Creşterea economică în Europa de est şi ţările din fostul spaţiu sovietic este mai mică decît anul trecut, dar rămîne peste media pe economia globală. Potrivit Băncii Europene pentru Dezvoltare si Reconstrucţie, care şi-a prezentat astăzi raportul anual, creşterea economică în Europa de est va fi de 3,5% anul acesta faţă de numai 1,7 la suta media globală. In 2002, economiile est-europene au crescut în medie cu 4,2 la sută, iar în 2003, creşterea ar putea fi în medie de 4 la sută. Dinamica economiilor est-europene este explicată prin amploarea reformelor şi îmbunătăţirea climatului pentru investiţiile străine.

În Austria au avut loc alegeri generale anticipate. Potrivit primelor prognoze, alegerile anticipate s-au încheiat cu o victorie de proporţii a partidului conservator al cancelarului Schuessel – credidat cu 43, 2 la suta din voturi. Urmează partidul social-democrat de opozitie cu 36, 5 la sută. Partidul ultra-naţionalist , aflat pînă acum la guvernare, a obţinut numai circa 10 la sută din sufragii. Ecologiştii par să fi cîştigat circa 8 la sută din voturi.

Fostul preşedinte francez Giscard D’Estaigne este de părere că după admiterea a 10 noi ţări, Uniunea Europeană trebuie să nu se mai extindă pentru o perioda lungă. D’Esteigne, care conduce comisia pentru restructurarea internă a Uniunii, avertizează că ţările care vor fi admise în 2004 au probleme şi aşteptări mari – motiv pentru care nu ar trebui primite noi state înainte de a se constata dacă aceast val al extinderii se încheie cu succes.

18 inspectori ONU au sosit în Cipru de unde vor pleca spre Irak pentru a reluat inspecţiile militare după o întrerupere de 4 ani. Între timp, ministrul de externe irakian Naji Sabri a critict rezoluţia ONU, în baza căreia se reiau inspecţiile, afirmînd că este astfel formulată încît să permită oricînd lansarea unui atac militar împotriva Irakului. Potrivit rezoluţiei, Irakul trebuie să-şi declare toate armele de distrugere în masă pînă în 8 decembrie.

Macedonia , Bulgaria şi Iugoslavia au început procesul de demarcare oficială a graniţei Macedoniei – la 11 ani după ce republica s-a desprins de Federaţia iugoslavă. Acordul tri-partit, în baza căruia a început demarcarea graniţei, a fost semnat anul trecut. Potrivit agenţiei DPA, acordul respectiv a provocat protestul etnicilor albanezi din Macedonia, care s-au considerat excluşi de la negocieri. Se pare că albanezii nu sînt mulţumiţi de statutul acordat comunităţilor albaneze situate de o parte şi alta a frontierei.

In orasul Betlehem din Cisiordania, armata israeliana percheziţionează fiecare casă pentru a descoperi palestinieni bănuţi de a face parte din grupări teroriste. Peste 30 de persoane au fost deja reţinute, între care trei despre care se afirmă că ar fi pus la cale un atentat cu bombe. Pe de altă parte, armata israeliană a recunoscut că a ucis din greşeală un funcţionr britanic al Naţiunilor Unite. Incidentul a avut loc vineri, în tabara de refugiaţi de la Jenin.

Electoratul elveţian a respins într-un referendum o înăsprire a legislaţie privind acordarea azilului. Iniţiativa legislativă aparţinea partidului popular şi cerea între altele respingerea oricărei cereri de azil, dacă persoana respectivă intră în Elveţia dintr-o aşa-numită ţara sigură, unde ar fi putut cere azil. Propunera a fost criticată de guvernul federal, de ONG-uri şi grupări care lucrează sub auspiciile Naţiunilor Unite. In cadrul referendumului, propunerea a fost respinsă clar în partea francofonă a ţării . Cel mai mult spijin l-a avut în partea germană.

Rusia este una din cele trei ţări în care libertatea presei este grav ameninţată – se arată în studiul Institutului Internaţional pentru presă de la Viena. Celelalte doua ţări sînt Venezuela şi Zimbabwe. Directorul institutului a precizat că după atacul terorist de la Moscova din octombrie, Preşedintele Vladimir Putin a continuat să limiteze libera circulaţie a informaţiilor.

