Preşedintele american George Bush a salutat votul din Consiliul de securitate. Totodată el a avertizat conducerea de la Bagdad că va avea de suportat consecinţe din cele mai grave dacă nu respectă condiţiile rezoluţiei. În cursul unei conferinţe de presă , organizată imediat după votul din Consiliul de securitate, preşedintele Bush a mai declarat că acum, Irakul trebuie să se dezarmeze total, fără negocieri şi tergiversări.

Consiliul de securitate ONU a aprobat, în unanimitate, noua rezoluţie privind dezarmarea Irakului – text propus de Statele Unite şi Marea Britanie. Potrivit rezoluţiei, Irakul va avea la dispoziţie şapte zile pentru a se conforma hotărîrii Consiliului de securitate şi alte 23 de zile pentru a dezvălui programele de armament chimic, biologic şi nuclear, precum şi programul de rachete balistice.

Inspectorii ONU vor avea 45 de zile pentru a-şi relua activitatea în Irak. Ei vor trebui să raporteze Consiliului de Securitate în termen de 60 de zile de la reluarea inspecţiilor. Imediat după votul din Consiliul de securitate, Secretarul general ONU Kofi Annan a apelat la regimul irakian să respecte prevederile acestei noi rezoluţii. “Pentru binele poporului irakian şi al securităţii internaţionale – a declarat Annan – apelez la conducerea irakiană să profite de şansa care i se acordă”. Premierul britanic Tony Blair si preşedintele Franţei Jacques Chirac au cerut deasemeni Irakului să coopereze , necondiţionat, cu inspectorii Natiunilor Unite şi să respecte prevederile noii rezoluţii. Inspectorii trebuie să poată verifica toate obiectivele suspecte a subliniat Blair la Londra în timp ce preşedintele Chirac a atras atenţia că Irakul mai are o şansă de a se dezarma în pace.

Rusia şi Uniunea Europeana au ajuns la un compromis privind statutul enclavei ruse Kaliningrad. După extinderea Uniunii, în anul 2004, cetăţenii ruşi din Kaliningrad vor putea călători cu un paşaport special. Din 2004, Kaliningradul va fi despărţit de restul Rusiei de doua state membre în Uniunea Europeană, Polonia şi Lituania. Se aşteaptă ca ultimele detalii să fie clarificate lunea viitoare, cînd preşedintele rus Vladimir Putin se va întîlni la Bruxelles cu oficialităţi europene.

15 primari, între care şi primarul din Cluj, Gheorghe Funar, au fost suspendaţi din funcţia de preşedinţi ai comisiilor locale pentru aplicarea legii fondului funciar. La videoconferinţa cu prefecţii, premierul Năstase a precizat că măsura a fost determinată de numărul mare de reclamaţii provocate de întîrzierea cu care se face împropietărirea.

Ministrul german al apărării Peter Stuck a declarat la Washington că se aşteaptă ca întîlnirea pe care o va avea cu omologul său american Donald Rumsfeld să fie mai destinsă decît cea de luna trecută de la Varşovia. Relaţiile dintre Germania si Statele Untie s-au răcit mult după ce în cursul campaniei electorale, cancelarul german Schroeder a respins categoric ideea unei intervenţii militare împotriva Irakului.

Polonia se va opune oricărei condiţii “imperialiste” pusă de Uniunea Europeană – a declarat premierul Jozef Oleksy. El a criticat între altele intenţia Uniunii de a eşalona, pe o periodă de 10 ani, acordarea subveţiilor pentru agricultură. Uniunea Europeană vrea ca pentru început noile ţări membre să primească numai 25 la sută din actualele subvenţii pentru agricultură. Dacă Polonia nu primeşte condiţii financiare mai bune, a declarat premierului, electoratul va fi greu de convins să voteze în favoarea aderării, în cadrul unui referendum naţional.

O unitate de blindate israeliene a păstruns în primele ore ale dimineţii în tabăra de refugiaţi Khan Younis din Gaza, unde a demolat locuinţa autorului atacului asupra unei colonii evreieşti care a avut loc miercuri şi care s-a soldat cu moartea a doi israelieni, precum şi a militantului palestinian.

