Porturile maritime Constanţa, Mangalia, Midia şi Portul fluvial Constanţa-Sud Agigea au fost închise din cauza vîntului foarte puternic.

Dispecerul de serviciu din cadrul Căpităniei Port Constanţa, Ion Silvestru a declarat – citat de MEDIAFAX - că avizul de furtună se menţine şi pentru următoarele 24 de ore, şi că vîntul va creşte în intensitate, ajungînd pînă la forţa 8 în larg, respectiv peste 70 de kilometri la oră.

Port Control Constanţa a transmis tuturor navelor aflate în porturile maritime avizele de înrăutăţire a vremii. Vasele mici vor fi aduse la cheu şi îşi vor întări legăturile, iar cele mari vor avea motoarele în stand-by, pentru a putea acţiona în orice moment. Comandanţii navelor au obligaţia să aibă cîte un om, de permanenţă, la bordul navelor. De asemenea, au fost sistate atît operaţiunile de încărcare-descărcare, cît şi intrarea sau ieşirea navelor din portul Constanţa.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov a plecat în Armenia într-o vizită de trei zile. El va discuta cu liderii armeni continuarea asistenţei militare ruseşti şi probleme de securitate regionale. Părţile urmează să semneze un număr de acorduri de cooperare militară.

Serghei Ivanov va purta convorbiri cu preşedintele Armeniei Robert Kocharian, cu premierul Andranik Margarian şi cu omologul său Serzh Sarkissian. Armenia are un tratat de apărare cu Rusia, şi, săptămîna trecută, Erevanul a anunţat o serie de măsuri menite să dezvolte cooperarea în domeniul apărării. În oraşul Gyumri din nord-vestul Armeniei există o bază militară rusească.

James Kelly, asistent al Secretarului de Stat american Powell, pentru Estul Asiei, a calificat drept bune şansele soluţionării, la o nouă rundă de negocieri multilaterale, a crizei generate de programul nuclear nord-coreean.

Kelly a spus că intenţionează să viziteze, săptămîna viitoare, Coreea de Sud, Japonia şi China, pentru a pregăti negocierile multilaterale, despre care s-a stabilit că se vor desfăşura la Beijing. Potrivit înaltului oficial american, detaliile nerezolvate gravitează doar în jurul datei la care vor avea loc convorbirile.

Coreea de Nord a acceptat, în principiu, să participe la noua rundă de convorbiri. Runda precedentă, desfăşurată în luna august, tot în capitala chineză, cu participarea a şase ţări – Statele Unite, Rusia, China, Coreea de Sud, Japonia şi Coreea de Nord - s-a încheiat neconcludent.

În nordul Irakului se constată o escaladare a actelor de violenţă. Au avut loc ciocniri între luptători kurzi turci şi forţe ale Coaliţiei conduse de Statele Unite.

Ministrul turc de Externe Abdullah Gul a spus că lupte între trupe americane şi forţe ale kurzilor irakieni, de o parte, şi, de cealaltă parte, luptători separatişti kurzi din Turcia, membri ai partidului PKK, interzis în Turcia, au avut loc în nordul Irakului la sfîrşitul săptămînii trecute.

O purtătoare de cuvînt a armatei americane a spus că un luptător kurd care lucra pentru paza de frontieră irakiană a fost ucis în aceste ciocniri, iar alţi 13 au fost răniţi, într-o confruntare din apropierea graniţei cu Turcia.

Parlamentarii PRM, PD şi PNL au părăsit şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, nemulţumiţi de faptul că deputaţii PSD şi ai UDMR nu au acceptat discutarea, în această săptămînă, în plen, a constituirii unei comisii de anchetă cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului constituţional.

Grupurile parlamentare ale PRM, PD şi PNL din Camera Deputaţilor au solicitat de săptămîna trecută conducerii Camerei constituirea unei comisii de anchetă privind desfăşurarea referendumului precizînd că au strîns, în acest sens, 119 de semnături.

PRM, PD şi PNL au arătat că această comisie de anchetă ar trebui să analizeze modul în care au fost respectate prevederile legale privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, "independent dacă au afectat sau nu rezultatele" acestui referendum.

Conducerea Alianţei PNL-PD a făcut apel la decizia instanţei Tribunalului Bucureşti de a-i respinge înregistrarea în urma contestării siglei "DA" de către un grup de cetăţeni...

