Preşedintele Ion Iliescu l-a decorat post-mortem pe sublocotenentul Fogoraşi Iosif Silviu, căzut la datorie, în timpul executării unei misiuni în Afganistan - informează un comunicat difuzat de Biroul de presă al Administraţiei prezidenţiale.

Şeful statului a conferit militarului român ucis în Afganistan Ordinul "Virtutea Miliară", în grad de Cavaler, cu însemne de război." Militarul român rănit grav, marţi, în acelaşi incident în Afganistan, a fost decorat cu Medalia "Virtutea Militară" clasa a II-a, cu însemne.

Principalul lider al opoziţiei din Georgia a cerut demisia preşedintelui Eduard Şevarnadze, spunînd că nu mai vede posibilitatea ca noi tratative să rezolve criza legată de contestarea rezultatelor alegerilor.

Mihail Saakaşvili, liderul principalului partid de opoziţie a făcut această declaraţie la un miting de protest în centrul capitalei Tbilisi, la care au participat mii de sprijinitori ai opoziţiei. Protestele, declanşate de două blocuri politice ale opoziţiei, durează non-stop de la opt noiembrie.

Sublocotenentul post-mortem Iosif Silviu Fogoraşi, căzut la datorie marţi în timpul executării unei misiuni în Afganistan, va fi înmormîntat vineri cu onoruri militare - informează MApN.

Trupul neînsufleţit va fi repatriat joi, avionul sosind în cursul serii la Oradea. Ceremonia religioasă va fi oficiată mîine în localitatea Alejd din judeţul Bihor.

Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Volodimir Litvin, care face o vizită la Bucureşti, a fost primit de preşedintele Ion Iliescu şi de preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu.

A fost discutată, între altele, o posibilă implicare directă a Parlamentelor celor două ţări în rezolvarea problemelor legate de delimitarea platoului continental şi a zonei economice din Marea Neagră.

Presedintele parlamentului Serbiei, Nataşa Micici a anunţat oficial alegeri parlamentare anticipate pe data de 28 decembrie. Alegerile trebuiau să aibă loc abia la sfîrşitul anului viitor. Premierul Serbiei Zoran Zivkovici a declarat că alegerile sunt necesare deoarece guvernul nu mai reuşeşte să introducă reformele necesare.

Anunţarea de alegeri palamentare anticipate survine cu numai trei zile înaintea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc duminică în Serbia. Două tentative de alegere a unui preşedinte au eşuat anul trecut din cauza prezentei la vot sub 50 la sută.

Un tribunal britanic a respins cererea Rusiei de extrădare a reprezenatantului cecen Ahmed Zakaiev, pe care Moscova îl acuză de terorism.

Judecătorul britanic Timothy Workman a justificat refuzul de extradare spunînd că în opinia sa autorităţile din Rusia urmăresc să îl judece pe Zakaiev pentru opiniile sale politice.

Judecătorul şi-a exprimat deasemeni temerea că Zakaiev ar putea fi torturat dacă se întoarce în Rusia, adăugînd că trimiterea lui acolo ar fi o măsură nedreaptă şi opresivă.

Mii de cadre didactice din Bucuresti si din judetele Romaniei au participat în Piaţa Revoluţiei din Capitala la o manifestaţie organizată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţămînt – principala lor revendicare fiind majorarea bugetului alocat educaţiei.

Ulterior, cadrele didactice au plecat în marş spre Palatul Parlamentului. În principal, profesorii cer ca învăţămîntul să primească, prin Legea bugetului de stat pe anul 2004, un procentaj din PIB apropiat de cel acordat în ţările candidate la aderarea în Uniunea Europeană în anul 2004.

Senatorii au ţinut un moment de reculegere în memoria subofiţerului Iosif Silviu Fogoraşi, ucis în Afganistan. "Este de datoria noastră să preţuim aceste jertfe, pe care le fac ostaşii noştri oriunde sînt trimişi să-şi facă datoria" - a declarat senatorul PNL Mircea Ionescu Quintus, veteran de război.

Sergentul-major Iosif Silviu Fogoraşi, înaintat post-mortem la gradul de sublocotenent, şi-a pierdut viaţa în urma unui atac întreprins împotriva unei coloane de transportoare blindate aparţinînd Batalionului de Infanterie „Războieni”, care se întorcea dintr-o misiune. Incidentul armat s-a petrecut în zona localităţii Spin Puldac de la graniţa cu Pakistanul.

