Preşedintele Belarus Alexander Lukaşenka a declarat că guvernul Rusiei face presiuni fără precedent asupra ţării sale, reducînd la jumătate livrarea de gaze naturale. Concernul rusesc Gazprom a anunţat această reducere, spunînd că a exportat deja cantitatea prevăzută către Belarus şi că Belarus consumă mai mult decît prevedea contractul. Preşedintele Lukashenka susäine însă că măsura Gazprom-ului nu are nimic de a face cu motivele economice ci reprezintă o încercare de a exercita presiuni, deoarece conducerea din Belarus nu acceptă să privatizeze reţeaua de tranzit Beltransgaz şi să dea o parte din acţiuni Gazprom-ului.

Cetăţeanul britanic Peter Shaw, răpit în urmă cu patru luni la Tbilisi, a fost eliberat în urma unei operaţiuni a trupelor georgiene. Potrivit unei oficialităţi militare, eliberarea lui a avut loc în defileul Pankisi lîngă graniţa cu Cecenia. Peter Shaw, director la Agrobusinessbank din Georgia a dispărut la 17 iunie, în capitala georgiană.

Oficialităţi americane au afirmat că vor cere Consiliului de Securitate să voteze vineri asupra rezoluţiei în chestiunea irakiană. Ambasadorul american la Naţiunile Unite John Negroponte a declarat după consultări cu membrii Consiliului de Securitate că multe dintre diferenţele de poziţie au fost rezolvate şi vor avea loc noi consultări joi.

Potrivit lui Negroponte, Washingtonul intenţionează să ceară ca votul să aibă loc vineri. Ambasadorul Franţei, Jean-David Levitte a declarat la rîndul său reporterilor că s-au înregistrat progrese deoarece proiectul de rezoluţie revizuit cere o reacţie din partea Consiliului de cîte ori Irakul nu s-ar conforma cerinţelor privind inspecţiile, cu alte cuvinte nu ar permite automat o intervenţie militară. Potrivit surselor diplomatice, reprezentanţii ruşi sînt încă îngrijoraţi în legătură cu o clauză din proiectul de rezoluţie, care, potrivit lor, ar putea fi folosită pentru a justifica o acţiune militară.

Camera deputaţilor a aprobat ordonanţa de urgenţă prin care Registrul Comerţului trece în subordinea Ministerului Justiţiei. Deputaţii PD şi PNL, care s-au opus categoric acestei măsuri, au declarat astăzi că ar putea ataca ordonanţa la Curtea Constituţională.

Reprezentanţii PD şi PNL au susţinut că guvernul a urmărit prin această ordonanţă ca anumite taxe ce se încasează la Registrul Comerţului să fie tratate ca venit la bugetul de stat.

Preşedintele Georgiei Eduard Shevarnadze a declarat că ţara sa va face oficial cerere de aderare la Nato, cu ocazia summitului de la Praga. Shevarnadze a anunţat că alianţa a fost de acord să ia în considerare cererea Georgiei în cursul reuniunii la vîrf de la 21-22 noiembrie. Acum două zile, el a spus că Georgia va avea nevoie de cîţiva ani ca să îndeplinească standardele de aderare.

Preşedintele Iliescu a repetat că nu consideră potrivită ideea unor alegeri anticipate. Răspunzînd unor întrebări la Skopje, Iliescu a spus că prin organizarea de alegeri anticipate în anul 2003, ar fi ocupaţi doi ani cu campanii electorale, deoarece în 2004 vor avea loc alegeri locale şi prezidenţiale.

Preşedintele Iliescu a cerut Parlamentului să elimine pedeapsa cu închisoarea pentru calomnie. Cererea de reexaminare a legii care conţine această prevedere a fost trimisă marţi Camerei Deputaţilor. Potrivit documentului, diferenţa de tratament juridic între insultă, sancţionată cu amendă, şi calomnie, ce poate fi sancţionată cu închisoare pînă la şase luni, “nu se justifică”, urmînd ca “diferenţa de tratament să rezulte din amenda aplicată şi nu din privarea de libertate”. Cererea de reexaminare trimisă de preşedintele Iliescu solicită de asemeni retragerea infracţiunii de ultraj din Codul Penal.

Preşedinţii Romaniei şi Republicii Macedonia au discutat la Skopje chestiuni privind relaţiile bilaterale, situaţia din regiune, extinderea Uniunii Europene şi a Nato, combaterea terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere. Cei doi şefi de stat au discutat, de asemenea, despre ajutorul pe care autorităţile române pot să îl acorde comunităţilor vlahe şi aromâne din Macedonia. Preşedintele Iliescu a anunţat deschiderea, în viitor, a unui centru cultural român în Macedonia. Preşedintele Boris Trajkovski a declarat că integrarea României în Alianţa Nord-Atlantică va reprezenta un pas important în direcţia europenizării regiunii.

