Preşedintele autoritar al Republicii Belarus Alexandr Lukashenka a acuzat Rusia că nu-l sprijină în disputa sa cu Occidentul, dispută agravată dupa ce liderul de la Minsk nu a primit viză de a intra în Cehia cu ocazia summitului NATO.

Vorbind la Minsk, la o întîlnire cu preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Ghenadi Seleznyov, Lukashenka a spus că Moscova nu are dreptul să facă Occidentului concesii pe seama Republicii Belarus. La Praga s-a anunţat astăzi că o cerere de viză a fost primită din partea preşedintelui Ucrainei, Leonid Kuchma, care doreşte să participe la summitul NATO. Ministerul ceh de externe apreciază că spre deosebire de Lukashenka, liderul ucrainean nu va avea probleme în obţinerea vizei.

Fostul ministru al transporturilor şi comunicaţiilor din Republica Moldova, Anatoli Kupţov este cercetat penal, fiind supectat că ar fi sustras mari fonduri din avutul de stat. Kupţov este acuzat de asemenea că l-a demis ilegal din funcţie pe fostul director al Inspectoratului de stat al transporturilor de mărfuri şi călători, Petru Ungureanu, pe care nu l-a repus în funcţie în ciuda unei decizii judecătoreşti. Dacă va fi găsit vinovat, fostul ministru Kupţov poate fi condamnat la 25 de ani de închisoare.

La Sofia, o înaltă oficialitate a Băncii Mondiale a recomandat Bulgariei să-şi continue reformele economice, dacă doreşte să se alăture Uniunii Europene. Johannes Linn, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a mai spus că economia bulgară se află pe calea cea bună şi a lăudat transformările din ultimii cinci ani, care au redus cu doua treimi rata sărăciei. Linn a atras însă atenţia asupra ratei înalte, de 17 la sută, a şomajului în Bulgaria.

Guvernul nu va mai permite consilierilor săi să aibă firme, a anunţat şeful Corpului de Control al Primului Ministru, Victor Ponta. El a precizat că acei consilieri de la cabinetul premierului care deţin şi funcţii de administratori sau cenzori la societăţi comerciale vor trebui fie să renunţe la acele funcţii, fie să plece de la Guvern. Victor Ponta a mai spus, potrivit relatării Medifax, că în prezent se fac verificări în cazul a 49 de consilieri.

În Spania, poliţia a arestat un individ înarmat cu un cuţit care a ţinut ostateci timp de cîteva ore o clasă de elevi de 11 ani, la o şcoală din apropierea Barcelonei. Toţi cei 25 de copii sînt nevătămaţi, susţin autorităţile locale, care informaseră că individul cerea un milion de euro în schimbul eliberării şcolarilor.

Turcia are un nou guvern, după ce preşedintele Necdet Sezer a aprobat astăzi cabinetul prezentat de premierul Adbullah Gul. Noul executiv, redus ca număr posturi decît cel dinainte, este alcătuit din reprezentanţii Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării, formaţiune cu rădăcini islamiste, care a promis o politică moderată, de centru-dreapta, şi continuarea apropierii Turciei de Uniunea Europeană.

Preşedintele Ucrainei Leonid Kucima a depus astăzi oficial cererea de viză pentru a participa la summitul NATO de la Praga.

Un purtător de cuvînt al ministerului ceh de externe a declarat că liderul ucrainean va primi viza la timp şi se va putea alătura zecilor de şefi de stat şi de guvern care se vor reuni în capitala Cehiei.

Săptămîna trecută, ministrul ceh de externe Cyril Svoboda i-a refuzat viza de intrare preşedintelui Republicii Belarus, Alexandr Lukashenka, din cauza încălcării grave şi repetate a drepturilor omului de către regimul autoritar de la Minsk.

Conducerea din Belarus şi-a rechemat ambasadorul de la Praga şi a ameninţat că va rupe legăturile oficiale cu Cehia.

La Teheran, mii de studenţi şi-au continuat protestele, la o zi după ce liderul suprem, aiatolahul Ali Hamenei a acceptat cererea lor de a reveni asupra condamnării la moarte a unui promotor al reformelor.

În ultima săptămînă, studenţii iranieni au protestat zilnic împotriva condamnării la moarte a profesorului Haşem Aghageari, acuzat de blasfemie după ce a cerut reforma religiei de stat din Iran.

