Funcţionarii publici din 14 judeţe vor înceta lucrul miercuri timp de două ore, ca protest faţă de “lipsa de reacţie a guvernului la revendicările acestei categorii de bugetari”, a anunţat astăzi Vasile Marica, liderul Uniunii Sindicatelor Funcţionarilor Publici din Romania.

Marica a spus că sindicaliştii cosideră necesară radicalizarea protestelor deoarece guvenrul nu a răspuns listei lor de revendicări. Greva de avertisment de miecuri va fi urmată de greva generală, începînd de săptămîna viitoare, dacă executivul nu va considera oportună majorarea salariilor funcţionarilor publici, a mai declarat liderul sindical.

Un grup de aproximativ 50 de sindicalişti din industria de apărare a protestat în faţa sediului central al PSD, acuzînd guvernul că nu rezolvă situaţia “disperată” în care se află salariaţii din acest domeniu.

Preşedintele federaţiei Solidaritatea 90 Gheorghe Sora a declarat că sindicaliştii din industria de apărare solicită continuarea programului de restructurare a acestui sector şi după anul 2002 şi reglementarea printr-o lege a tuturor aspectelor legate de privatizare, asociere, externalizare. “Să nu mai pierdem locuri de muncă”, a spus Gheorghe Sora, arătînd că din 200 de mii de angajaţi în 1990 în industria de apărare, în prezent au rămas doar 34500. Acţiuni de protest ale sindicaliştilor din industria de apărare au avut loc şi la alte sedii PSD sau prefcturi din ţară, între care la Deva, Făgăraş şi Cugir.

Premierul britanic Tony Blair a declarat că cei cinci membri permanenţi ai consiliului de securitate Onu se apropie de o înţelegere asupra unei rezoluţii în chestiunea irakiană. Blair a spus că are încrederea că o nouă rezoluţie va fi aprobată în curînd.

Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International acuză Israelul că a comis crime de război contra palestinienilor atingînd nivelul “unor crime sistematice împotriva umanităţii”.

O reprezentantă a organizaţiei a declarat că abuzurile cele mai grave au avut loc în timpul incursiunilor israeliene în Nablus şi Jenin în lunile aprilie şi mai. Un raport difuzat luni de Amnesty International acuză trupele israeliene de uciderea de civili palestinieni, torturarea prizonierilor, folosirea civililor ca scut uman, distrugerea de locuinţe şi blocarea ajutorului umanitar. Raportul cere Israelului să permită o investigaţie completă şi imparţială. Armata israeliană a negat spunînd că a atacat infrastructurile teroriste, care sînt implantate în mijlocul populaţiei palestiniene nevinovate, folosită deliberat de terorişti drept acoperire.

Reprezentanţii armatei au mai spus că 646 de civili şi militari israelieni au fost ucişi în ultimii doi ani în atacuri teroriste. Liderul palestinian Yasser Arafat a calificat drept “foarte important” raportul Amnesty International, exprimîndu-şi speranţa că nu va fi ignorat de Statele Unite, Uniunea Europeană, Naţiunile Unite şi Rusia.

Iugoslavia a respins acuzaţiile de genocid aduse de Bosnia în faţa tribunalului de la Haga, spunînd că nu poate fi trasă la răspundere pentru evenimente petrecute sub regimul lui Slobodan Miloşevici. Şeful echipei de consilieri juridici a Iugoslaviei, Tibor Varady a argumentat că în perioada războiului din Bosnia, la care se referă acuzaţiile, Iugoslavia nu era membră a Naţiunilor Unite, nu a fost parte la statutul curţii internaţionale şi nu a fost parte la convenţia asupra genocidului. Bosnia-Herzegovina a cerut Curţii Internaţionale de Justiţie să forţeze Iugoslavia să plătească despăgubiri de război pentru a fi comis genocid pe teritoriul său în războiul din 1992-1995.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că vor fi necesare cheltuieli sporite pentru războiul contra terorismului dar a adăugat că această finanţare nu va dezechilibra bugetul. Putin a ţinut să dea asigurări că noile chletuieli vor fi cîntărite cu grijă şi că nu vor crea probleme plăţilor sociale către populaţie. Ministrul rus al apărării Serghei Ivanov a declarat că armata are nevoie de mai multă flexibilitate în faţa ameninţărilor teroriste şi că trebuie introduse schimbări pentru ca forţele armate să fie mai mobile şi mai pregătite să răspundă acestor ameninţări.

