Trupele israeliene au reocupat oraşul Hebron din Cisiordania după ce 12 israelieni au fost ucişi sîmbătă într-un atac al militanţilor palestinieni, revendicat de gruparea Jihadul Islamic. Premierul israelian Ariel Sharon s-a consultat cu ministrul apărării Shaul Mofaz asupra ripostei israeliene. Unele oficialităţi israeliene au cerut o ripostă militară dură, în timp ce lideri din străinătate, cum ar fi Înaltul Comsiar ONU pentru refugiaţi Sergio Vieira de Mello şi ministrul francez de externe Dominique de Villepin au cerut Israelului să dea dovadă de reţinere. Atacul a avut loc în timp ce coloniştii se întorceau de la rugăciune în apropierea aşezării evreieşti Kiriat Arba. 9 militari israelieni şi trei colonişti au fost ucişi în atac. Trupele israeliene i-au împuşcat pe trei dintre palestinienii care au lansat atacul, arestînd apoi mai multe zeci de persoane suspectate că sînt militanţi.

Primul ministru moldovean, Vasile Tarlev a reluat criticile asupra modului în care a fost efectuată privatizarea în Republica Moldova în ultimii zece ani. Declaraţiile lui Tarlev survin în contextul scandalului legat de intenţia autorităţilor comuniste de a-l expropria pe cel mai important investitor străin din Republica Moldova, grupul spaniol Union Fenosa. Vasile Tarlev a declarat că privatizarea din ultimii 10 ani în Republica Moldova a fost o mare greşeală, reprezentînd mai degraba o acaparare a întreprinderilor de stat. Premierul molodovean a pledat pentru oprirea procesului de înstrăinare a întreprinderilor rămase în proprietatea statului.

Preşedintele Turciei Ahmet Sezer l-a desemnat pe Abdullah Gul, vicepreşdintele Partidului pentru justiţie şi dezvoltare, în funcţia de prim ministru şi i-a cerut să formeze noul guvern al ţării. Abdullah Gul a fost desemnat în ciuda faptului că Recep Erdogan este liderul acestei formaţiuni politice, de orientare islamistă moderată, care a cîştigat alegerile din 3 noiembrie. Dar Erdogan nu poate ocupa funcţia de premier din cauza unei condamnări pentru incitare la ură religioasă. Cu toate acestea se aşteaptă ca Erdogan să domine scena politică turcă pînă ce parlamenterii vor putea să schimbe Constituţia ţării pentru a-i permite să devină şeful guvernului.

Şeful inspectorilor de armament ai Naţiunilor Unite, Hans Blix a declarat că nu se aşteaptă ca misiunea echipei sale de a căuta armele de distrugere în masă ale Irakului să fie una uşoară. “Sîntem conştienţi de dificultăţile şi incetitudinile care ne aşteaptă”, a declarat Blix la Paris, înainte de a pleca spre Cipru, unde se adună inspectorii ONU pentru a se deplasa luni la Bagdad. Inspecţiile ar putea începe peste aproximativ 10 zile. Autorităţile irakiene au declarat astăzi că Blix nu va găsi nici o dovadă că Irakul posedă arme interzise de lege.

În ciuda faptului că, după toate aparenţele, liderul reţelei teroriste Al Qaida, Osama Bin Laden, este încă în viaţă, preşedintele Statelor Unite George Bush a declarat în obişnuitul său discurs radiodifuzat că ...

războiul împotriva terorismului a înregistrat progrese importante, prin miile de arestări efectuate de autorităţile americane şi de acelea ale ţărilor aliate cu America. George Bush a promis de asemenea că nici un terorist nu va scăpa de operaţiunile antiteroriste globale. “Războiul nostru împotriva teroriştilor şi a celor care îi sprijină avansează pe toate fronturile”, a spus şeful Casei Albe, la o zi după ce surse guvernamentale americane au anunţat capturarea unui înalt lider al reţelei Al Qaida, al cărui nume nu a fost dat încă publicităţii.

