Madeleine Albright, fostul secretar de stat american a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul Europei Libere, că invitarea României în NATO nu este un cadou, “Nato este o responsabilitate. Lucrul începe acum” – un mesaj a declarat d-na Albright, pe care-l va duce Bucuresti, unde este asteptată duminică. Fostul secretar de stat american a încheiat remarcînd că “România şi-a cîştigat privilegiul de a fi în NATO”.

Preşedintele Statelor Unite George Bush s-a aflat la Bucuresti pentru cîteva ore. Vizita a început cu o ceremonie la Palatul Cotroceni, ceremonie în cadrul căreia preşedintele Ion Iliescu i-a conferit cea mai înaltă distincţie a României,

“Steaua României “ în grad de Colan, "în semn de apreciere deosebită pentru contribuţia determinantă pe care a avut-o la lărgirea Alianţei Nord-Atlantice de la Marea Baltică la Marea Neagră şi la invitaţia adresată României de a adera la NATO, asigurînd astfel o creştere semnificativă a stabilităţii şi siguranţei ţării noastre, ca şi a regiunii central sud-europene".

Ministrul de externe al Turciei Yasar Yakis a plecat la New York pentru a discuta noul plan al Naţiunilor Unite privind reunificarea insulei Cipru. Yakis urmează să aibă convorbiri cu oficilităţile americane şi cu liderul ciprioţilor turci Rauf Denktash, care se află într-un spital din new York după o operaţie de cord. Planul ONU, propus de secretarul general Kofi Annan, prevede ca insula Cipru să devină o confederaţie în stilul Elveţiei, compusă din două entităţi egale, care să intre la un moment dat în Uniunea Europeană.

“Pentru România acesta este un moment istoric care marchează despărţirea de trecut şi totodată un nou început. Sîntem, conştienţi că aceasta este numai o etapă

pe drumul care apropie Românie de instituţiile euro-atlantice”, a spus preşedintele Ion Iliescu în discursul ţinut în prezenţa preşedintelui Geroge Bush, în Piaţa Revoluţiei din Bucureşti. Iliescu a mai spus că România va face eforturi pentru a se apropia de standardele occidentale, pentru creşterea capacităţii administrative a ţării, pentru combaterea corupţiei şi reducerea birocraţiei. “Romanii si-au dorit să fie partenerii Americii, astăzi li se împlineşte un vis şi un ideal, graţie Dumneavostră Domnule preşedinte Bush”, a mai spus preşedintele Iliescu.

Preşedintele Statelor Unite George W. Bush a urat bun venit naţiunilor baltice în Alianţa Nord-Atlantică. Într-un discurs ţinut în Lituania, la Vilnius,

în faţa unei mulţimi de mii de oameni, Bush a spus că Nato a făcut o promisiune solemnă de a apăra Lituania şi celelalte două state baltice. “Lunga noapte a fricii, nesiguranţei şi izolării s-a încheiat, vă alăturaţi marii familii crescînde a Nato, alianţa noastră face o promisiune solemnă de protecţie şi oricine ar alege Lituania ca inamic şi-ar face inamic şi Statele Unite”, a spus preşedintele american, adăugînd: “Bravele popoare ale Lituaniei, Letoniei şi Estoniei nu vor mai fi niciodată singure în faţa agresiunii”.

În cursul dimineţii, Bush s-a întîlnit cu preşedinţii Lituaniei, Letoniei şi Estoniei, şi a primit cea mai înaltă decoraţie a Lituaniei din partea preşedintelui Valdas Adamkus.

Parchetul Curţii de Apel Oradea a cerut strămutarea procesului procurorului orădean Alexandru Lele, instanţa supremă urmînd să se pronunţe asupra acestei cereri la 6 decembrie. Agenţia MEDIAFAX relatează că solicitatea de strămutare a procesului a fost motivată prin "relaţiile de colegialitate" care există între magistraţii locali, procurori şi judecători, precum şi între aceştia şi Lele, relaţii care ar fi de natură să creeze suspiciuni de inechitate.

Un alt motiv pentru care Parchetul Curţii de Apel consideră că procesul nu s-ar putea desfăşura în condiţii normale la Oradea este acela că, prin rechizitoriu, mulţi procurori ai Parchetului Curţii de Apel sînt propuşi ca martori în acest dosar.

Alexandru Lele a catalogat cererea Parchetului drept "o încercare de tergiversare a procesului penal", în condiţiile în care vor trebui citaţi foarte mulţi martori la o altă instanţă din ţară.

