Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a plecat la Praga, pentru a participa la summit-ul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic. După cum informează serviciul de presă al Preşedinţiei, mîine dimineaţă preşedintele Voronin va ţine un discurs în cadrul reuniunii asupra rolului pe care ar trebui să îl aibă acest organism în următorii ani şi asupra căilor de consolidare a păcii, securităţii şi stabilităţii în arealul Euro-Atlantic”. Potrivit aceluiaşi comunicat, în opinia şefului statului moldovean, “Parteneriatul Euro-Atlantic trebuie să joace un rol mai activ în lupta împotriva terorismului şi separatismului”.

Preşedintele Letoniei, doamna Vaira Vike-Freiberga a salutat decizia summitului de la Praga spunînd că ea şterge ultimele vestigii ale celui de-al doilea război mondial şi diviziunea războiului rece. Vorbind la sediul Europei Libere din Praga, Vike-Freiberga a declarat de asemeni că Letonia are acum posibilitatea de a se reintegra în Europa, căreia “îi aparţine prin cultură şi istorie”.

Ministrul rus de externe a reacţionat cu calm la decizia de NATO de a invita în alianţă şapte ţări fost comuniste. În declaraţii făcute la Praga, ministrul de externe Igor Ivanov a spus că Moscova studiază cu atenţie declaraţiile făcute la summitul de astăzi, în care liderii Nato au cerut ca alianţa să se transforme pentru a face faţă noilor ameninţări globale. Ivanov a mai spus că, dacă se va face cu succes, această transformare va deschide noi căi de cooperare cu Rusia.

În cadrul unei conferinţe de presă după ce România a fost invitată să înceapă tratativele de aderare la NATO, preşedintele Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase au dat asigurări că bugetul pentru apărare al Romaniei este suficient

pentru a face faţă noilor obligaţii ce revin ţării. Referitor la debutul Agenţiei naţionale pentru informaţii clasificate, care se ocupă de persoanele care vor intra în contact cu informaţii secrete Nato, premierul Năstase a declarat că în această chestiune mai sînt probleme. Agenţia trebuia să-şi înceapă activitatea pe 23 noiembrie, sub auspiciile guvernului. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, premierul Adrian Năstase s-a pronunţat din nou în favoarea alegerilor anticipate, spunînd că acestea nu sînt “o lovitură de stat, ci un vot de încredere”.

Ministrul de externe Mircea Geoană s-a declarat ferm în favoarea alegerilor anticipate, argumentînd că următorul ţel al Romaniei, integrarea în Uniunea Europeană, pledează pentru un mandat fortificat al guvernului în anii 2003-2007. În declaraţiile făcute Europei Libere, Geoană a ţinut să sublinieze însă că aceasta este o decizie internă a Romaniei.

Preşedintele Georgiei Eduard Şevarnadze a declarat că ţara sa îşi va anunţa oficial mîine, în faţa summitului Alianţei Nord-Atlantice, intenţia de a adera la Nato. Şevarnadze, care a făcut această declaraţie la sediul din Praga al Europei Libere, a adăugat însă că Georgia va trebui să îşi întărească economia şi să îşi refacă integritatea teritorială, înainte de a intra în Nato. Tot joi, Şevarnadze a cerut Rusiei să nu amîne retragerea celor două baze militare pe care le mai are în Georgia, dar a adăugat că ţara sa trebuie să fie realistă în cererile faţă de Moscova.

Preşedinţii Albaniei, Croaţiei şi Macedoniei, au convenit ca ţările lor să “coopereze mai strîns” în pregătirea pentru a fi invitate să adere la Nato. Întîlnirea celor trei lideri, a avut loc în marginea summitului Nato de la Praga.

Manifestaţiile anti-Nato pe străzile Pragăi nu au reuşit pînă acum să adune un mare număr de protestatari şi nici nu au dus la acte de violenţă, cum se temeau autorităţile cehe. Autorităţile au mobilizat 12 mii de poliţişti şi soldaţi şi manifestaţiile de pînă acum sugerează că forţele de securitate îi depăşesc ca număr pe protestatari în raport de zece la unu. Astăzi, circa 1000 de manifestanţi s-au îndreptat spre Palatul congreselor, unde are loc summitul Nato, dar au fost opriţi de poliţie. Pe pancartele purtate de manifestanţi, alături de sloganuri anti-Bush şi împotriva unei acţiuni militare în Irak, se putea citi “Nato îi protejează pe bogaţi” şi “Împreună contra terorii Nato”.