Atacul a fost revendicat de brigăzile Ezzedin al Qassam, aripa militară a mişcării Hamas. În cursul raidului de astăzi din Khan Younis au fost răniţi doi palestini. Din luna august, de cînd armata israeliană a început acest tip de represalii, au fost demolate aproximativ 70 de locuinţe palestiniene. Cu puţin timp în urmă, un purtător de cuvînt al armatei israeliene anunţa că în tabăra de refugiaţi Tulkarem din Cisiordania un alt militant palestinian a fost împuşcat de militarii israelieni, care intraseră în tabără pentru a-l aresta.

Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului reia dezbaterile şi votul pe articole la proiectul de buget pe anul viitor. Ieri în prima sedinţă cu acest subiect au fost votate 13 articole din legea bugetului.

La cele 13 articole au existat 22 de amendamente respinse, iniţial, în comisie şi care nu au fost admise nici de plen. Dintre acestea, cele mai multe se refereau la majorarea bugetelor unor instituţii, precum şi unele reglementări legate de taxe şi impozite. Au fost adoptate doar două amendamente, unul dintre acestea prevăzînd o majorarea cu şapte miliarde lei a cheltuielilor pentru autorităţile publice.

“Economia Chinei trebuie să îşi continue tendinţa de creştere accelerată, însă acest proces trebuie să aibă loc sub un strict control politic”. Declaraţia îi aparţine secretarului general al PCC, Jiang Zemin, care a inaugurat printr-un discurs rostit cu puţin timp în urmă cel de-al 16 congres al comuniştilor chinezi ce are loc la Beijing.

Cei peste 2000 de delegaţi vor aproba o semnificativă schimbare în vîrful conducerii. Jiang Zemin se va retrage şi urmează a fi înlocuit cu vicepreşedintele Hu Jintao, care va prelua nu doar conducerea partidului ci anul viitor şi funcţia de preşedinte al ţării. De asemenea, se aşteaptă retragerea din funcţii a preşedintelui parlamentului Li Peng, precum şi a primului ministru Zhu Rongji. Congresul ar urma să aprobe o controversată propunere a lui Jiang Zemin privind cooptarea în rîndul partidului comunist a unor importanţi oameni de afaceri.

Marea majoritate a locuitorilor Gibraltarului au răspuns nu în cadrul referendumului care a propus împărtirea suveranităţii acestui teritoriu între Marea Britanie şi Spania.

Prezenţa la urne a fost foarte mare – aprope 88%. Consultarea populară a fost organizată după ce în iulie seful diplomaţiei de la Londra, Jack Straw anunţase că în principiu Marea Brtanie ar fi dispusă să negocieze cu Spania împărţirea controlului în Gibraltar. Guvernul local a condiţionat de organizarea acestui referendum orice accept pentru lansarea de tratative legate de viitorul statut al acestui teritoriu peninsular pe care încă din 1713 de cînd l-au cedat englezilor, spaniolii încearcă fără întrerupere să-l redobîndească.

Guvernul Năstase a decis prelungirea , pînă în februarie 2003, a interdicţiei privind adopţiile în străinătate – pentru a avea mai mult timp să pregătească legile necscare , prin care să se asigure protecţia copiilor. Interdicţia temporară a fost impusă la insistenţele Uniunii Europene în iunie. Proiectele de legi privind adopţia şi protecţia copiilor sînt examinate acum de Comisia Europeană . Oficialităţi au declarat agenţiei Reuter că sînt sigure că acest pachet de legi va fi acceptabil şi Statelor Unite, care fac presiuni să se ridice interdicţia. La solicitarea agenţiei Reuter, ambasada americană la Bucureşti a declarată că nu este surprinsă de prelungirea cu trei luni : “Uniunea Europeană examinează noua legislaţie şi sînt de părere că lucrurile merg într-o direcţie bună” ‘ a apreciat Mark Wening, funcţionar al ambasadei.