Preşedintele Turciei Ahmet Necdet Sezer a apelat la guvernul dominat de partidul islamic să nu pună sub semnul întrebării caracterul laic al ţării şi să evite provocarea unor tensiuni cu substrat religios, mai ales prin impunerea unor reguli stricte de vestimentaţie. Declaraţia preşedintelui a fost provocată de soţia noului preşedinte al parlamentului – care recent, la o ceremonie oficială, a apărut cu capul acoperit de un batic traditional, (ceea ce este interzis de legile ţări, care insistă asupra caracterului laic al evenimentelor oficiale). Săptămînia trecuta, guvernarea Turciei a fost preluată de partidul islamic moderat al Justiţiei si Dezvoltării.

În discursul pronunţat în Piaţa Revoluţiei în prezenţa omologului său american George Bush, preşedintele Ion Iliescu a afirmat ca România a declanşat lupta impotriva corupţiei şi a birocraţiei. Mai mult decît atît, în alocuţiunea pronunţată mai devreme, la Palatul Cotroceni, presedintele Iliescu s-a angajat în faţa preşedintelui Bush că va “ataca frontal fenomenul corupţiei, prin toate mijloacele constituţionale şi legale care-i stau la dispoziţie“.

Preşedintele american George Bush a revenit noaptea trecută la Washington după un turneu european de cinci zile. În cadrul turneului, Bush a participat la summitul NATO de la Praga, după care a vizitat Moscova, Vilnius şi Bucureşti.

În capitala României, Bush s-a întâlnit cu preşedintele Ion Iliescu şi a ţinut un discurs în Piaţa Revoluţiei, în faţa unei mulţimi estimate la 200.000 de oameni, una din cele mai mari adunări publice la care a luat parte în mandatul său prezidenţial - după cum nota agenţia Reuter.

"Cu mîndrie vă invităm să aderaţi la NATO, această măreaţă alianţă a libertăţii. Urăm bun venit României în NATO", a afirmat şeful administraţiei SUA, adăugînd că alianţa dintre România şi SUA va fi una de durată. Bush a promis că NATO va fi alături de România în cazul în care aceasta va fi ameninţată sau atacată.

In discursul său, preşedintele american a pomenit şi doua teme de politică externa, problema irakiana şi relaţiile NATO-Rusia. George W. Bush a mulţumit din nou României pentru sprijiul pe care îl acordă coaliţiei antiteroriste, atrăgînd totodată atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă în continuare pentru lumea liberă Sadam Hussein.

Bush l-a comparat pe liderul irakian cu Nicolae Ceausescu şi a afirmat, “voi ştiţi care este diferenţa dintre bine şi rău pentru că aţi cunoscut răul. Oamenii din România înţeleg faptul că dictatorii agresivi nu pot fi ignoraţi, lor trebuie să li se opună rezistenţă. De asemenea, Bush a apreciat că România va fi un punct de legătură între NATO şi Rusia şi, de asemenea, va juca un rol important în ceea ce priveşte cooperarea la Marea Neagră.

În Ucraina, rata de infectare cu virusul HIV este în crestere exponenţială – s-a anunţat la Kiev cu prilejul unei conferinţe de luptă împotriva SIDA. Pînă în prezent în această ţară sunt înregistrate aproape 50.000 de cazuri de infecţie cu virusul HIV, însă numarul total al acestora se pare că este mult mai mare. În Ucraina, virusul SIDA se răspîndeşte cu predilecţie prin injecţii intravenoase cu droguri, mai degrabă decît pe cale sexuală.

Naveta spaţiala americană Endeavour a fost lansată noaptea trecută pentru o nouă misiune la Staţia Spaţiala Internaţională. Endeavour transportă de această dată un nou echipaj de trei persoane la bordul staţiei, care va petrece acolo cel puţin patru luni. De asemenea, naveta va aduce înapoi pe Pamînt echipajul de trei persoane aflat în prezent la bordul staţiei.

Noul premier turc Abdullah Gul şi-a prezentat programul în parlament, angajîndu-se să relanseze economia şi să elimine corupţia şi abuzurile în domeniul drepturilor omului. Gul, al cărui partid islamic moderat, al Justiţiei şi Dezvoltării, a cîştigat o victorie răsunătoare în alegerile de la 3 noiembrie, a afirmat că guvernul său va lucra într-o manieră transparentă şi democratică.

Noul premier a promis totodată că va pune la punct o noua constituţie pentru Turcia, mai liberală şi conformă cu standardele europene, prin care vor fi interzise tortura şi alte încălcări ale drepturilor omului. Cel de-al 58-lea guvern din istoria Turciei ar urma să fie învestit de către Parlamentul turc săptămâna viitoare. Partidul premierului Gul deţine 363 din cele 550 de fotolii parlamentare în legislativul de la Ankara.

