Duminică au loc alegeri locale partiale în 21 de localităţi din ţară. Pentru 19 posturi de primari s-au depus 110 candidaturi, din partea tuturor partidelor. 8 candidaţi sînt independenţi. În 11 circumscriţii electorale au loc alegeri parţiale pentru consiliile locale – pentru 127 de locuri de consilieri candidează 698 de persoane.

Ancheta în cazul atacului de miercuri seară, de la liceul Jean Monnet din Bucureşti nu a înaintat foarte mult. Poliţia a publicat primul portret robot al unui posibil suspect. Totodată, directorul general al poliţiei capitalei Mihai Gheorghe a declarat Europei Libere, că s-a stabilit definitiv că în atac a fost folosită o grenadă defensivă, de provenienţă eventual străină. Motivele atacului nu sînt cunoscute: poliţia lucrează, ca la început, cu trei variante: reglare de conturi, actul unui dement sau o formă de protest Între timp, la Spitalul de urgenţă se mai afla o singură elevă din cele cinci rănite în urma exploziei . Stare ei este stabila – au declarat surse din spital.

Sute de mii de persoane, militanţi împotriva globalizării, protestează la Florenţa, împotriva unui eventual război în Irak. Organizatorii estimează numărul participanţilor la 300 de mii. 6000 de poliţişti sînt masaţi în oraş pentru a preveni orice act de violenţă – pînă acum însă, protestul s-a desfăşurat relativ liniştit.

Irakul examinează noua rezoluţie ONU, prin care i se cere să renunţe la arsenalele de distrugere în masă şi să accepte ca procesul să fie supraveghiat de inspectorii ONU. Cunoscută între timp sub numărul ei “1414” – noua rezoluţie

acordă Irakului 7 zile pentru a accepta condiţiile şi alte 23 de zile pentru a–şi dezvălui programele de armament chimic, biologic şi nuclear şi programul de rachete balistice. Inspectorii asupra armamentului vor avea 45 de zile pentru a-şi relua activitatea în Irak. Şi vor trebui să raporteze Consiliului de Securitate în termen de 60 de zile de la reluarea inspecţiilor.

Victor Ponta, şeful corpului de control al primului ministru, a fost ales la conducerea organizaţiei de tineret a partidului social-democrat. La reuniunea tinerilor, a participat şi preşedintele partidului, premierul Năstase, care i-a îndemnat pe tineri să nu ia exemplul aşa-numiţilor “baroni locali”.

“Putem să nu fim de acord cu expresia de baron local – a mai declarat Năstase citat de agenţia Mediafax – ea sancţionează un set de atitudini blamante, care nu trebuie să devină un model pentru voi”.

Aflat în Qatar, secretarul de stat american Colin Powell a declarat că dacă Irakul va respecta condiţiile noii rezoluţii, atunci s-ar putea vorbi despre o adevărată schimbare de regim la Bagdad. O schimbare de gîndire, a precizat Powell într-un interviu acordat televiziunii Al Jazeera, care ar putea fi considerată o schimbare de regim.

Statele Unite, a atras atentia Powell, rămîn însă decise să acţioneze împoriva Irakului, dacă Bagdadul ignoră şi ultima rezoluţie ONU, iar Consiliul de securitate nu se dovedeşte capabil să reacţioneze cu hotărîre. Iranul şi vecinii arabi ai Irakului au cerut deasemeni regimului de la Baghdad să respecte prevederile rezoluţiei ONU. Un purtător de cuvînt al Ligii Arabe a declarat că textul noii rezoluţii este acum examinat de ţările membre, iar aplicarea lui va fi urmărită cu atenţie de Ligă. Iranul a pledat deasemeni pentru respectarea rezoluţiei, cerînd Bagdadului să nu furnizeze nici un pretex pentru “politica aventuroasă a Americii în regiune”.

După adoptarea rezoluţiei ONU asupra Irakului, ambasadorul României la Naţiunile Unite, Alexandru Niculescu a declarat Europei Libere că eventuala reluare a inspecţiilor internationale va avea un efect direct:

România va participa cu un expert în arme chimice. Mai mult, Bucureştiul a mai propus un expert pentru echipa ce va întocmi raportul pentru Consiliul de securitate ONU, după primele inspectii.

Ministrul Mediului, Petru Lificiu, aflat ieri în judeţul Alba, a declarat că investiţia de la Roşia Montană trebuie să obţină un acord de principiu din partea Parlamentului. Lificiu a precizat că proiectul va fi studiat de o comisie formată din experţi români, şi ulterior de o comisie internaţionala.

Ministrul Mediului crede că investiţia de la Roşia Montană reprezintă o şansă atît pentru comunitatea săracă din Munţii Apuseni, cît şi pentru relansarea mineritului românesc, în condiţiile în care acest sector continuă să fie subvenţionat de la bugetul de stat. Proiectul de la Roşia Montană ar conduce la mutarea a peste două mii de locuitori şi la demolarea celor 900 de case pe amplasamentul cărora este planificată amenajarea minei. Compania canadiană Gabriel Resources deţine 80% din acţiunile societăţii mixte Roşia Montană Gold Corporation, care exploatează minele de aur de la Roşia Montană.