După invitarea, joi, la negocierile de aderare la NATO a României au apărut şi o serie de precizări referitoare la acest proces. Astfel, cele şapte ţări est-europene invitate urmează, mai întâi, să încheie Protocoale de Aderare, integrarea propriu-zisă fiind prevăzută pentru anul 2004.

Declaraţia adoptată la summitul de la Praga precizează că negocierile de aderare vor începe imediat, protocoalele de aderare urmînd să fie semnate pînă la sfîrşitul anului 2003. Procesul de ratificare urmează să fie încheiat de statele NATO astfel încît statele invitate să poată fi integrate în Alianţă cel mai tîrziu la summitul din mai 2004.

Pentru vizita la Bucureşti a preşedintelui american, autorităţile române au pus la punct măsuri de securitate speciale. Pe lînga mobilizarea tuturor efectivelor disponibile ale Poliţiei şi ale altor servicii speciale în centrul Capitalei, va fi de asemenea asigurată si protecţia aeriană a oaspetelui american. Protectia spatiului aerian pe timpul vizitei la Bucuresti a presedintelui Bush va fi asigurata de avioane de lupta Mig 21 Lancer si elicoptere IAR 330 Puma.

Cu ocazia întrevederii avute la Sankt Petersburg, preşedintele Bush l-a asigurat încă o dată pe omologul său rus Putin că extinderea către Est a NATO nu reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei.

La rândul său, Putin a spus că Rusia este gata să-şi intensifice coopererea cu NATO în ciuda deciziei organizaţiei de a se extinde până în apropierea graniţelor sale.

Cu prilejul întîlnirii Bush-Putin, guvernele celor doua ţări au dat publicităţii o declaraţie prin care atrag atenţia Irakului să renunmţe la arsenalele sale militare, în concordanţă cu recenta rezoluţie ONU pe această temă, în caz contrar urmând să suporte “consecinţe grave”.

“America a fost prietenul României şi vom fi mîndri să vă numim aliaţi”, a spus preşedintele Statelor Unite George W. Bush, într-un discurs ţinut la Palatul Cotroceni.

“Împreună vom căuta să deschidem pieţele, să construim o relaţie nouă cu Rusia, să luptăm împotriva terorismului global si să oprim proliferarea armelor de distrugere în masă”. “Statele Unite se confruntă cu pericole fără precedent din punct de vedere al securităţii şi le vom face faţă împreună”. “America respectă tot ce aţi făcut şi tot ce veţi face pentru cauza libertăţii”, a mai spus preşedintele Bush, adăugînd că America va fi partenerul României în efortul de continuare a reformelor.

Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei a lansat un apel la încetarea imediată a atacurilor împotriva civililor israelieni. Apelul este conţinut într-o declaraţie dată publicităţii după reuniunea Comitetului Executiv al OEP, la Ramallah. Declaraţia conţine, de asemenea, un apel adresat armatei israeliene, prin care i se cere să înceteze operaţiunile îndreptate împotriva civililor palestinieni. Până în prezent, grupările militante palestiniene au respins apeluri asemănătoare ce îndemnau la încetarea atacurilor.

Ieri forţele isareliene au reocupat Bethlehem-ul, în cadrul unei operaţiuni de căutare a militanţilor palestinieni. Acţiunea a avut loc după atacul de joi al unui atentator sinucigaş palestinian, din Bethlehem, care a detonat o bombă într-un autobuz, provocând moartea a 11 civili, între care şi un muncitor român.

Organizatorii celui mai important concurs de frumuseţe din lume, Miss World, au anunţat că acesta a fost mutat din Lagos, Nigeria, la Londra, din cauza tulburărilor religioase din această ţară africană, soldate cu morţi şi răniţi.

Decizia a fost anunţată în această dimineaţă, dupa ce în oraşul nigerian Kaduna au fost ucise peste 100 de persoane şi alte 500 rănite. Tulburările au fost provocate de un articol apărut într-un ziar, în care se afirma ca un consurs de frumuseţe nu este indecent şi nu insultă Islamul, aşa cum susţin mulţi musulmani nigerieni.

Articolul sugera, de asemenea, că profetul Mohammed ar fi aprobat concursul în cauză. După apariţia articolului, cete de musulmani furioşi au devastat biserici creştine şi sediul ziarului respectiv.

Poliţia indoneziană a anunţat că îl va transfera pe cel bănuit că a pus la cale atentatul de luna trecută de la Bali în capitala Jakarta, pentru interogatoriu.