În Congresul american s-a aprobat crearea unei comisii parlamentare care să cerceteze atacurile teroriste lansate împotriva Statelor Unite anul trecut. Senatul a aprobat în unanimitate crearea comisiei, la cîteva ore după ce Camera Reprezentanţilor a făcut acelaşi lucru. Comisia va avea 10 membri, va fi independentă şi bi-partizană şi va cerceta în special deficienţele în activitatea serviciilor de contraspionaj americane care au precedat atacurile. Şeful comisiei va fi numit de preşedintele George Bush care va semna legea de creare a acestui nou organism de anchetă.

Instituţiile din România au fost, în 2002, mai opace decît anul trecut, în ciuda reglementării liberului acces la informaţia de interes public prin Legea 544/2001, relevă un raport realizat de Asociaţia Română pentru Transparenţă. Asociaţia a testat modul în care instituţiile statului au răspuns în 2001 şi în 2002 la cererile venite din partea populaţiei. Constatarea a fost că în ciuda intrării în vigoare a legii liberului acces la informaţie, instituţiile statului pun în acest an bariere şi mai mari accesului la informaţiile publice. Astfel, rata de răspunsuri primite la cerile populatiei a scăzut de la 60 la sută anul trecut, la 43 la sută în acest an.

Funcţionarii publici au amînat declanşarea grevei generale şi au acceptat să negocieze, deşi cererile lor privind majorarea salariilor nu au fost agreate de reprezentanţii Guvernului.

Decizia de amînare a grevei generale a fost adoptată vineri de o mare parte a liderilor funcţionarilor publici din teritoriu, după aproape patru ore de discuţii cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, Ministerului Muncii şi celui al Administraţiei Publice.

Uniunea Sindicatelor Funcţionarilor Publici din România cere o majorare a salariilor cu 37 la sută, începînd din luna ianuarie 2003, însă reprezentanţii Guvernului apreciază această cerere ca fiind "irealizabilă". Dacă negocierile eşueaza, funcţionarii publici vor declanşa greva generala peste trei săptămîni.

Premierul Adrian Năstase va efectua, duminică şi luni, o vizită oficială în Spania, însoţit de o delegaţie guvernamentală şi de un grup de oameni de afaceri.

Schimburile comerciale dintre România şi Spania s-au ridicat, în primele nouă luni ale acestui an, la 360 de milioane de dolari, după ce în 2001 au crescut cu 62,8% faţă de anul precedent. România ar dori ca aceste schimburi să atingă un miliard de dolari pînă în perioada 2006-2007. Investiţiile spaniole pe piaţa românească se cifrează la aproximativ 150 de milioane de dolari.

La Bucureşti, pregătirile pentru vizita şefului administraţiei americane au început de mai bine de o lună. Acestea includ pregătiri intense ale serviciilor speciale din România şi Statele Unite pentru desfăşurarea în condiţii de maximă securitate a vizitei. SPP împreună cu US Secret Service vor asigura protecţia preşedintelui american. Săptămîna viitoare, SPP şi Poliţia vor informa populaţia din Bucureşti în legătură cu măsurile de securitate ce vor fi luate pe durata vizitei preşedintelui american.

Casa Alba a confirmat vizita preşedintelui american George W. Bush la Bucuresti sîmbăta viitoare, 23 noiembrie. Consilierul prezidenţial american Condoleeza Rice a precizat că ...

la data respectivă, Bush se va întâlni cu preşedintele Iliescu şi se va adresa românilor într-o piaţa din centrul Bucureştiului. Vizita preşedintelui american va avea loc după summit-ul NATO de la Praga. Bush va sosi miercuri în capitala cehă, pe care o va părăsi vineri, pentru a se îndrepta către Rusia, unde are programate convorbiri cu preşedintele Putin. De aici, în aceeaşi zi, Bush va sosi la Vilnius, în Lituania, pentru întâlniri cu preşedinţii statelor baltice. A doua zi, sîmbătă, 23 noiembrie, Bush se va afla la Bucureşti pentru patru ore şi jumătate.