În ultimul an, în România s-au înregistrat peste 80 de ameninţări cu bombă vizînd diverse instituţii publice, de la grădiniţe la ministere, precum şi alte zeci de scrisori de avertizare la adresa unor demnitari. Aceasta afirmaţie îi aparţine purtătorului de cuvînt al Guvernului, Claudiu Lucaci.

El nu a confirmat existenţa unei scrisori de revendicare în cazul exploziei produse miercuri seara la liceul "Jean Monnet" din Capitală.

Un post de televiziune din Bucureşti anunţa viner că la liceul în cauza a fost primita o asemenea scrisoare în care este revendicat atacul, soldat cu rănirea a cinci eleve, dintre care una foarte grav.

Ministerul Integrarii Europene a anunţat că România a închis provizoriu alte două capitole de negociere cu Uniunea Europeana. Este vorba despre capitolele “Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiilor” şi “Uniunea vamală”. Decizia a fost luată la Conferinţa de Aderare România-UE de la Bruxelles.

Pînă în prezent, România a deschis 28 de capitole de negociere, din care a închis provizoriu 15. Pînă la sfârşitul anului, România speră să deschidă şi ultimele două capitole, respectiv „Politici Bugetare” şi „Libera circulaţie a serviciilor” şi să mai închidă provizoriu alte două capitole de negociere. România ar dori să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană în 2004 şi să devină membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007.

Pentru prima oară, o oficialitate OSCE declară public că Rusia nu-şi va putea respecta angajamentele de la Istanbul privitoare la retragerea completă până la sfârşitul acestui an a prezenţei sale militare de pe teritoriul Republicii Moldova.

Şeful Misiunii OSCE la Chişinău, David Swartz a declarat, într-un interviu acordat Europei Libere, că o decizie politică privitoare la consecinţele pentru Rusia a nerespectării unui acord internaţional semnat de 55 de state va fi adoptată la reuniunea anuală a miniştrilor de externe a statelor membre ale OSCE, care va avea loc la 6-7 decembrie în oraşul portughez Porto.

Rusia, Franţa şi China au afirmat într-o declaraţie comună, că, în opinia lor, rezoluţia nu oferă automat dreptul la folosirea forţei împotriva regimului de la Bagdad, în cazul în care inspectorii consideră că Irakul nu cooperează.

Pe de altă parte, la Washington, secretarul de stat american Colin Powell a declarat ca ţara sa este pregatită să acţioneze pe cont propriu, în cazul în care Consiliul de Securitate nu pune în aplicare “consecinţele grave”cu care a ameninţat, dacă Irakul refuză să coopereze.

Premierul britanic Tony Blair a încercat ieri să risipească temerile celor ce ar putea crede că rezoluţia ar putea declanşa automat folosirea forţei împotriva Irakului.

“În cazul în care Saddam refuză să coopereze ori încalcă rezoluţia, la ONU va fi o nouă dezbatere, aşa cum am spus de fiecare dată. Celor ce se tem că aceasta rezoluţie nu reprezintă decât un declanşator automat, fără alte discuţii, paragraful 12 al rezoluţiei le demonstreză faptul că nu este cazul." a adăugat Blair.

Ministrul american al apărării, Donald Rumsfeld a afirmat că relaţiile administraţiei Bush cu Germania au revenit la normal. Rumsfeld a făcut această declaraţie cu prilejul unei conferinţe de presă comune cu omologul său de la Berlin, Peter Struck.

Rumsfeld a afirmat verbatim “relaţiile americano-germane nu mai sunt otravite”.

Anterior acestei declaraţii, preşedintele american Geroge W. Bush a purtat o convorbire prin telefon cu cancelarul german Gerhard Schroeder. A fost vorba de prima convorbire de acest fel de cînd relaţiile dintre cele două părţi au cunoscut o răcire, din cauza opoziţiei publice a lui Schroeder faţa de o acţiune militară anti-irakiana, exprimată în repetate rînduri în campania electorala pentru alegerile parlamentare din luna septembrie.

Poliţia indoneziană a anunţat că a reuşit să reconstituie împrejurarile în care a avut loc atentatul terorist de luna trecuta de la Bali, care a provocat moartea a aproape 200 de persoane, majoritatea cetaţeni australieni.

Poliţia de la Jakarta afirmă că acest lucru a fost posibil dupa interogatoriul luat unui suspect, care a recunoscut că a ajutat la construcţia bombei ce a provocat dezastrul. Poliţia indoneziana a anunţat totodata că în prezent îi caută pe complicii acestui suspect. Este vorba despre un musulman, care a recunoscut că a încercat “să omoare cît mai mulţi americani”, ca razbunare faţa de ceea ce a calificat “opresiunea Statelor Unite împotriva musulmanilor”.