- a declarat Bogdan Olteanu, preşedintele Curţii de Onoare şi Arbitraj a PNL. Liberalii şi democraţii susţin că demersul iniţial al Alianţei a fost respins de Tribunalul Bucureşti fără o bază legală.

Cererea de intervenţie împotriva înregistrării alianţei PNL-PD a fost depusă la Tribunalul Bucureşti de Constantin Lucescu, care a fost avocatul din oficiu al soţilor Ceauşescu, şi de alte opt persoane, toate din Bucureşti.



Cei nouă contestatari susţin că semnul permanent al Alianţei PNL-PD ar reprezinta "o tehnică de programare neuro-lingvistică".



Documentul prin care Alianţa PNL-PD contestă decizia instanţei a fost trimis la Tribunal, urmînd ca de acolo contestaţia să fie trimisă la Curtea de Apel, unde se va judeca.

Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian a criticat în numele alianţei PNL- PD proiectul de buget pe 2004, susţinînd că ar fi incorect fundamentat...

Reprezentanţii alianţei PNL-PD au semnalat de asemenea că, potrivit proiectului de buget, în 2004, punctul de pensie va fi calculat pornind de la o sumă mai mică decît în anul precedent.

Curtea Supremă a Statelor Unite a acceptat să ia în discuţie dreptul cetăţenilor străini consideraţi militanţi şi deţinuţi la baza navală americană Guantanamo din Cuba, de a cere examinarea legalităţii detenţiei de către tribunale civile americane.

Este pentru prima dată că la Curtea Supremă se va aborda un caz legat de campania guvernului Statelor Unite împotriva terorismului.

Tribunale americane de rang mai mic au conchis pînă acum că tribunalele civile americane nu au jurisprudenţă asupra plîngerilor formulate de unii dintre cei aproximativ 600 de cetăţeni străini deţinuţi la Guantanamo, sub bănuiala că sînt luptători ai Talibanilor sau ai reţelei teroriste al-Qaida.

Avocaţii unora dintre deţinuţi acuză autorităţile americane că centrul de detenţie Guantanamo Bay funcţionează complet ilegal.

În acel centru, cetăţenii străini pot fi ţinuţi oricît, fără a fi puşi sub acuzare şi în absenţa unor dovezi că s-ar fi făcut vinovaţi de ceva şi fără să li se ofere prilejul de a-şi dovedi nevinovăţia.

Curtea Supremă trebuie să ajungă la o decizie pînă în luna iunie a anului viitor.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru, plătit de Uniunea Europeană, realizat în septembrie şi publicat astăzi, majoritatea cetăţenilor ţărilor membre ale Uniunii – 84 la sută - doresc să îşi exprime opinia despre viitoarea Constituţie europeană, votînd într-un referendum.

Un alt rezultat al sondajului: 67 la sută dintre europeni consideră că Uniunea Europeană are nevoie de o constituţie.

Poziţia Comisiei Europene este că viitoarea Constituţie va fi aprobată de parlamentele ţărilor membre – sau prin referendumuri. Semnarea noii constituţii este programată pentru primăvara anului viitor.

Directorul regional al Băncii Mondiale pentru Ucraina, Belarus şi Republica Moldova, Luca Barbone se află într-o vizită de două zile la Chişinău, pentru a evalua progresele înregistrate în elaborarea Strategiei de Crestere Economică şi Reducere a Sărăciei.

Surse din cadrul reprezentanţei Băncii Mondiale la Chişinău au declarat Europei Libere că Luca Barbone va anunţa autorităţile moldovene despre faptul că Banca Mondială a iniţiat elaborarea unei noi Strategii de Asistenţă pentru Republica Moldova. Noul plan de asistenţă va fi elaborat în baza Strategiei de creştere economică şi reducere a sărăciei, document care se află în stadiu de elaborare de mai mulţi ani şi pe care guvernul a promis să-l finalizeze în următoarele 6-7 luni.

Cu prilejul vizitei sale la Chisinau, directorul regional al Bancii Mondiale şi ministrul moldovean al Finantelor vor semna, marţi, un acord privind alocarea unui împrumut nerambursabil, oferit de Guvernul Japoniei, pentru realizarea Proiectului Fondului de Investiţii în Sănătate. Proiectul a fost lansat în anul 2000 şi este cofinanţat de Banca Mondiala şi Guvernul Olandei.