Începerea dezbaterilor la buget în plenul parlamentului a fost amînată cu două zile. Camera Deputaţilor şi Senatul vor începe joi dezbaterea proiectului de buget pe anul 2003, după cum au decis birourile permanente ale celor două camere. Birourile permanente stabiliseră iniţial ca dezbaterile la legea bugetului să înceapă marţi.

Premierul turc Bulent Ecevit şi-a prezentat demisia după înfrîngerea zdrobitoare suferită de coaliţia guvernamentală în alegerile generale de duminică.

Alegerile au fost cîştigate categoric de partidul justiţiei şi dezvoltării, o formaţiune moderată, apropiată de mişcarea islamistă, care a obţinut 34 la sută din voturi. Se anticipează că partidul, condus de Recep Tayip Erdogan va ocupa 363 din cele 550 de locuri în parlament, putînd forma singur guvernul. Singurul partid care a mai depăşit pragul necesar de zece la sută din voturi este Partidul republican al poporului. Erdogan a declarat că partidul său va menţine principiile laice ale Turciei, va continua să sprijine programul de austeritate convenit cu FMI, şi politica în vederea admiterii în Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană a reacţionat cu un optimism prudent la victoria partidului lui Erdogan. Purtătorul de cuvînt pentru extindere Jean Christophe Filori a declarat că Uniunea aşteaptă să vadă acum cum va acţiona viitorul guvern.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului moldovean, deputatul comunist Andrei Neguţa a declarat la Chişinău ca neparticiparea Ucrainei la Adunarea Interparlamentară a Uniunii economice Euro-Asiatice, care a avut loc la sfîrşitul săptămînii trecute în Tagikistan, pune sub semnul întrebării şansele de aderare a Republicii Moldova la această organizaţie. Republica Moldova şi Ucraina au statut de observator în Uniunea economică Euro-Asiatică. Potrivit lui Andrei Neguţa, un eventual refuz al Ucrainei de a intra în acest organism va face imposibilă aderarea Republicii Moldova, pentru că acest stat nu are frontieră comuna cu ţările membre ale Uniunii economice Euro-Asiatice: Rusia, Belarus, Kirgizstan, Kazakstan şi Tadjikistan.

Guvernul premierului israelian Ariel Sharon va fi confruntat cu vot de neîncredere în parlament. Miniştrii Partidului Muncii au demisonat săptămîna trecută ca urmare a unei dispute referitoare la bugetul pe anul 2003, lăsînd coaliţia de guvernămînt a lui Sharon cu doar 55 de deputaţi în parlamentul cu 120 de locuri. Premierul israelian a reuşit însă să obţină sprijinul din partea a 7 deputaţi ai blocului Uniunea Naţională, suficient pentru a supravieţui votului de neîncredere. Ministrul comunicaţiilor Reuven Rivlin a declarat la postul de radio israelian că Ariel Sharon a respins condiţia formulată de fostul premier Beniamin Netaniahu, care a spus că acceptă portofoliul externelor numai dacă vor fi organizate alegeri anticipate. Alegerile parlamentare sînt programate pentru octombrie anul viitor.

Un purtător de cuvînt la Scotland Yard a declarat Europei Libere că cinci dintre cele nouă persoane arestate sub bănuiala că pregăteau răpirea Victoriei Beckham, soţia fotbalistului englez David Beckham, au fost puse sub acuzare pentru infracţiunile de furt şi tentativă de jaf.

Azem Krifsha, originar din Kosovo, Joseph Rivas şi romanul Sorin Rusu au fost puşi sub acuzare pentru furt, ei fiind în posesia unui turban cu pietre preţioase în valoare de 60 de mii de lire sterline, aparţinînd casei de licitaţii Sotheby’s. Alţi doi romani, Adrian Răzvan Păsăreanu şi Alin Turcu sînt acuzaţi că plănuiau să jefuiască un angajat al casei Sotheby’s. Cei cinci apar astăzi în faţa unui tribunal londonez, urmînd să fie cercetaţi apoi în stare de libertate. După cum ne-a declarat purtătorul de cuvînt Alistair Campbell, Scotland-Yardu-ul continuă ancheta referitoare la presupusul plan de răpire a Victoriei Beckham. Plan a fost dezvăluit de ziarul britanic News of the World după ce un reporter a reuşit să se infiltreze în rîndurile bandei. Amintim că Victoria Beckham este o fostă membră a formaţiei Spice Girls.