Premierul Adrian Năstase a declarat că aportul adus de agricultură la produsul intern brut al României este redus faţă de potenţialul de care dispune ţara. Amintind că populaţia din zona rurală reprezintă 47 la sută din populaţia ţării, Năstase a spus că un segment extrem de mare din populaţie lucrează în agricultură cu rezultate scăzute, iar populaţia este din ce în ce mai bătrînă. Năstase a făcut aceste declaraţii cu ocazia deschiderii oficiale a expoziţiei Indagra, spunînd că modernizarea agriculturii şi atragerea tinerilor în această activitate ar trebui să fie priorităţi ale guvernului.

Patru din cinci confederaţii sindicale şi cîteva organizaţii patronale au anunţat că se retrag din Consiliul Economic şi Social (CES), denunţînd ceea ce au numit “politica de desconsiderare a noţiunii de dialog social” practicată de guvern. Cu excepţia CNSLR –Frăţia, toate celelalte confederaţii Cartel Alfa, BNS, Meridian şi CSDR, precum şi reprezentanţii unor organizaţii patronale s-au retras din Consiliul Economic şi Social.

În Serbia vor avea loc noi alegeri prezidenţiale la data de 8 decembrie. După ce alegerile prezidenţiale au fost anulate luna trecută dată fiind prezentarea la vot de sub 50 la sută, ieri parlamentul Serbiei a eliminat această cerinţă din legea electorală. Aceasta i-a permis preşedintelui parlamentului, Natasha Micic să anunţe data alegerilor. Candidaturile pentru noile alegeri prezidenţiale trebuie prezentate pînă la 17 noiembrie a mai spus Micic. Pînă acum s-a înscris numai ultra-naţionalistul Vojislav Seselj.

Premierul moldovean Vasile Tarlev a dezminţit că Ministerul Educaţiei a distribuit în şcoli cartea de Istorie a Moldovei, contestată de comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova. Săptămîna trecută, şefii mai multor direcţii judeţene de învăţămînt au comunicat postului nostru de radio că au primit loturi de carte cu volume ale Istoriei Moldovei şi indicaţii ca acestea să fie repartizate bibliotecilor şcolare. După cum trasmit corespondenţii noştri, o astfel de acţiune ar fi contrară rezoluţiei Consiliului Europei, din 24 aprilie, care recomanda, între altele, un moratoriu asupra modificării programei de studiere a istoriei.

Relaţiile Alianţei Nord-Atlantice cu Republica Moldova nu se vor schimba după extinderea NATO pînă la rîul Prut, relaţiile urmînd a fi derulate în continuare în cadrul programului Parteneriat pentru Pace, a declarat astăzi la Chişinău şeful Comandamentului Unit Europa de Sud –Est al blocului NATO, generalul turc Oktar Ataman. Tot astăzi, ministrul moldovean al apărării, Victor Gaiciuc a declarat că Republica Moldova este un stat neutru şi nu tinde să se integreze nici în NATO şi nici în blocul militar al CSI. Cu toate acestea, a precizat Gaiciuc, Republica Molodva va continua să ia parte la programul Parteneriat pentru Pace.

Versiunea revizuită a proiectului de rezoluţie american asupra Irakului ia în considerare unele poziţii ale Rusiei în această chestiune a declarat un înalt reprezentant al ministerului rus de externe. Ministrul adjunct de externe Yuri Fedotov a adăugat că Rusia este îngrijorată în continuare de orice rezoluţie care ar implica automat o acţiune militară contra Irakului, dacă alte naţiuni consideră că Bagdadul obstrucţionează inspecţiile ONU asupra armamentului. Fedotov a mai spus că în prezent au loc intense contacte diplomatice, în timp ce ministerul rus de externe continuă să studieze cu atenţie proiectul de rezoluţie. Statele Unite urmează să prezinte oficial astăzi Consiliului de securitate proiectul revizuit de rezoluţie asupra Irakului.