Palatul Cotroceni a precizat ieri ca şeful administraţiei americane va sosi în Romania, la ora 14 şi va părăsi Romania puţin dupa ora 18. El va fi însoţit de soţia sa, Laura Bush, de secretarul de stat Colin Powell şi de consilierul prezidenţial Condolezza Rice. Şeful administraţiei americane va avea convorbiri oficiale, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Ion Iliescu, dupa care cei doi vor face declaraţii presei. Preşedintele american se va deplasa apoi în Piaţa Revoluţiei, unde va ţine un discurs.

Republica Belarus şi-a rechemat, aseara, pentru "consultări", ambasadorul din Cehia, în urma refuzului autorităţilor de la Praga de a-i oferi viză preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, care dorea să participe la summitul NATO de la Praga.

Preşedintele Lukaşenko dorea să fie prezent la summitul NATO de la Praga, la 21-22 noiembrie. Cehia a refuzat însă să-i acorde acestuia viza de intrare în ţară. Această măsură a fost justificată prin nerespectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în Belarus. Decizia autoritaţilor de la Praga se refera numai la preşedintele din Belarus, nu şi la ceilalţi membri ai delegaţiei acestei ţari la summitul Alianţei Nord-Atlantice.

Regele Mihai a prezentat rezultatele turneului de promovare a României pentru integrarea în NATO, în capitalele statelor occidentale. Familia regală a străbătut, în ultimele opt luni, întregul continent european, "din Scandinavia pînă în Peninsula Iberică", oprindu-se în Danermarca, Norvegia, Olanda, Belgia, Spania, Marea Britanie şi Suedia.

Regele Mihai a precizat, de la început, că misiunea sa nu a fost una de propagandă, neavînd intenţia de a prezenta o imagine idealizată a României peste hotare, pentru că, oricum, guvernele occidentale cunosc prea bine problemele ţării noastre. "Scopul meu a fost acela de a convinge guvernele partenere că eforturile noastre vor da roade mai repede dacă ne vom alătura NATO", a arătat regele.

Consiliul Permanent de Conducere al PNŢCD a aprobat iniţierea discuţiilor exploratorii cu partidele din opoziţie şi a dialogului cu grupările şi persoanele care doresc să revină în partid pentru consolidarea acestuia, a declarat, preşedintele Victor Ciorbea.

El a spus că PNŢCD doreşte să realizeze "relaţii flexibile" cu PNL şi PD, urmînd să aibă loc negocieri, care însă nu vizează reeditarea CDR, ci o eventuală alianţă, cu un protocol foarte clar definit, în care să fie inserate obiectivele programatice ale PNŢCD.

Ciorbea a afirmat că PNŢCD va dovedi o "flexibilitate maximă" în politica de alianţe şi nu a exclus ca în discuţiile cu PNL şi PD să fie abordată şi susţinerea unui candidat la Preşedinţie, deşi a remarcat că acest subiect nu are legătură cu alegerile parlamentare anticipate.

Reprezentanti ai societatii civile - Grupul pentru Dialog Social, Alianţa Civica şi Asociaţia Foştilor Deţinuti Politici – dau astazi publicitaţii un apel prin care românii sunt îndemnaţi să faca publice numele tortionarilor securişti din perioada comunistă.

Apelul vine în semn de răspuns la blocajul în care se află în prezent Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Între cei chemaţi să-i dezvaluie pe securişti se numară victimele politiei politice care şi-au văzut dosarul la CNSAS, dar şi istoricii şi cercetătorii care au avut acces la arhivele Securităţii.

Toate mărturiile vor fi adunate de un birou care va functiona pe lînga GDS, iar listele cu ofiţerii care au făcut poliţie politică vor fi publicate în presă.

În ediţia de astazi a cotidianului Ziua a fost publicată o listă cu 33 de ofiţeri de securitate care au făcut poliţie politică, listă dezvaluită de liberalul Dinu Zamfirescu, după citirea propriului dosar de securitate.

Palestinieni înarmaţi au ucis ieri cel puţin 12 civili si militari israelieni şi au rănit alţi 15, într-un atac ce a avut loc la Hebron în Cisiordania.