“Invitaţia primită de România demonstrează capacitatea societăţii româneşti de a se alinia la exigenţele unor comunităţi cum sînt Nato şi, în viitor, Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Iliescu într-un interviu acordat Europei Libere.

În acelaşi interviu, preşedintele Iliescu spune că pentru Romania rămîn în continuare două mari probleme, cităm: “marea rămînere în urmă din punct de vedere economic şi problema socială, ţinînd seama de faptul că puterea de cumpărare şi nivelul de trai rămîn sub nivelul anului 1989.” Referitor la chestiunea foştilor ofiţeri de securitate, preşedintele Iliescu consideră că trebuie “să ne curăţăm de cei care au fost activi în poliţia politică şi în organele de represiune, nu de profesioniştii serviciilor de informaţii”. Întrebat despre actualele relaţii cu Federaţia Rusă şi cu Republica Moldova, preşedintele Iliescu şi-a exprimat speranţa că invitarea României să înceapă tratativele de aderare la Nato va duce la o mai rapidă normalizare a relaţiilor cu Rusia, care e privită de Nato ca partener şi nu ca rival. Şeful statului roman şi-a exprimat de asemeni speranţa că relaţiile cu Republica Moldova se vor îmbunătăţi, apreciind că recentele tensiuni ţin de situaţia internă din această ţară.

După ce România a fost invitată să înceapă negocierile de aderare la Alianta Nord-Atlantică, preşedintele Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase au asigurat că bugetul de apărare al României este suficient pentru a face faţă noilor obligatii ce revin ţării. Referitor la debutul Agenţiei naţionale pentru informaţii clasificate , care se ocupa de persoanele care vor intra în contact cu informaţii secrete NATO, premierul Năstase a declarat că mai sînt probleme. Agentia trebuia să-si înceapa activitatea pe 23 noiembrie, sub auspiciile guvernului. Premierul Năstase s-a pronuntat din nou în favoarea alegerilor generale anticipate, afirmînd că acestea nu sînt „o lovitura de stat , ci un vot de încredere”.

Statele Unite ale Americii saluta cu caldură decizia Alianţei Nord Atlantice de a invita România în rîndurile sale, în calitate de nou aliat al Nato, se spune într-un mesaj al ambasadorului american la Bucureşti, Michael Guest. “Astăzi, cînd ţara dumneavoastră primeşte cu mîndrie locul cuvenit în cadrul comunităţii euro-atlantice, este o zi minunată pentru poporul român. De asemenea este o zi extraordinară pentru alianţa Nato, al cărei steag al libertăţii va flutura de acum înainte peste şapte noi state membre”, se mai spune în mesajul ambasadorului Michael Guest.

Liderii NATO au convenit crearea unei forţe de reacţie rapidă care să poată fi desfăşurată pentru misiuni de luptă “oriunde va fi necesar”. Potrivit declaraţiei, această forţă, flexibilă şi avansată din punct de vedere tehnologic, va cuprinde “elemente terestre, navale şi aeriene”. Ea va trebui să fie operaţională, la nivel de bază, cît de curînd posibil, dar nu mai tîrziu de octombrie 2004, şi ar trebui să fie complet operaţională pînă în octombrie 2006.

Ţările membre NATO au convenit să sprijine eforturile Naţiunilor Unite pentru dezarmarea Irakului, dar alianţa nu a oferit vreo acţiune colectivă în acest sens. Într-un comunicat emis astăzi la summitul NATO se spune că ţările membre “sînt unite în angajamentul lor de a acţiona în sprijinul eforturilor ONU pentru a asigura conformarea deplină şi imediată a Irakului, fără condiţii sau restricţii”. Statele Unite au dat de înţeles că nu intenţionează să ceară asistenţa NATO în abordarea chestiunii irakiene, dar au dorit o declaraţie fermă de sprijin pentru eforturile sale de a dezarma Irakul.

Pentru România este important, a declarat ministrul roman de externe Mircea Geoană, ca Alianţa Nord-Atlantică să rămînă vitală, coerentă şi relevantă. “Crearea unei forţe de reacţie Nato”, a mai spus Geoană într-un interviu acordat Europei Libere, “este un prim pas în direcţia corectă”, avînd în vedere că alianţa nu mai este astăzi cea din timpul războiului rece.