Guvernul Năstase a aprobat continuarea procesului de privatizare a RomTelecom prin subscrierea de către grupul elen de telecomunicaţii OTE a unui pachet de acţiuni în valoare de 242,62 milioane dolari.

Tranzacţia se va realiza printr-un aport în numerar în valoare de 145 milioane de dolari, diferenţa urmînd să fie acoperită prin transformarea în acţiuni a creanţelor deţinute de OTE asupra RomTelecom, în sumă de 55 milioane euro, respectiv de 42,6 milioane dolari. Totodată, OTE va achiziţiona un pachet de acţiuni de 30,99 milioane dolari, ceea ce va ridica valoarea tranzacţiei la aproximativ 273 milioane dolari, sumă care trebuie achitată pînă la sfîrşitul acestei luni.

Un tribunal din Belgrad l-a condamnat la saşe luni de închisoare cu suspendare pe liderul grupării ultranaţionaliste Partidul Radical Sârb. Vojislav Şeşelj a fost dat în judecată de un om de afaceri sârb, Stanko Subotici, pe care l-a acuzat în public că ar fi fost implicat în asasinarea în anul 1997 a unui şef al poliţiei sârbe, Radovan Stojicici. Şeşelj a ajutat la înfiinţarea unor formaţiuni paramilitare în timpul conflictelor iugoslave din anii 90 şi ar putea fi acuzat de crime de război.

Mihail Sidorov, preşedintele comisiei pentru drepturile omului din parlamentul de la Chişinău, a declarat că limba rusă va fi recunoscută în curând ca limbă oficială în Republica Moldova. Potrivit relatării agenţiei ruse de ştiri ITAR-TASS, Sidorov a declarat că rusa este deja limbă oficială în Trans-nistria şi Găgăuzia, fiind în acelaşi timp limbă de comunicare pentru 30 la sută dintre cetăţenii Moldovei.

Comisarul european pentru extindere, Guenther Verheugen a cerut guvernelor din Uniune să explice mai bine electoratelor lor de ce este bine ca Uniunea să primească noi membri. Vorbind la o conferinţă internaţională la Viena, Verheugen a avertizat că eşecul extinderii ar avea efecte catastrofale pentru întreaga Europă, nu numai pentru candidaţi.

Canalul de televiziune american CNN a anunţat cu puţin timp în urmă că reţeaua teroristă Al Qaida şi-ar fi asumat pe o pagină de internet răspunderea pentru atacul petrecut luna trecută în insula Bali, din Indonezia, soldat cu aproape două sute de morţi. Potrivit aceleiaşi surse, Al Qaida ar fi spus că atacul a fost parte dintr-o campanie mai amplă împotriva acelor ţări musulmane care cooperează cu Occidentul.

Poliţia din Chişinău a arestat două persoane bănuite de implicare în asasinarea unui oficial rus, în urmă cu trei ani. Potrivit relatării agenţiei Associated Press, cei doi cetăţeni moldoveni au fost arestaţi după ce în apartamentul lor au fost descoperite documente de identitate false, arme şi o mare cantitate de marihuana. Cei doi sînt bănuiţi că fac parte dintr-o bandă care a pus la cale în 1999 explozia unui automobil capcană soldată cu moartea lui Viktor Novoselov, membru în consiliul oraşului Sankt Petersburg.

În unele ţări candidate la Uniunea Europeană, corupţia a înflorit după căderea comunismului şi nu este deloc sigur că ea va bate în retragere după aderare – se arată într-un raport al Institutului pentru o Societate Deschisă, dat publicităţii la Budapesta. Raportul nu face un clasament al ţărilor candidate pe criteriul corupţiei, dar spune că România ar fi cea mai coruptă şi că o singură ţară, Lituania, are o strategie cuprinzătoare de luptă împotriva corupţiei.

Casa Albă a informat că preşedintele american George Bush şi preşedintele Rusiei Vladimir Putin au discutat la telefon despre ultimele evoluţii ale crizei irakiene.