Palestinienii i-au atacat pe coloniştii israelieni în timp ce acestia se întoarceau acasa, după rugăciunea de Sabat la un loc sfînt din Hebron. Palestinienii au deschis focul asupra israelienilor dintr-o casă aflată în apropierea drumului folosit de civilii isarelieni. Între cei morţi şi raniţi se numară poliţişti de frontieră şi soldaţi isarelieni care au sărit în ajutorul civililor atacaţi de palestinieni. Agresorii palestinieni au fost la rîndul lor ucişi de forţele de securitate israeliene.

Organizaţia musulmană Jihadul Islamic a revendicat atentatul, afirmînd că a dorit să răzbune în acest fel asasinarea de către Israel a unuia din liderii săi în urma cu o săptămână. Autoritatea palestiniană a condamnat atacul de ieri, în timp ce secretarul general ONU, Kofi Annan l-a calificat drept ‘un atac terorist demn de tot dispreţul”.

Noaptea trecută avioane americane şi britanice au bombardat un centru de comunicaţii al apărării anti-aeriene irakiene în sudul Irakului. Comandamentul Central american a afirmat că atacul a avut loc după ce forţele irakiene au lansat tiruri de artilerie şi rachete asupra un avioane ce patrulau în zona de interdicţie aeriană impusă Bagdadului în sudul ţării.

Şeful inspectorilor ONU pentru dezarmare, Hans Blix a afirmat că ţările care susţin că posedă dovezi potrivit cărora Irakul ar deţine armament de distrugere în masă trebuie să le facă publice.

Blix a mai spus că asemenea dovezi trebuie prezentate Consiliului de Securitate şi Comisiei de Monitorizare, Verificare şi Inspecţie, pe care o conduce, pentru a veni în sprijinul inspectorilor ONU însărcinaţi cu dezarmarea irakiană.

Oficialitaţile americane au declarat în repetate rânduri că Irakul desfaşoara de mai mulţi ani un program de înarmare cu armament de distrugere în masă.

Blix a mai spus că este nerăbdător să vadă declaraţia Bagdadului pe tema armamentului pe care-l deţine, după cum i s-a cerut de către Consiliul de Securitate, până la 8 decembrie. Irakul a susţinut în repetate rânduri că nu deţine armament de distrugere în masă. Şeful inspectorilor ONU a anunţat totodată că inspecţiile în Irak vor reîncepe la 27 noiembrie.

Şeful inspectorilor de armament ONU Hans Blix a declarat că echipa sa de experţi ar putea să reia activitatea de căutare a armelor de distrugere în masă în Irak la 27 noiembrie. În cadrul unei conferinţe de presă organizate la cartierul general al Naţiunilor Unite, Blix a spus că echipa sa aşteaptă declaraţia Bagdadului cu privire la programele sale de armament, declaraţie care va fi dată publicităţii la 8 decembrie. Irakul a negat în repetate rînduri că posedă arme de distrugere în masă. Hans Blix a mai spus că acele ţări care au dovezi contrare trebuie să le facă publice. Oficialităţile americane susţin că Irakul îşi reactivează de cîţiva ani buni armele de distrugere în masă.

Un militant palestinian a deschis focul în oraşul Hebron din Cisiordania rănind cel puţin şapte persoane, dintre care două se află în stare critică. Atacul s-a produs la începutul Sabbatului, cînd evreii religioşi se duc în pelerinaj la mormîntul patriarhilor de la Hebron.

Instituţiile din România au fost, în 2002, mai opace decît anul trecut, în ciuda reglementării liberului acces la informaţia de interes public, se spune într-un raport realizat de Asociaţia Română pentru Transparenţă.

Asociaţia Română pentru Transparenţă a demarat un proiect privind rolul Avocatului Poporului în apărarea liberului acces la informaţiile publice, a declarat presei Oana Zăbavă, coordonatorul proiectului. La acest proiect - care a costat 35.000 de euro şi care s-a derulat din decembrie 2001 şi pînă în noiembrie 2002 - trebuia să participe şi instituţia Avocatul Poporului, ceea ce nu s-a întîmplat, a spus Oana Zăbavă.

Potrivit raportului întocmit de Asociaţia Română pentru Transparenţă, Avocatul Poporului are datoria de a proteja dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la informaţii de interes public.