Şeful inspectorilor de armament ONU Hans Blix a declarat că echipa sa de experţi ar putea să reia activitatea de căutare a armelor de distrugere în masă în Irak la 27 noiembrie. În cadrul unei conferinţe de presă organizate la cartierul general al Naţiunilor Unite, Blix a spus că echipa sa aşteaptă declaraţia Bagdadului cu privire la programele sale de armament, declaraţie care va fi dată publicităţii la 8 decembrie. Irakul a negat în repetate rînduri că posedă arme de distrugere în masă. Hans Blix a mai spus că acele ţări care au dovezi contrare trebuie să le facă publice. Oficialităţile americane susţin că Irakul îşi reactivează de cîţiva ani buni armele de distrugere în masă.

Un militant palestinian a deschis focul în oraşul Hebron din Cisiordania rănind cel puţin şapte persoane, dintre care două se află în stare critică. Atacul s-a produs la începutul Sabbatului, cînd evreii religioşi se duc în pelerinaj la mormîntul patriarhilor de la Hebron.

Instituţiile din România au fost, în 2002, mai opace decît anul trecut, în ciuda reglementării liberului acces la informaţia de interes public, se spune într-un raport realizat de Asociaţia Română pentru Transparenţă.

Asociaţia Română pentru Transparenţă a demarat un proiect privind rolul Avocatului Poporului în apărarea liberului acces la informaţiile publice, a declarat presei Oana Zăbavă, coordonatorul proiectului. La acest proiect - care a costat 35.000 de euro şi care s-a derulat din decembrie 2001 şi pînă în noiembrie 2002 - trebuia să participe şi instituţia Avocatul Poporului, ceea ce nu s-a întîmplat, a spus Oana Zăbavă.

Potrivit raportului întocmit de Asociaţia Română pentru Transparenţă, Avocatul Poporului are datoria de a proteja dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la informaţii de interes public.

Preşedintele ucrainean Leonid Kushma a declarat că nimeni din Ucraina nu va lua parte la summitul NATO de săptămîna viitoare, dacă lui nu i se va permite să participe. Oficialităţile Alianţei nu l-au invitat pe Kuchma la întîlnirea cu ţările partenere care va avea loc în marginea reuniunii la vîrf, declarînd că această întîlnire se va derula la nivel ministerial.

Statele Unite l-au acuzat pe Kuchma că a aprobat vînzarea unui sistem radar sofisticat Irakului, încălcînd sancţiunile ONU impuse acestei ţări. Liderul de la Kiev a repetat că este nevinovat şi că acuzaţiile care i se aduc nu au fost probate. Oficialităţile americane şi-au exprimat nemulţumirea cu privire la felul în care autorităţile ucrainene au colaborat cu echipa de experţi americani şi britanici care au vizitat Ucraina luna trecută pentru a cerceta acuzaţiile.

Mai multe organizaţii internaţionale care militează pentru drepturile omului s-au întîlnit la Haga pentru a discuta campania Rusiei în republica separatistă cecenă. Conducătorii acestor organizaţii au avertizat că acest conflict generază terorism.

Aarom Rhodes, directorul federaţiei Internaţionale Helsinki pentru drepturile omului, a numit campania militară rusă din Cecenia “cea mai gravă încălcare a drepturilor omului din Europa”, adăugînd că această campanie duce la extremism.

Lord Judd, raportorul Consiliului Europei pentru Cecenia, a afirmat că absenţa stabilităţii politice favorizează terorismul şi că mulţi ceceni nu mai au nici o speranţă în soluţionarea politică a conflictului. Judd a mai spus că dialogul cu liderii ruşi a stagnat din cauza crizei ostatecilor care a avut loc la Moscova luna trecută.

La capătul a două zile de dezbateri asupra felului în care mişcarea socialistă ar trebui să abordeze provocările generate de globalizare, liderii partidelor socialiste şi social-demorate reprezentate în Parlamentul European şi-au reafirmat sprijinul pentru extinderea Uniunii Europene.

În declaraţia comună adoptată la Varşovia, se spune că lărgirea acestei organizaţii va avea ca rezultat o Europă mai puternică, care va putea vorbi cu mai multă autoritate şi va putea activa mai intens în promovarea progresului mondial. Declaraţia se pronunţă pentru aplicarea principiilor social-democraţiei în procesul de globalizare. La reuniunea de la Varşovia a fost prezent şi premierul britanic Tony Blair, care a confirmat că integrarea europeană va continua şi după primul val al extinderii.

Potriviti postului de radio România Actualităţi, Blair a spus că la trei ani după primirea primilor 10 noi membri, va urma aderarea României şi a Bulgariei la Uniune.

Cooperarea completă a Irakului cu inspectorii ONU de armament este indispensabilă – este concluzia la care au ajuns preşedintele francez Jacqus Chirac şi ministrul rus de externe şi cel al apărării, aflaţi în vizită la Paris.

