Primul ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev a confirmat că fostul ministru al Transporturilor şi Comunicaţiilor, Anatolii Kupţov, demis săsptămîna trecută prin decret prezidenţial, s-a făcut vinovat de abuz în serviciu. Premierul Tarlev a dezminţit însă informaţiile apărute în presă cu privire la presupusa arestare a lui Kupţov.

Preşedintele Statelor Unite George W. Bush a declarat că Nato va trebui să se extindă şi după primirea celor şapte ţări fost comuniste, care ar urma să fie invitate în alianţă la summitul care începe joi la Praga.

“Orice democraţie europeană care doreşte aderarea la Nato şi este gata să împărtăşească responsabilităţile Nato, ar trebui să fie binevenită în alianţa noastră”, a spus preşedintele american. Într-un discurs rostit la Praga, în faţa delegaţiilor de studenţi din ţările Consiliului Nord-Atlantic, Bush a mai spus că primirea noilor membri est-europeni va aduce “o mai mare claritate a obiectivelor” alianţei. Totodată Bush a dat din nou asigurări că Rusia nu are motive de îngrijorare şi că, din contră, va cîştiga în securitate şi stabilitate. Preşedintele american a precizat că lupta contra terorismului mondial este acum principala problemă a NATO.

Oficialităţi militare americane au anunţat că avioane ale Statelor Unite şi Marii Britanii au bombardat trei instalaţii anti-aeriene de comunicaţii în zona de interdicţie aeriană din sudul Irakului, după de forţele irakiene au lanasat rachete împotriva lor. Potrivit comandamentului central american, bombardamentele au lovit instalaţii aflate între localităţile Al Kut şi Al Basrah, ambele la sud-est de Bagdad.

Aproximativ 4 milioane 100 de mii de pensionari din sistemul public, din care un milion şase sute de mii de agricultori vor beneficia, începînd cu 1 decembrie, de o creştere a pensiilor cu 4,2 la sută, a declarat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marian Sîrbu. Această prevedere nu se va aplica în cazul persoanelor ieşite la pensie în parioada 1 ianuarie 1999-31 martie 2001, ale căror venituri vor creşte numai cu doi la sută, a precizat ministrul Sîrbu.

Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin va participa la summit-ul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, care va avea loc la Praga în zilele de 21 şi 22 noiembrie, anunţă un comunicat de presă al preşedinţiei moldovene. Comunicatul precizează că preşedintele Voronin va rosti o alocuţiune în care îşi va expune opiniile despre rolul acestui organism în viitor şi despre căile de consolidare a păcii, securităţii şi stabilităţii în arealul Euro-Atlantic.

Potrivit comunicatului, preşedintele Voronin consideră că “Parteneriatul Euro-Atlantic trebuie să joace un rol mai activ în lupta împotriva terorismului şi separatismului, dezvoltîndu-şi capacitatea de a răspunde în mod eficace atacurilor împotriva păcii şi securităţii mondiale.”

Fondul Monetar Internaţional şi guvernul Bulgariei nu au ajuns la o înţelegere în privinţa proiectului bugetului de stat pe anul 2003, ceea ce ar putea întîrzia alocarea fondurilor către această ţară. Echipa FMI, care a evaluat stadiul reformelor şi îndeplinirea angajamentelor luate de Sofia în cadrul acordului de credit, a părăsit Bulgaria fără să încheie evaluarea, spunînd că sînt necesare eforturi suplimentare.

La summitul de la Praga, “noile democraţii vor cîştiga o nouă securitate, Alianţa un nou scop şi Statele Unite şi Europa – o nouă unitate de acţiune” a declarat preşedintele Bush în capitala cehă, înaintea reuniunii Nato, care începe mîine.

Într-un discurs rostit în faţa delegaţiilor tinerilor din ţările Consiliului Nord-Atlantic, Bush a spus că ţările care vor fi admise sînt cele care au învăţat ce înseamnă să aperi libertatea. El a dat de înţeles că va exista o nouă extindere în viitor, după Praga, şi a asigurat din nou Rusia că nu are motive de îngrijorare. Totodată, şeful administraţiei americane l-a avertizat pe preşedintele irakian Sadam Hussein să nu nege existenţa armelor sale de distrugere în masă. Bush a spus că de data aceasta minciuna nu va fi tolerată în chestiunea irakiană. “Scopul Statelor Unite este să garanteze pacea şi eliminarea armelor de distrugere în masă – ţel care va fi atins prin miljloace paşnice sau militare” a spus preşedintele american.