Ministrul de externe al Chinei, Tang Jiaxuan a afirmat că Beijingul îşi va modifică politica externă, în direcţia îmbunătaţirii relaţiilor cu Alianţa NATO. Declaraţia şefului diplomaţiei chinze a avut loc după o întîlnire cu omologul său rus, Igor Ivanov, la Moscova.

Tang a adaugat că, în ultima vreme, contactele cu NATO au devenit frecvente şi că ele sunt menite să îmbunătăţească relatiile cu Alianţa şi să creeze un cadrul propice înţelegerii dintre cele doua părţi.

Avioane americane şi britanice au bombardat ieri o instalaţie radar mobilă în sudul Irakului. Avioanele aliate au atacat sistemul radar după ce aceasta a fost transportat de irakieni în zona de interdicţie din sudul Irakului.

Este vorba despre cel de-al zecelea incident de acest gen din ultimele nouă zile în zona de interdicţie aeriana din sudul Irakului. Irakul nu recunoaste legitimitatea acestei zone, afirmînd că ea nu a fost instituită printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU. Zonele de securitate din nordul si sudul Irakului au fost institutite în 1991, după războiul din Golf, pentru a-i proteja pe kurzii din nord şi pe şiiţi din sud de eventuale atacuri ale regimului de la Bagdad.

Electoratul eleveţian este chemat astazi la urne pentru un referendum prin care i se supune spre aprobare o legislaţie dură în privinţa imigarţiei – cea mai aspra din Europa, potrivit criticilor acestui proiect

Legislaţia, care practic refuză acordarea de azil pentru cei 95 la sută din refugiaţii care ajung în Elveţia prin intermediul unei terţe ţări, este propusă de un partid de dreapta, Partidul Poporului. Potrivit legislaţiei elveţiene, dacă populaţia va accepta propunerile făcute în cadrul referendumului, guvernul va fi obligat să le transforme în lege.

Propunerea a fost criticată de guvernul elveţian, de grupările pentru drepturile omului precum şi de Naţiunile Unite, fiind considerată drept o atingere adusă drepturilor omului.

Mîine, la Washington, presedintele Bush va semna legislatia privind securitatea interna a Statelor Unite, aşa numitul Homeland Security Act.

Marţea trecută, Congresul american a aprobat crearea Departamentului de Securitate Internă, a cărui principală sarcină va fi aceea de a apăra America de eventuale noi atentate teroriste. Noul Departament, creat ca urmare a atacurilor de la 11 septembrie, va consolida cele 22 de agenţii federale existente într-un uriaş departament anti-terorism, avînd 170 de mii de angajati.

CIA şi FBI vor rămâne agenţii autonome şi nu vor face parte din noul Departament. Crearea Departamentului Securităţii Interne reprezintă cea mai mare reoganizare a guvernului american din ultimii 50 de ani.

Astazi au loc alegeri parlamentare în Austria. Sondajele de opinie indică o cursă strînsă între Partidul Poporului, formaţiunea conservatoare a actualui cancelar, Wolfgang Schuessel, şi opoziţia social-democrată.

Potrivit aceloraşi surse, Partidul Libertăţii, de tendinţă populistă, a doua formaţiune politică după alegerile din 1999, ar urma să piarda un număr important de voturi în alegerile de astăzi. De la ultimele alegeri si pînă în această toamnă, Partidul Libertăţii şi Partidul Poporului au guvernat împreună. In luna septembrie însă ministrii Partidului Libertaţii au demisionat, provocand alegeri anticipate.

Madeleine Albright, fostul secretar de stat american a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul Europei Libere, că invitarea României în NATO nu este un cadou, “Nato este o responsabilitate. Lucrul începe acum” – un mesaj a declarat d-na Albright, pe care-l va duce Bucuresti, unde este asteptată duminică. Fostul secretar de stat american a încheiat remarcînd că “România şi-a cîştigat privilegiul de a fi în NATO”.

Preşedintele Statelor Unite George Bush s-a aflat la Bucuresti pentru cîteva ore. Vizita a început cu o ceremonie la Palatul Cotroceni, ceremonie în cadrul căreia preşedintele Ion Iliescu i-a conferit cea mai înaltă distincţie a României,

“Steaua României “ în grad de Colan, "în semn de apreciere deosebită pentru contribuţia determinantă pe care a avut-o la lărgirea Alianţei Nord-Atlantice de la Marea Baltică la Marea Neagră şi la invitaţia adresată României de a adera la NATO, asigurînd astfel o creştere semnificativă a stabilităţii şi siguranţei ţării noastre, ca şi a regiunii central sud-europene".