Un corespondenl al Europei Libere la Teheran relatează că studenţii au de gînd să organizeze ultimul marş din seria de proteste mîine, marţi.

De la Belgrad s-a anunţat că actualul preşedinte Vojslav Kostunica va înfrunta, într-un al doilea tur de scrutin, pentru alegerea preşedintelui Serbiei, doi candidaţi naţionalişti, Vojislav Seselj, din partea partidului radical sîrb şi Borislav Pelevic, numit de partidul unităţii sîrbe. După primul tur de scrutin, parlamentul a modificat legea electorală, cîştigătorul alegerilor urmînd să fie desemnat cu o majoritate simplă.

Ministrul administraţiei publice Octav Cozmâncă a apreciat rezultatele recentelor alegerilor locale parţiale ca pe un test încurajator pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate anul viitor. Cozmâncă, membru PSD, a declarat că recentul scrutin ar sugera că populaţia va sprijini organizarea alegerilor anticipate anul viitor. Săptâmîna trecută, preşedintele Ion Iliescu nu s-a lăsat convins de partidul de guvernămînt în privinţa organizării de alegeri anticipate în 2003, adăugînd însă că este dispus să revină asupra acestei discutţii după summitul NATO de la Praga.

“În perspectiva integrării în Uniunea Europeană, România va trebui să acorde mai multă importanţă protejării intereselor financiare ale comunităţii europene şi luptei împotriva fraudei” – a avertizat la Bucureşti o oficialitate a OLAF, biroul de luptă antifraudă al Uniunii Europene. Magistratul OLAF, Helena Fazenda a mai declarat că autorităţilor române vor trebui să trateze cu mai multă atenţie procedurile de acordare şi utilizare a fondurilor europene.

Un sondaj de opinie realizat de Metro Media Transilvania şi dat publicităţii de Fundaţia Soros pentru o Societatea Deschisă sugerează că majoritatea românilor vor intrarea în NATO, dar nu sînt pregătiţi să accepte unele din consecinţele integrării.

Sondajul arată că majoritatea românilor nu sînt de acord cu staţionarea trupelor alianţei pe teritoriul lor şi nici cu eventuala construirea de baze NATO în România. 71 la sută din cei chestionaţi cred că România nu ar trebui să participe alături de Statele Unite la un eventual atac împotriva Irakului. Sondajul mai arată că numai 43 la sută din cetăţeni cred că România va fi invitată în NATO la summitul de la Praga, iar 26 la sută sînt de părere că România nu este pregătită să intre în alianţă.

La Haga, fostul preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici a reapărut în faţa tribunalului ONU pentru crime de război, după o întrerupere provocată de starea sănătăţii sale.

Săptămîna trecută, judecătorii au cerut un control medical complet şi un examen pshiatric, după ce procesul fusese întrerupt în repetate rînduri, întrucît Miloşevici s-a plîns că este epuizat, gripat şi că suferă de hipertensiune.

Miloşevici se apară singur în cadrul procesului care i-a fost intentat sub acuzaţii multiple de genocid şi crime de război în conflictele iugoslave din deceniul trecut.

In timp ce ministrul iranian de externe, Kamal Kharrazi a început o vizită oficială la Bruxelles, pentru convorbiri pe tema dezvoltării relaţiilor cu Uniunea Europeană, un purtător de cuvînt al ministerului de externe de la Teheran a respins relatările despre sprijinul militar pe care iranienii l-ar acorda mişcării palestiniene Hamas. Presa străină a relatat recent despre ajutoare acordate mişcării teroriste pentru producţia, între altele. a 4 rachete Qassam, cu rază medie de acţiune.

Un purtător de cuvînt al ministerului de externe rus a exprimat îngrijorarea Moscovei faţă de relatările divergente parvenite de la Fenian despre "dreptul Coreei de Nord de a avea capacităţi nucleare." "Rusia aşteaptă de la conducerea nord-coreană prietenă aplicarea strictă a tuturor prevederilor şi angajamentelor pe care le implică tratatul fundamental de neprolifgerare a armelor nucleare." -- se afirmă în declaraţia ministerului de externe rus, transmisă de Itar-Tass.

