţiunilor Unite de către Irak reduce perspectiva unui nou război, a declarat Secretarul general al Ligii Arabe, Amr Moussa. O opinie asemănătoare a exprimat şi preşedintele sirian Bashar al-Assad, într-o convorbire telefonică cu preşedintele Franţei, Jacques Chirac. În opinia ministrului rus de externe Igor Ivanov, acceptarea rezoluţiei va permite inspectorilor ONU în domeniul armamentului să-şi reia atribuţiile.

Liderul majorităţii comuniste din Parlamentul moldovean, Victor Stepaniuc a declarat că opoziţia creştin-democrată nu are motive să reia acţiunile de protest de stradă, aşa cum a anunţat, deoarece, în opinia lui Stepaniuc, guvernarea comunistă a îndeplinit toate recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În replică, preşedintele PPCD, Iurie Roşca, a declarat că, în realitate, actuala guvernare de la Chişinău nu s-a conformat decît parţial celor două rezoluţii adoptate de Aduenarea Parlamentară în privinţa Republicii Moldova, pentru că nu a asigurat independenţa puterii judecătoreşti şi n-a transformat Radioteleviziunea de stat într-o instituţie publică. Acestea sînt motivele pentru care grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat a anunţat că va organiza la 1 decembrie o întîlnire cu alegătorii săi în Piaţa Marii Adunari Naţionale din Chişinău, ceea ce înseamnă de fapt reluarea acţiunilor de protest îndreptate împotriva guvernării comuniste.

Secretarul Consiliului de securitate al Federaţiei Ruse, Vladimir Rushailo a semnat la Chişinău împreună cu omologul său moldovean, Valeriu Gurbulea, un protocol de colaborare privind asigurarea securităţii naţionale şi regionale. "Eforturile noastre sînt îndreptate în ultimul timp spre soluţionarea problemei nr.1 - terorismul internaţional. Evenimentele tragice de la Moscova au subliniat o data în plus că ţările din Comuniattea Statelor Independente trebuie să-şi unifice eforturile în aceasta privinţă", a spus Vladimir Rusailo după semnarea protocolului. Oficialitatea rusă se află la Chişinău pînă vineri, cînd va avea o întrevedere cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin.

Membrii grupului parlamentar al minorităţilor naţionale altele decît cea maghiară consideră că 2003 nu este un moment oportun pentru organizarea de alegeri anticipate, deoarece acest an este foarte important pentru procesul de integrare euro-atlantică a României, a declarat deputatul Varujan Pambuccian, după convorbirile cu preşedintele Ion Iliescu. Pambuccian e de părere că stabilitatea şi continuitatea sînt două elemente foarte importante pentru România în anul 2003, iar alegerile anticipate ar putea constitui un obstacol în procesul de integrare euro-atlantică a României.

Partidul Democrat nu este de acord cu organizarea de alegeri anticipate, dar este pregătit pentru această eventualitate, a declarat la o conferinţă de presă vicepreşedintele PD Liviu Negoiţă. El a mai spus că între priorităţile actualei guvernări în momentul de faţă ar trebui să se numere şi sărăcia din România, nu numai intrarea în Uniunea Europeană şi NATO. Vicepreşedintele PD se îndoieşte, însă, că vor avea loc alegeri anticipate atît timp cît preşedintele Ion Iliescu nu doreşte acest lucru.

La Braşov se va marca împlinirea a 15 ani de la revolta muncitorilor din 1987, printr-o serie de manifestări la care a fost invitat şi deputatul PSD, Ristea Priboi. Membrii asociaţiei “15 noiembrie 1987” vor fi făcuţi cetăţeni de onoare ai oraşului – cu aceeaşi ocazie va fi lansată şi cartea istoricului Marius Oprea despre revolta din 1987.

Peste o mie de persoane participă la o manifestaţie de protest în capitala Kirghistanului, Bishkek – cerînd între altele suspendarea din funcţie a preşedintelui Askar Akayev. Sute de poliţişti sînt masaţi în centrul oraşului pentru a împiedica accesul demonstranţilor. În cursul după-amiezii este programată o şedinţă specială a guvernului.

Germania va sprijini crearea unei forţe rapide de intervenţie în cadrul NATO a declarat ministrul german de externe Joschka Fischer. Consiliul nord-atlantic trebuie însă să-şi mentină dreptul de a decide unde va fi defăşurată forţa. O decizie în acest sens trebuie să fie luată şi de parlamentul german; iar viitoarea forţă NATO trebuie să fie compatibilă cu noua forţă europeană de reacţie rapidă. Fischer a precizat că în opinia guvernului său, utilizarea forţei militare nu este singura modalitate de combatere a terorismului.

Patru suspecţi palestinieni au fost reţinuţi de armata israeliană în cursul unui raid în oraşul Gaza. Unul din cei reţinuţi este membru al forţelor de securitate palestiniene, a informat armata israeliană. Este al treilea raid de acest gen al armatei israeliene de la atacul palestinian asupra unui kibbutz .

La Universitatea din Kabul, situaţia s-a calmat după trei zile de proteste ale studenţilor, revoltaţi de lipsa de apă, căldură şi electricitate. În cursul protestelor au avut loc mai multe ciocniri cu poliţia afgană, soldată cu moartea a cel puţin doi studenţi – Astăzi, Naţiunile Unite au criticat intervenţia în forţă a poliţiei , cerînd o anchetă.