Procurorii au decis scoaterea de sub urmărire penală a lui Mugur Ciuvică, fost şef de cabinet al lui Emil Constantinescu şi a lui Ovidiu Iane, ambii cercetaţi în dosarul Armagedon II. De asemenea, în acelaşi dosar procurorii au stabilit că datele din document referitoare la averea premierului Adrian Năstase nu sînt veridice. În comunicat se spune că “din probatoriul administrat în cauză s-a stabilit că datele cuprinse în raportul Armagedon II – referitoare la persoana, activitatea şi familia domnului Adrian Năstase sînt nereale”.

La Bucureşti, cele două camere ale Parlamentului se vor reuni săptămîna viitoare în două şedinţe solemne, prima programată pentru luni, după summitul Nato, şi a doua joi, consacrată sărbătoririi Zilei Naţionale a României. Făcînd acest anunţ, secretarul Biroului Permanent al Senatului, senatorul PSD Constantin Nicolescu, a precizat că la şedinţa consacrată integrării României în Nato, fiecare grup parlamentar urmează să ţină un discurs legat de decizia summitului de la Praga.

Parlamentul European a adoptat un proiect de rezoluţie referitor la progresele realizate de statele candidate la Uniunea Europeană, care cuprinde poziţia forului european faţă de rapoartele de ţară

ale Comisiei Europene privind stadiul pregătirii fiecărei ţări candidate. Rezoluţia a avut la bază un raport al cărui autor principal este parlamentarul european Elmar Brok. În cazul României, raportul Elmar Brok salută data-ţintă aleasă pentru integrare – 1 ianuarie 2007 şi exprimă speranţa ca România să facă reformele necesare cît de curînd posibil.

De asemenea, documentul cere Consiliului European ca , la summitul de la Copenhaga să precizeze că suplimentarea resurselor financiare pentru România depinde nu doar de aplicarea aşa numitei “foi de parcurs”, ci şi de progresele în îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a banilor şi de crearea unui sistem de audit pentru fondurile publice, performant şi de încredere.

“Republica Moldova nu este îngrijorată de aşteptata extindere a NATO şi stabilirea graniţei Alianţei pe Prut”, a declarat într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul moldovean de Externe, Nicolae Dudau. Chişinăul, a spus ministrul Dudau, este interesat să colaboreze cu Alianţa Nord Atlantică în cadrul Parteneriatului pentru Pace, dar nu se pune problema unei cereri de aderare la NATO, întrucât Republica Moldova este un stat neutru din punct de vedere militar.

Şeful diplomaţiei moldovene a declarat de asemenea că relaţiile Chişinăului cu Bucureştiul nu se vor schimba în cazul în care Romania va fi admisa în NATO la summitul de la Praga. El şi-a exprimat speranţa că în curînd va fi semnat tratatul politic de bază între cele două ţări.

În Israel, campania electorală se intensifică, politicienii reacţionînd la desemnarea generalului Amram Mitzna drept repreprezentant al Partidului Muncii în alegerile anticipate de la 28 ianuarie.

Mitzna s-a angajat să reia tratativele de pace cu palestinienii, dacă va cîştiga alegerile devenind viitorul prim ministru. El a declarat totodată că în acest caz ar ordona o evacuare a coloniştilor evrei şi a forţelor israeliene din Fîşia Gaza. Ministrul de externe Baniamin Netaniahu, candidat la conducerea partidului Likud, a declarat că nu ar forma după alegeri un guvern cu Mitzna, afirmînd că acesta “are poziţii extremiste”.

Minerii de la Horăşti au încetat în jurul orei 1800, protestul declanşat în urmă cu aproximativ 36 de ore şi au acceptat să iasă la suprafaţă, după ce au semnat un protocol cu Administraţia. După cum transmite agenţia Mediafax, documentul semnat în final de minerii de la Horăşti-Gorj, din cadrul Exploatării Miniere Motru, nu diferă mult de varianta iniţială propusă de conduceera Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia. Directorul general al CNLO, Ion Vulpe a declarat că mina Horăşti va fi închisă anul viitor şi cei 600 de angajaţi vor fi transferaţi la alte unităţi miniere din cadrul companiei.