România face deja parte din coaliţia celor doritori să ia parte la lupta împotriva terorismului, a declarat ministrul roman al apărării Ioan Mircea Paşcu într-un interviu acordat Europei Libere. Întrebat în legătură cu posibila participare la o acţiune legată de dezarmarea Irakului, Paşcu a răspuns că România “este pregătită să ia parte la o asemenea acţiune, mai ales că ea se înscrie în lupta împotriva terorismului”. Referitor la situaţia foştilor ofiţeri de securitate care ar mai fi activi în serviciile din armată, Paşcu a declarat: “sîntem hotărîţi să facem verificări foarte serioase, pentru că de aceste verificări depinde credibilitatea ţării”. Paşcu a afirmat totodată că procesul de verificare a început de mulţi ani, de la intrarea României în Parteneriatul pentru Pace.

Toţi cei 19 membri actuali ai NATO au salutat călduros invitarea oficială a celor şapte ţări să înceapă tratativele de aderare. Preşedintele american George W. Bush a declarat că aceste invitaţii “reafirmă angajamantul alianţei pentru libertate şi angajamentul pentru o Europă întreagă, liberă şi paşnică. Premierul britanic Tony Blair a declarat că noua extindere sporeşte stabilitatea în Europa, răspunzînd astfel misiunii istorice a Alianţei şi alături de noua relaţie între Nato şi Rusia, cităm “marchează un mare pas în sporirea securităţii europene”. Preşedintele Turciei Ahmet Necdet Sezer a declarat că, prin decizia de astăzi a alianţei, Europa “poate privi spre viitor cu mai multă speranţă şi încredere”. Preşedintele Poloniei Alexander Kwaşniewski a declarat că ziua de astăzi pune capăt “erei diviziunilor de la Ialta şi Potsdam, a funestului pact Ribbentrop Molotov, a Războiului Rece şi a falsului echilibru al fricii”. Preşedintele ceh Vaclav Havel consideră că extinderea este un angajament pentru “ libertatea, demnitatea, drepturile şi prosperitatea cetăţenilor”. Cancelarul german Gerhard Schroeder a declarat că alianţa trebuie să dea o recunoaştere şi progreselor făcute de Albania, Macedonia şi Croaţia în pregătirile pentru aderare. Preşedintele francez Jacques Chirac a susţinut aceeaşi opinie adăugînd că porţile NATO trebuie să rămînă în continuare deschise.

România şi alte 6 ţări fost comuniste au fost invitate să înceapă negocierile de aderare la NATO . Invitaţia a fost înaintată de secretarul general NATO George Robertson , în deschiderea reuniunii la nivel înalt de la Praga.

Pe lîngă România, celelalte state invitate să înceapă negocierile de aderare sînt Bulgaria, Estonia, Lituania şi Letonia , Sloavacia şi ca singură fostă republică iugoslavă Slovenia.

În cursul dupa-amiezii, delegatia Romaniei va participa la reuniunea Consiliului nord-atlantic cu ţările invitate să adere, în jurul ore 17. 30 fiind programată o conferinţă de presă a delagatiei romane la Palatul congreselor .

Preşedintele Ion Iliescu a mulţumit într-un mesaj transmis de la Praga, tuturor cetăţenilor României, forţelor politice româneşti post-decembriste, organizaţiilor societăţii civile şi armatei române pentru eforturile şi sacrificiile făcute, pentru modul responsabil în care au acţionat în ultimii ani pentru modernizarea şi democratizarea ţării.

Momentul Praga simbolizează revenirea definitivă a României în familia occidentală, ca aliat respectat şi de încredere, fiind rezultatul unui efort naţional continuu pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat premierul Adrian Năstase. Şeful guvernului a mai afirmat că România îşi va asuma integral responsabilităţile impuse de această calitate şi va participa solidar la misiunile Alianţei.

La summitul NATO de la Praga României şi celorlate 6 state aspirante li s-a prezentat oficial invitaţia de aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

300 de km din litoralul nord-vestului Spaniei sînt deja poluaţi de scurgerile de păcură de la bordul petrolierului Prestige, avariat grav săptămăna trecută în timpul unei furtuni şi scufundat cu două zile în urmă în Atlantic.

După ce în prima fază din tancurile petrolierului s-au scurs aproximativ 5000 de tone de combustibil, alte 10.000 de tone ameninţă să ajungă acum pe ţărmurile Spaniei. Prestige s-a scufundat la circa 130 de mile marine în largul coastei de nord-vest a Spaniei avînd la bord aproximativ 60.000 de tone de păcură. Cantitate care pune în mare pericol atît mediul ambiant cît şi puternica industrie de pescuit din zonă. Petrolierul Prestige a plecat din Letonia pentru a transporta combustibil rusesc spre Singapore. Vasul naviga sub pavilion Bahamas şi avea drep operator o companie din Grecia.