Deputaţii au aprobat în unanimitate legea privind prevenirea şi combaterea pornografiei. Potrivit textului adoptat se sancţionează cu amendă între 50 şi 250 de milioane lei mai multe încălcări ale legii, între care permiterea accesului minorilor în spaţiile unde se comercializează materiale cu caracter obscen, vînzarea acestor materiale în alte spaţii decît cele special amenjate şi încălcarea prevederilor legii în ceea ce priveşte marcarea lor. Legea cuprinde şi unele prevederi privind pornografia pe Internet, prevăzînd amenzi între 100 şi 500 milioane lei pentru diferite încălcări, între care promovarea unor site-uri cu caracter pedofil, zoofil sau necrofil. Textul adoptat defineşte materialele cu caracter obscen şi precizează că nu este aplicabil lucrărilor de artă şi ştiinţifice sau în cazul materialelor întocmite în interesul artei, ştiinţei, cercetării, educaţiei sau informării.

Un palestinian înarmat s-a infiltrat într-o aşezare evreiasca din sudul Fîşiei Gaza şi a ucis doi locuitori ai coloniei. Un paznic a reuşit să îl împuşte pe intrus. Atacul a fost revendicat de aripa militară a organizaţiei militante Hamas. Ieri Autoritatea Palestiniană a adresat un apel poporului israelian, îndemnîndu-l să aleagă un guvern care să aducă pacea în regiune. Fostul premier israelian Biniamin Netaniahu, care a acceptat portofoliul externelor în guvernul interimar, s-a declarat în favoarea expulzării lui Yasser Arafat din teritoriile palestiniene.

Un avion de pasageri cu 19 pasageri şi trei membri ai echipajului s-a prabusit în timp ce încerca să aterizeze, pe o ceaţă deasă, pe aeroportul international al Luxemburgului. Nu se cunoaşte înca numărul victimelor, dar potrivit unui purtător de cuvint guvernamental, 7 sau 8 persoane au supravieţuit acestei catastrofe aeriene. Avionul decolase de la Berlin şi s-a prabusit la circa zece kilometri de aeroportul luxemburghez.

Premierul moldovean, Vasile Tarlev a apreciat drept o provocare impunerea de către regimul separatist de la Tiraspol a unei taxe speciale de 20% pentru toate produsele importate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului, precum şi introducerea pentru acestea a unui regim de comerţ foarte dur.

În opinia premierului moldovean, aceste acţiuni ale liderului separatist Igor Smirnov sunt de natură să limiteze relatiile economice între cele doua maluri ale Nistrului şi să tensioneze negocierile între Chişinău şi Tiraspol. Vasile Tarlev a dat indicaţii Ministerului de Externe să informeze misiunea OSCE la Chişinău, precum şi ambasadele ţărilor garante în procesul de soluţionare a diferendului transnistrean despre aceste evolutii. Totodată, el a acuzat Departamentul vamal, Ministerul de Interne şi alte instituţii de profil de faptul că ar favoriza contrabanda din regiunea transnistreană.

Cea mai mare instituţie bancară din Ungaria, OTP, intenţioneaza să înceapă operaţiuni în România la începutul anului viitor, chiar dacă pîna atunci nu va reuşi să achiziţioneze o bancă existentă. Dupa cum se stie, tentativa OTP de a participa la privatizarea Bancii Comerciale Române a eşuat, oferta ei fiind respinsă, alături de toate celelalte oferte. După acest eşec, OTP a examinat posibilitatea achiziţionării Băncii Transilvania. Directorul general Sandor Csanyi a declarat că OTP este pregatită să pună pe picioare, în România o reţea cu între 30 şi 40 de filiale şi că nu se va limita la zone unde trăiesc mulţi etnici maghiari.

România a făcut mici progrese în obţinerea unei independenţe juridice, sistemul juridic rămînînd totusi "putin profesionist", se arată într-un raport al Institutului pentru o Societate Deschisă , care a monitorizat sistemul judiciar din zece ţări candidate la UE.

Raportul a fost transmis recent Comisiei Europene. Potrivit Institutului pentru o Societate Deschisă, în România, Ministerul Justiţiei continuă să exercite "o inutilă şi centralizată autoritate asupra Curtilor, intervenind în selectarea, promovarea şi evaluarea judecătorilor, punîndu-se problema unei potenţiale imixtiuni politice". Posibilitatea ca politicienii şi înalţii demnitari să fie numiţi judecători fără a trece examenele standard determină o estompare a principiului separării puterilor, precum şi o înlocuire a profesionalismului cu favoritismul politic, se mai arata in raport.

În Statele Unite, Partidul Republican al preşedintelui Bush a recîştigat controlul în Senat şi şi-a extins majoritatea în Camera Reprezentanţilor. Rezultatele cunoscute pînă acum după alegerile de ieri arată că republicanii vor avea cel puţin 51 de locuri din cele 100 de locuri din senat. Două locuri, pentru statele Dakota şi Louisiana sînt încă nedecise.