Reprezentanţi ai grupurilor de media din Rusia, precum şi ai grupărilor pentru drepturile omului i-au cerut preşedintelui Vladimir Putin să îşi exercite veto-ul în cazul noului proiect de lege care limitează relatările presei despre situaţiile de criză.

Noua lege, adoptată de parlamentul rus în urma crizei ostatecilor de luna trecută, interzice distribuirea de informaţii, în media, asupra operaţiunilor anti-teroriste. Noua lege ar interzice de asemenea publicarea sau difuzarea de declaraţii ale extremiştilor sau declaraţii justificînd acţiunile acestora.

Potrivit şefului inspectorilor ONU pentru armanente Hans Blix, oficialităţile irakiene au promis că vor coopera pe deplin cu experţii Naţiunilor Unite care vor relua căutarea armelor de distrugere în masă ale regimului de la Bagdad. Blix a făcut aceasta declaraţie la Larnaca, în Cipru, unde a sosit astăzi, dupa o vizita de doua zile la Bagdad. Blix a cerut guvernului irakian să dovedească cu documente şi cu alte probe afirmaţia sa că a abandonat toate programele de dezvoltare a unor arme interzise.

Farmaciile constănţene nu mai eliberează medicamente în baza reţetelor compensate şi gratuite, începind de astăzi, întrucit fondurile alocate la rectificarea bugetară a Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate sînt insuficiente, a anunţat directorul C.J.A.S. Potrivit sursei citate, la rectificarea bugetară C.J.A.S. a primit doar 15 miliarde de lei, din cele 300 de miliarde pe care le solicitase, în condiţiile în care datoriile instituţiei către farmaciile contractante se ridica la 80 de miliarde de lei.

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a afirmat că autorităţile separatiste de la Tiraspol nu se mai bucura de sprijinul conducerii Federatiei Ruse. Voronin a acordat un interviu oficiosului guvernamental de la Chişinău "Nezavisimaia Moldova" în care afirmă că liderul separatiştilor transnistreni Igor Smirnov precum şi anturajul său işi permit apostrofări la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin şi se opun evacuării armamentului rusesc din regiune. Voronin mai afirmă că liderul autorităţilor autoproclamate de la Tiraspol nu este interesat de soluţionarea conflictului transnistrean şi că Smirnov chiar ar fi "speriat de apropierea Chişinăului de Moscova, după ce ani de zile şi-a etalat ipostaza de apărător al intereselor ruseşti".

Rîul Tazlău a fost poluat, ieri seară, în localitatea bacăuană Zemeş, cu aproximativ cinci tone de produse petroliere scurse dintr-o conductă a Societăţii Nationale Petrom - sucursala Moineşti. Potrivit relatarilor de la faţa locului, aproximativ 80 de angajaţi ai S.N. Petrom lucrează înca la curaţarea rîului.

Senatul american a aprobat în această noapte proiectul legislativ referitor la noul departament al securităţii interne, după ce anterior şi Camera Reprezentanţilor îşi dăduse votul pentru crearea acestui gigant instituţional, care va avea nu mai puţin de 170.000 de angajaţi.

Iniţiativa a aparţinut preşedintelui George W Bush şi ea s-a impus ca necesară după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Principala atribuţie super-ministerului este contracararea terorismului. 22 de agenţii federale, inclusiv paza de coastă şi grănicerii, vor fi comasate în viitorul Departament al Securităţii Interne. FBI şi CIA rămîn agenţii separate. Crearea acestei noi instituţii este considerată cel mai amplu proces de reorganizare guvernamentală ce are loc în Statele Unite în ultima jumătate de secol.

La Istanbul, Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat o rezoluţie privind transformarea Alianţei Atlantice, document ce recomandă ca România,

Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia si Lituania să fie invitate să adere la NATO, cu ocazia summitului de la Praga. Rezoluţia stabileşte ca următorul val de extindere să aibă loc până în anul 2007.