Poliţia a anunţat ieri că Imam Samudra a recunoscut că a ordonat acest atac asupra unui club de noapte din insula Bali, în cadrul a ceea ce a numit “războiul sfânt de răzbunare a nedreptăţilor suferite de musulmani“. Aproape 200 de persoane, majoritate australieni, şi-au pierdut viaţa în urma atacului. Samudra a fost arestat joi pe principala insula indoneziana Java şi de atunci se afla reţinut acolo. Trei complici ai lui Samudra au fost şi ei arestaţi, sub acuzaţia că au pus la cale atacul din Bali.

Se crede ca Samudra este un membru de rang înalt al organizaţiei Jemaah Islamiyah, aliată mişcării teroriste Al-Qaida, şi care încearcă să impună regimuri islamice în sud-estul Asiei.

Grupări cecene pentru drepturile omului i-au adresat un apel preşedintelui George W. Bush, cerînd protecţie împotriva a ceea ce au numit “agresiunea militară” a Rusiei. Într-o scrisoare deschisă către Bush, liderii a opt grupări cecene pentru drepturile omului îi cer de asemenea preşedintelui american să acţioneze ca mediator în conflictul cecen.

Preşedintele Armeniei Robert Kocharian a declarat că decizia Georgiei de a cere oficial o invitaţie de aderare la Nato nu va afecta agenda de politică externă a ţării sale. În declarţiile făcute la sediul Europei Libere din Praga, preşedintele Armeniei a avertizat însă totodată alianţa să nu creeze ceea ce el a numit “noi linii de divizare” în regiunea Caucazului de sud. Preşedintele georgian Eduard Shevarnadze a cerut oficial liderilor Nato întruniţi la Praga, ca ţara sa să fie invitată să intre în alianţă. Shevarnadze a spus că admiterea în Nato ar oferi Georgiei “garanţii definitive de securitate”. Kocharian a declarat că decizia Georgiei de a cere intrarea în Nato nu va determina Armenia să urmărească intrarea în alianţă. Armenia este membră în Tratatul de Securitate Colectivă al CSI, care mai cuprinde Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrghistan şi Tadjikistan.

Parlamentul de la Chişinău a votat în prima lectură, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003. Executivul a propus ca mărimea contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele aflate în cîmpul muncii să fie de 29 la sută din fondul de retribuţie a muncii. Proiectul prevede totodată majorarea pînă la 576 lei a contribuţiilor de asigurări sociale de stat achitate de persoanele fizice care arendează terenuri agricole şi pînă la 653 de lei a contribuţiilor fondatorilor de întreprinderi individuale.

Ministrul bulgar de externe Solomon Passy a subliniat importanţa cooperării cu România pentru succesul înregistrat de ambele ţări la summitul Nato de la Praga, unde au primit invitaţia de a începe negocierile de aderare la alianţă. În declaraţii făcute la sediul Europei Libere din Praga, ministrul bulgar a spus totodată că relaţiile Bulgariei cu România sînt în acest moment mai bune decît în orice moment al istoriei postbelice. Întrebat despre rolul pe care Bulgaria este dispusă să îl joace într-o eventuală alianţă condusă de Statele Unite contra Irakului, Passy a spus că pînă în acest moment Sofia nu a primit nici o cerere din partea Washingtonului.

Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a declarat la Praga, la reuniunea Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, că în urma apropiatei admiteri în Nato a celor mai activi membri ai Parteneriatului şi după stabilirea unor relaţii speciale de parteneriat între Nato şi Rusia, se impune elaborarea unor mecanisme noi de aplicare în practică a Parteneriatului, imprimîndu-i acestuia un caracter mai personificat şi mai flexibil. În opinia sa, “soluţionarea energică a problemelor de nivel regional ar fi de natură să aducă Parteneriatului cea mai esenţială înnoire”. În acest context, preşedintele Voronin s-a referit în discursul său şi la chestiunea transinstreană. Totodată, preşedintele Voronin a amintit totdată că Republica Moldova este gata să adere la coaliţia antiterorsită, exprimîndu-şi disponibiliatea să depună toate eforturile necesare “în lupta împotriva acestei ciume a selocului XXI”.

PNL examinează posibilitatea de a-şi retrage reprezentanţii de la discuţiile privind modificarea Constituţiei, dacă PSD va încerca să modifice legea fundamentală

pentru a facilita alegerile anticipate în 2003 şi pentru crearea postului de senator pe viaţă pentru Ion Iliescu. În cadrul unei conferinţe de presă, liderul partidului Theodor Stolojan a declarat că liberalii resping “manevrele” puterii de organizare a alegerilor anticipate în 2003, considerînd că această acţiune este justificată doar de dorinţele politicianiste ale PSD de a exploata electoral şi demagogic decizia de invitare a României să înceapă negocierile de aderare la NATO.