Comisia medicală a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor Universitare din Ministerul Educaţiei a amînat luarea unei decizii în privinţa calităţii de conferenţiar a lui Mircea Beuran.

Membrii comisiei ar fi trebuit să hotărască astăzi, dacă, pe lîngă excluderea din Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" pentru plagiat, în cazul doctorului Mircea Beuran se impune şi retragerea titlului de conferenţiar.

Unul dintre membrii comisiei, Ştefan Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Timişoara, a declarat că luarea unei decizii a fost amînată din cauza absenţei mai multor membri, dar şi pentru că nu le-au fost puse la dispoziţie documentele pe care ar fi trebuit să le analizeze în acest caz.

De asemenea, Consiliul Naţional a hotărît ca din comisia medicală care va analiza cazul Beuran să nu facă parte bucureştenii, dearece sînt şi membri ai Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", care a luat decizia concendierii medicului din universitate.

Richard Armitage, adjunctul Secretarului de Stat al Statelor Unite, a adus elogii guvernului saudit pentru măsurile energice luate împotriva militantismului islamic –

dar a avertizat că atacul cu bombă de la Riad, de la sfîrşitul săptămînii trecute, demonstrează că războiul împotriva terorismului va dura foarte mult timp.

La sosirea sa la Cairo din Arabia Saudită, Richard Armitage, adjunctul Secretarului de Stat al Statelor Unite a lăudat autorităţile saudite pentru a se fi arătat “foarte ofensive”, în lupta pe care o duc împotriva terorismului. Armitage a mai spus că forţele de securitate saudite au avut numeroase succese în lupta contra militanţilor islamici, după ce ţara lor a fost lovită de un val de atacuri cu bombă în luna mai.

Anterior, demnitarul american declarase că “îi este perfect clar” că atacul de la Riad, de la ultimul sfîrţit de săptămînă, atac soldat cu 17 morţi, dovedeşte că reţeaua teroristă al Qaeda urmăreşte alungarea familiei regale a Arabiei Saudite.

După convorbiri cu preşedintele Egiptului Hosni Mubarak, Adjunctul Secretarului de stat american Richard Armitage a spus că speră că noul cabinet palestinian va fi în măsură să resuscite procesul de pace sprijinit de Statele Unite.

Primul Ministru palestinian Ahmed Qorei a anunţat ieri componenţa Cabinetului – un vot de încredere fiind programat pentru miercuri, în Parlamentul Palestinian.

Israelul şi-a făcut cunoscută nemulţumirea din cauza faptului că Yasser Arafat a păstrat pentru el controlul asupra forţelor de securitate palestiniene, dar nu a spus că va refuza să discute cu Ahmed Qorei.

Ministerul justiţiei din Republica Moldova a adresat un avertisment Partidului Popular Creştin-Democrat, solicitîndu-i să înceteze “neîntîrziat” pichetarea ambasadei ruse la Chisinau. Ministerul justiţiei a apreciat că manifestaţiile PPCD contravin art.32 din Constitutie, conform căruia “libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea şi demnitatea altei persoane”.

Pichetările şi marşurile de protest organizate de PPCD în ultimele două luni la Chisinau, consideră ministerul Justiţiei, au loc “sub lozinci ce lezează atît onoarea şi demnitatea poporului rus, cît şi onoarea şi demnitatea actualei guvernări a Republicii Moldova”.

Săptămîna trecută, ministerul de Externe al Rusiei a solicitat autoritatilor moldovene să ia măsuri pentru stoparea pichetării ambasadei ruse şi să pună capăt ceea ce a numit “isteria antirusă” declanşată la Chişinău de PPCD.

Membri şi simpatizanţi ai Partidului Popular Creştin Democrat pichetează de mai bine de o lună sediul Ambasadei Rusiei la Chişinău, cerînd retragerea necondiţionată a trupelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, conform deciziilor reuniunii OSCE de la Istanbul şi Porto.

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional care se află la Bucureşti pentru a examina un nou acord cu autorităţile române a avut în această dimineaţă convorbiri cu conducerea Băncii Naţionale.