Adjunctul şefului diplomaţiei ruse a repetat la Moscova că inspectorii vor trebui să se concentreze pe ceea ce au de făcut pentru a micşora eventuala tensiune politică, şi că orice posibilă dificultate în misiunea inspectorilor trebuie raportată Consiliului de Securitate ONU, ai cărui membri sînt singurii care pot lua decizii în astfel de cazuri.

În cadrul adunării parlamentare NATO care se desfăşoară la Istanbul, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Robertson a anunţat că la summitul NATO de la Praga Alianţa va face cunoscute noi măsuri de combatere a terorismului.

Robertson a precizat că reuniunea din capitala Cehiei va fi ocazia de a întreprinde noi paşi împotriva proliferării armelor nucleare şi biologice. Secretarul general al NATO a mai spus că alianţa intenţionează să lărgească spectrul uneltelor de combatere a acestor ameninţări, cum ar fi rezerve de vaccinuri sau laboratoare de detecţie mobile.

În altă ordine de idei, organizaţia Human Rights Watch a cerut liderilor NATO să se gîndească la întărirea controalelor asupra a ceea ce Human Rights Watch numeşte comerţul ilegal şi iresponsabil cu armament în ţările primite recent în Alianţă şi acelea care doresc să i se alăture.

Preşedintele Statelor Unite George Bush se va afla la Bucureşti sîmbătă, 23 noiembrie, între orele 14 şi 18, a anunţat purtătoarea de cuvînt a preşedinţiei române Corina Creţu.

Şeful administraţiei americane va avea o întrevedere cu preşedintele Ion Iliescu, după care va susţine împreună cu acesta o conferinţă de presă comună. În aceeaşi zi, în jurul orei 16 George Bush va susţine o alocuţiune în Piaţa Revoluţiei din capitala României. Preşedintele american va sosi în Bucureşti venind de la Vilnius, capitala lituaniană.

Ministrul bulgar al apărării Nikolai Svinarov s-a arătat dispus să demisioneze din cauza scandalului provocat de exporturile ilegale de echipament militar. El a spus la Sofia că se gîndeşte să-şi dea demisia după reuniunea NATO la nivel înalt de săptămîna viitoare din Praga, unde Bulgaria speră să primească o invitaţie de aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

Marţea trecută, guvernul bulgar a anunţat descoperirea şi oprirea unui contract prin care firma producătoare de armament Terem, aflată în proprietatea statului, a vîndut în mod ilegal piese de schimb pentru vehicule militare unei companii din Siria. Presa locală a relatat însă că echipamentul era de fapt în drum spre Irak. În opinia ministrului bulgar de externe Solomon Passi. şansele Bulgariei de a intra în NATO ar putea fi reduse din cauza acestui scandal.

Parlamentul moldovean a adoptat în primă lectură un proiect de lege care prevede că numărul minim de membri pentru înregistrarea unui partid politic să fie mărit de la 5 mii la 15 mii. În opinia iniţiatorilor acestui proiect, un grup de deputaţi creştin-democraţi, aceasta reglementare e necesară pentru a verifica viabilitatea celor 33 de formaţiuni politice existente în Republica Moldova şi pentru a le exclude pe acelea care nu au reprezentativitate. Dacă legea va intra în vigoare, Ministerul Justitiei va cere partidelor politice din Republica Moldova să se înregistreze din nou.

Într-o analiză recentă, experţii de la “Economist Intelligence Unit” afirmă că “ultimele evoluţii au îmbunatăţit şansele României de a fi inclusă în viitorul val al extinderii NATO, cu prilejul summitului de la Praga.

Analiştii citaţi afirmă că se poate presupune că numai evenimente dramatice şi neprevăzute ar putea împiedica România să obţină calitatea de membru al Alianţei. Candidatura României la NATO a fost întarită de mai mulţi factori, care au balansat sprijinul în favoarea ei, mai ales în Statele Unite, principalul arbitru al extinderii. România, scriu cei de la “Economist Intelligence Unit”, a impresionat Washington-ul prin sprijinul fără echivoc acordat “războiului împotriva terorismului”, condus de Statele Unite, sprijin care a implicat punerea la dispoziţia NATO a spaţiului aerian şi maritim, şi trimiterea de trupe în Afganistan.

Şansele de invitare a României în NATO au fost întărite şi de pregătirile administraţiei americane pentru un posibil război împotriva regimului de la Bagdad, mai scriu analiştii de la “Economist Intelligence Unit”.

Compania de transport maritim norvegiană Leif Hoegh a confirmat că nava sa Norman Lady a intrat acum două zile în coliziune cu un submarin american nuclear în Marea Mediterană. Compania norvegiană a anunţat că Norman Lady a lovit un obiect aflat sub nivelul mării în vestul Mediteranei în acelaşi loc şi la aceeaşi oră raportate de marina americană în legătură cu o coliziune între submarinul de atac Oklahoma City şi o navă comercială neidentificată. Marina Statelor Unite a anunţat miercuri că submarinul a suferit pagube pentru că în momentul ciocnirii îşi ridica periscopul la est de strîmtoarea Gibraltar.