Fostul premier al italiei, Giulio Andreotti, condamnat duminică la 24 de ani închisoare pentru complicitate în uciderea unui ziarist, în 1979, a negat orice implicare în această afacere. Ziaristul Mino Pecorelli a fost omorît după ce anunţase că va da publicităţii o serie de informaţii compromiţătoare despre Andreotti. Lui Andreotti, care este senator pe viaţă şi care în urmă cu trei ani a fost achitat în acelaşi proces, curtea de apel i-a interzis şi să mai deţină vreo funcţie publică. Presa italiană a reacţionat cu prudenţă, declarînd verdictul "o surpriză", iar condamnarea o decizie "tulburătoare, neconvingăzoare."

Cei trei nord-africani arestaţi la Londra, în urmă cu zece zile, sub învinovăţirea de a pregăti un atentat terorist, vor fi reţinuţi timp de o lună pentru a fi anchetaţi -- s-a anunţat în cursul dimineţii din Marea Britanie. Premierul Tony Blair s-a declarat convins că grupul este în relaţie cu organizaţia teroristă Al Qaida, dar alţi membri ai cabinetului au negat teoriile presei potrivit căreia cei reţinuţi plănuiau un atac cu gaz extrem de toxic, avînd în compoziţie cianură, în patru principale staţii de metrou londoneze.

O primă echipă de experţi şi inspectori ai Naţiunilor Unite pentru dezarmarea Irak-ului, condusă de Hans Blix, din partea ONU şi de Mohamed ElBaradei, şeful agenţiei internaţionale pentru energia atomică, se află începînd de astăzi la Bagdad. Echipa va purta convorbiri cu oficialităţi irakiene şi va organiza activitatea inspectorilor,

ce urmează să raporteze direct Consiliului de securitate. Este prima echipă de acest gen care pătrunde pe teritoriul Irak-ului, după ce în decembrie 1998, inspectorii ONU s-au retras acuzînd Bagdadul de lipsă de cooperare.

De la Londra, ministrul de externe Jack Straw afirma în cursul acestei dimineţi că este încrezător în echipa de inspectori, în privinţa estimării programelor irakiene de înarmare. Straw a avertizat că dacă Irakul încearcă să împiedice în vreun fel activitatea inspectorilor, citez, "comunitatea internaţională îşi va pierde răbdarea"

“Spania sprijină pe deplin integrarea României în Uniunea Europeană şi stabilirea anului 2007 ca dată de referinţă pentru aderare”, se arată într-o declaraţie dată publicităţii la Madrid după întîlnirea dintre premierul spaniol Jose Maria Aznar şi omologul său român Adrian Năstase. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului României, la întîlnirea cu premierul spaniol, Adrian Năstase a promis printre altele că Bucureştiul va coopera mai strîns cu Madridul pentru reducerea imigraţiei ilegale. Năstase a prezentat de asemenea intenţiile guvernului său în privinţa adopţiilor internaţionale.

In Franţa, duminică a fost legitimată sub formă de partid alianţa politică creată de forţele de dreapta pentru a asigura victoria în alegeri a lui Jacques Chirac. Formaţiunea politică îşi păstrează sigla iniţială, adoptînd însă numele "Uniunea pentru mişcarea populară" şi este condusă de fostul prim ministru Alain Juppé. La reuniunea fondatoare, desfăşurată la Paris, pentru Juppé au votat circa 15 mii de alegători, marea majoritate prin internet.

Şefii Statelor Majore din România, Bulgaria, Grecia şi Turcia se reunesc la Bucureşti, unde vor aborda chestiuni privind integrarea în structurile europene şi euroatlantice a României şi Bulgariei, precum şi contribuţia celor două state la întărirea securităţii în Balcani.

Pe agendă figurează şi aspecte referitoare la principalele direcţii de cooperare viitoare a celor patru ţări. Un comunicat de la MApN preluat de RRA, precizează că întîlnirea este o continuare a dialogului iniţiat în urmă cu trei săptămîni la Sofia.

Agenţia Associated Press relatează că guvernul Israelului a calificat drept tentativă de atac terorist incidentul aerian petrecut ieri la bordul cursei El Al Tel Aviv – Istanbul. Un arab din Israel a fost imobilizat de agenţii israelieni şi arestat după aterizarea la Istanbul pentru că ar fi încercat să deturneze avionul; mediile de informare turceşti au relatat că suspectul ar fi spus poliţiei că voia să repete atacurile de la 11 septembrie, la Tel Aviv.

Individul, în vîrstă de 23 de ani, a ameninţat cu un cuţit o stewardeză şi a încercat să pătrundă în cabina piloţilor, dar a fost imobilizat de agenţii serviciilor de securitate israeliene aflaţi la bordul avionului.