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu a precizat pentru Europa Liberă că nou acord nu va mai avea drept obiectiv eliberarea de tranşe, ci realizarea de către autorităţile române a unor criterii de performanţă economică, ce ar urma să fie validate de Fond.

Richard Armitage, adjunct al secretarului de stat american, afirmă că atentatul de la Ryad, în care au fost ucise 17 persoane, demonstrează dorinţa grupului terorist "Al Qaida" de a elimina de la putere familia regală saudită.

Vorbind la postul de televiziune pe satelit Al-Arabya, Richard Armitage a precizat: "Pentru mine nu există nici o îndoială că Al-Qaida doreşte să detroneze familia regală şi guvernul Arabiei Saudite".

Armitage a sosit la Ryad cu o ofertă americană de a strînge cooperarea în combaterea terorismului. Autorităţile saudiene au declarat că teroriştii nu vor reuşi să destabilizeze regatul, în ciuda atentatului, care a făcut peste 120 de răniţi.

Comisarul Uniunii Europene pentru afacerile externe, Chris Patten poartă convorbiri la Kiev cu preşedintele Leonid Kutchma în legătură cu probabile pierderi pe plan comercial ce vor fi suferite de Ukraina, ca urmare a extinderii Uniunii, anul viitor. Guvernul ucrainean apreciază că va pierde sute de milioane de euro în exporturi, urmare a concentrării schimburilor comerciale între ţările Uniunii lărgite. Uniunea Europeană oferă Ukrainei, cu titlu de ajutor pînă în 2006, 448 de milioane de euro pentru a compensa pierderile. Într-o declaraţie de la Bruxelles se afirmă că Patten va căuta să obţină de la Leonid Kutchma asigurări că alegerile prezidenţiale de anul viitor vor fi libere şi că mediile de informare nu vor fi supuse presiunilor. Diplomaţi occidentali şi deputaţi ai opoziţiei acuză administraţia Kutchma de intenţii de a falsifica votul şi de a pune sub control presa.

În Georgia, Comisia Centrală Electorală a anunţat că blocul pro-Şevardnadze, "Pentru o nouă Georgie" conduce cu 21% în urma numărătorii voturile exprimate în alegerile parlamentare de la 2 noiembrie.

Partidul Renaşterii, de opoziţie, dar care votează adesea cu guvernul în problemele cheie, ar fi obţinut ceva mai mult de 19%, iar Mişcarea Naţională, opusă preşedintelui Şevardnadze, aproape 19%. Oficialităţile Comisiei afirmă că din cauza unor violări procedurale, voturile au fost anulate în circa 10% din circumscripţiile electorale, o nouă rundă de vot urmînd să aibă loc la 16 noiembrie. Duminică, preşedintele Şevardnadze s-a întîlnit cu Mihail Saakasvili, liderul opoziţiei şi cu alţi contestatari, într-un efort de a opri demonstraţiile de protest, dar negocierile nu s-au încheiat cu nici un rezultat palpabil.

De la Beirut, liderul mişcării Hezbollah, Hassan Nasrallah a anunţat că va refuza continuarea schimbului de prizonieri cu Israelul, dacă acesta nu îl include şi pe militantul libanez Samir Kantor, închis din anii 1980, cînd a fost condamnat în urma omorîrii unei familii israeliene. Nasrallah a declarat că organizaţia sa aşteaptă informaţii pe această temă de la negociatorul german.

Cabinetul israelian aprobase duminică schimbul de prizonieri, ce ar consta în eliberarea a circa 400 de palestinieni şi a cîteva zeci de militanţi din Liban, Siria, Maroc, Sudan şi Libia, în schimbul omului de afaceri israelian Elhann Tannenbaum şi a corpurilor a trei militari israelieni, capturaţi şi ucişi de Hetzbollah în octombrie 2000.

Din Irak se anunţă uciderea unui nou militar american, în cursul unui atac cu grenade propulsate produs noaptea trecută la 60 de km sud de Bagdad.

Anterior Paul Bremer, administratorul civil american al Irakului avertizase asupra unei intensificări a atacurilor împotriva forţelor coaliţiei, din partea "teroriştilor" şi a celor care resping procesul de reconstrucţie a ţării.

Bremer a apreciat că fără o îmbunătăţire a activităţii serviciilor de informaţii, combaterea agresorilor va deveni din ce în ce mai problematică.