Un automobil capcană a explodat în estul Yemenului, ucigîndu-i pe cei şase ocupanţi ai maşinii. Potrivit agenţiilor occidentale, o sursă a serviciilor de informaţii a declarat sub condiţia anonimatului că e posibil ca victimele incidentului să fie militanţi islamici care au avut legături cu reţeaua teroristă Al Qaida.

Explozia a avut loc în provincia Marib, situată la 170 km depărtare de capitala yemenită Sanaa. Se crede că unul din cei ucişi era Ali Qaed Senyan al-Harthi, cunoscut sub numele de Abu Ali, pe care forţele de securitate locale îl căutau după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.

Amnesty International a acuzat Israelul de crime de război, spunînd că în timpul unei ofensive a armatei israeliene în Cisiordania mai mulţi palestinieni au fost ucişi în mod nejustificat, iar alţii au fost maltrataţi.

Armata israeliană a declarat că va comenta în detaliu raportul Amnesty Internaţional după ce îl va studia în profunzime, precizînd însă într-o declaraţie oficială că operaţiunile din teritoriile palestiniene au avut misiunea de a preveni atacurile puse la cale de infrastructura teroristă implantată în rîndurile populaţiei palestiniene nevinovate, care e folosită drept acoperire. “Statul Israel îşi exercită dreptul fundamental de a-şi apăra locuitorii, se mai spune în comunicatul armatei israeliene, care adaugă că 646 de civili şi militari israelieni au fost ucişi în cele circa 14 mii de atacuri teroriste care au avut loc de la declanşarea revoltei palestiniene, acum doi ani.

Premierul nipon Koizumi a cerut Chinei şi Coreii de Sud să coopereze cu Japonia în a convinge Coreea de Nord să renuţe la programul de arme nucleare. Primul ministru japonez s-a întîlnit cu lideri chinezi şi sud-coreeni cu ocazia reuniunii anuale a Asociaţiei Ţărilor din Asia de Sud-Est, ASEAN, din capitala Cambodgiei Phnom Penh.

7,9 grade pe scara Richter a măsurat cutremurul înregistrat în Alaska. Seismul a produs cîteva pagube materiale, însă nu sînt raportate victime omeneşti, datorită faptului că zona unde a fost resimţit este una slab populată. Autorităţile de resort au decis închiderea importantei conducte petroliere care traversează regiunea şi care măsoară 1285 de km, însă instalaţiile nu au suferit avarii majore. Durata cutremurului, resimţit într-o localitate situată la o distanţă de circa 300 de km de epicentru, a fost de circa 30 de secunde. De asemenea, în sudestul Japoniei a avut loc în această dimineaţă un nou cutremur de 5,6 grade pe scara Richter, după ce duminică japonezii au resimţit un seism de 6,1 grade.

Trupele ruse îşi intensifică operaţiunile de luptă împotriva rebelilor separatişti din Cecenia. Anunţul a fost făcut de ministrul apărării de la Moscova Serghei Ivanov, după ce luptătorii ceceni au doborît un elicopter militar rusesc, omorînd 9 militari de la bordul acestuia.

Ivanov a spus că militarii ruşi au lansat o operaţiune pe scară largă, precisă şi dură în toate zonele din Cecenia pentru a combate ceea ce el a definit drept acţiunile teroriste ale rebelilor ceceni, care - potrivit lui Ivanov - plănuiesc noi atacuri, inclusiv atentate sinucigaşe. Elicopterul armatei ruse, un aparat de tip M8, a fost doborît lîngă Groznîi cu o rachetă sol-aer.

Preşedintele Ion Iliescu a început o vizită de două zile în Iugoslavia. În cursul întîlnirii avute la Belgrad cu omologul său Vojislav Kostunica, a fost discutată dezvoltarea cooperării economice şi a schimburilor bilaterale. Preşedintele Iliescu a anunţat că Romania şi Iugoslavia vor propune împreună noi proiecte de infrastructură cu finanţare din partea Uniunii Europene, a BERD, a Pactului de stabilitate pentru Europa de sud –est şi prin parteneriat public-privat. Şeful statului roman a declarat totodată că este în curs de negociere un acord privind comerţul liber între Romania şi Iugoslavia, exprimîndu-şi speranţa că negocierile se vor încheia pînă la sfîrşitul acestui an.