O oficialitate palestiniană, citată de agenţia Associated Press, a declara că atît Egiptul cît şi grupul Fatah al lui Yaser Arafat au cerut organizaţiei Hamas să înceteze atacurile sinucigaşe pe teritoriul Israelului, pe o perioadă de trei luni, pînă la alegerile israeliene.

La o întîlnire desfăşurată vineri, şeful serviciului de informaţii al Egiptului ar fi adresat o cerere premierului şi preşedintelui israelian, ca forţele lor armate să înceteze, în acelaşi interval de timp, lichidarea unor militanţi extremisti palestinieni.

Republica Cehă a respins cererea de viză de intrare a preşedintelui belarus Alexandr Lukashenka, care şi-a manifestat dorinţa de a participa la summitul NATO de săptămîna viitoare. Ministrul ceh de externe Cyril Svoboda a declarat că viza nu va fi acordată din cauza performanţelor negative ale guvernului de la Misnk în privinţa respectării drepturilor omului.

Svoboda a adăugat că oficialităţile cehe nu doresc ca Lukashenka să folosească vizita sa la Praga pentru a-şi “legitima poziţia” în Belarus. Şeful diplomaţiei cehe a precizat însă că se vor acorda vize membrilor unei delegaţii din republica Belarus care va participa la summit.

Oficialităţile NATO au declarat că Lukashenka nu este binevenit la summit din cauza felului său dictatorial de a-şi conduce ţara, şi din cauză că se opune extinderii Alianţei Nord-Atlantice.

Parlamentul german a prelungit cu un an mandatul trupelor germane care participă la operaţiuni anti-teroriste conduse de Statele Unite. Gernot Erler, vicepreşedintele grupului parlamentar al social-democraţilor, a declarat că războiul împotriva terorismului este departe de a fi terminat, fapt demonstrat de continuarea atacurilor teroriste.

Aproximativ 1200 de militari germani, între care şi o unitate de comando în Afganistan, servesc în operaţiuni antiteroriste. Alte unităţi sînt forţele navale bazate în largul Capului Horn, detaşamentul de detecţie a armamenului chimic, biologic şi nuclear bazat în Kuweit şi forţe de transport aerian.

Într-un comunicat de presă al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se anunţă că ministerul apărării şi-a dat acordul pentru transferul către instituţia abilitată de lege a clădirii unei unităţi militare din Bucureşti, unde să fie depozitată arhiva fostei securităţi.

In acelaşi comunicat se precizează că părţi din arhiva securităţii sînt depozitate în toate reşedinţele de judeţ din ţară şi că CNSAS va prelua dosare de la diferiţi deţinători de arhive.

Aflat la Paris, ministrul rus de externe le-a declarat reporterilor că Rusia nu intenţionează să negocieze în Cecenia "cu aceia care în mod evident şi deliberat confundă terorismul cu o reglementare politică. Cu asemenea oameni nu poate fi vorba de a trata, iar unul dintre ei este Maskhadov" -- afirma şeful diplomaţiei ruse.

Referindu-se la alte teme din actualitatea internaţională, Ivanov a spus că Rusia nu furnizează Coreei de Nord decît arme convenţionale şi piese de schimb. Relaţiile ruso-coreene nu ar avea nimic de a face, afirma diplomatul, "cu ameninţarea proliferării armelor de distrugere în masă."

La aceiaşi întîlnire cu presa, la Paris, ministrul rus de externe susţinea că nici livrările de arme şi de echipament militar către Iran nu ar viola reglementările internaţionale.

La Istambul s-a deschis sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Alianţei Nord Atlantice, pe a cărei agendă se află pregătirea reuniunii Nato, la cel mai înat nivel, de săptămîna viitoare, la Praga. Reprezentanţii României la lucrările Adunării sînt Ioan Mircea Paşcu, ministrul apărării şi Ovidiu Petrescu, vice-preşedinte al Camerei Deputaţilor, venit în fruntea unei delegaţii parlamentare.

În Turcia, liderul partidului ce urmează să formeze noul guvern, Recep Tayyip Erdogan s-a întîlnit cu preşedintele ţării pentru a discuta numirea primului ministru. Preşedintele Ahmet Necdet Sezer ar fi promis să nu întîrzie numirea şefului guvernului. Partidul dreptăţii şi al dezvoltării, Ak, un grup islamic moderat a cîştigat o victorie necontestată în alegerile de la 3 octombrie, obţinînd 363 de locuri în Marea Adunare Naţională.

Hans Blix şeful echipei internaţionale de inspectori ONU pentru dezarmarea Irakului declară că orice încercare a Irakului de a se amesteca în activitatea inspectorilor, ca şi orice întîrziere de a le acorda accesul la siturile selectate va fi considerată o încălcare a angajamentelor luate.