Sergentul-major Iosif Silviu Fogoraşi, în vîrstă de 33 de ani, a fost împuşcat mortal, iar un alt subofiţer român a fost rănit.

Presedintele Coreii de Sud, Roh Moo-Hyun a declarat ca tara sa va contribui cu trupe la coalitia condusa de Statele Unite in Irak. El a precizat insa ca numarul soldatilor sud-coreeni care vor fi trimisi in Irak nu va depasi trei mii.

Luna trecuta, guvernul de la Seul a acceptat sa ajute cu trupe fortele americane din Irak - dar nu si rugamintea Washingtonului ca efectivele sa fie de pina la cinci mii de soldati. In Irak, actioneaza deja sute de militari sudcoreeni necombatanti.

Parlamentarul georgian Georgy Baramidze a declarat ca protestele de la Tbilisi in legatura cu recentele alegeri parlamentare ar putea continua inca doua sau trei saptamini si ca ele vor fi pasnice. Baramidze este unul dintre liderii blocului de opozitie Burdzhanadze -Democrati.

Actiunea de protest non-stop a partizanilor a doua blocuri politice din Opozitie, coalitia mentionata si Miscarea Nationala, a inceput pe data de 8 noiembrie. Initial, protestatarii au revendicat victoria partidelor lor in alegerile din 2 noiembrie. Ei au cerut repetarea alegerilor si, in caz contrar, demisia presedintelui Eduard Sevardnadze.

Alte patru formatiuni de opozitie nu au sprijinit insa protestele, spunind ca acestea constituie un santaj indreptat impotriva autoritatilor. Ieri, lideri ai Opozitiei au purtat convorbiri cu emisari ai lui Sevardnadze. Rezultatele finale ale scrutinului nu au fost anuntate.

Ministrul italian al Apararii Antonio Martino, care a sosit in cursul diminetii la Nasiriyah, oras din sudul Irakului, a facut o vizita la locul unde a s-a produs atacul sinucigas de ieri impotriva militarilor italieni, atac soldat cu moartea a 19 italieni si noua irakieni, si cu aproape o suta de raniti.

Antonio Martino: “Autorii atacului de ieri sint cei impotriva carora luptam si nu le vom permite sa ne terorizeze”. Ministrul italian al Apararii a adaugat ca trupele italiene va ramine in Irak, dar masurile de securitate vor fi mult intarite.

PNL a cerut demisia Guvernului pentru ca nu poate accepta “deturnarea fondurilor publice prin punerea la dispoziţia Executivului, printr-o ordonanţă de urgenţă...

a veniturilor din privatizare pentru a fi utilizate în baza unor hotărîri de guvern.” Deputatul PNL Eugen Nicolaescu a declarat că ordonanţa de urgenţă cu aceste noi reglementari ar trebui "retrasă imediat", astfel încît Executivul să nu dispună de sume foarte mari de bani pe care să le direcţioneze cum crede de cuviinţă.

El a mai anunţat că PNL va ataca ordonanţa de urgenţă la Curtea Constituţională, motivînd încălcarea separaţiei puterilor în stat şi subordonarea instituţiei legislative de către Executiv.

Autorităţile de la Londra au respins cererea de extrădare în Argentina a unui fost diplomat iranian acuzat de implicare în atentatul cu bombă din 1994 de la un centru cultural evreiesc din Buenos Aires. Ministerul britanic de interne consideră că cel puţin în acest stadiu nu există probe convingătoare pentru extrădarea lui Hade Soleimanpour.

Arestarea acestuia în Marea Britanie a provocat tensiuni în relaţiile dintre Londra şi Teheran. Autorităţile iraniene neagă orice implicare în atacul cu bombă care cu 9 ani în urmă a ucis în capitala Argentinei 85 de oameni.

Preşedintele George Bush a avut consultări cu principalii săi consilieri asupra strategiilor din Irak. Prezent la discuţii, administratorul Irakului Paul Bremer a propus transferul...

mai multor atribuţii de autoritate către irakieni. Un raport al Agenţiei Centrale de Informaţii CIA avertizează că irakienii îşi pierd încrederea în forţele coaliţiei conduse de Statele Unite şi că sprijinul pentru rezistenţa anti-americană este în creştere.

Capitala Irakului este din nou scena unor confruntări militare grave. Un elicopter Apache al armatei americane a deschis focul şi a omorît două persoane care aseară au atacat cu mortiere ţinte din Bagdad.

Alţi cinci combatanţi ostili coaliţiei au fost capturati de militarii americani. În centrul Bagdadului au putut fi auzite şi exploziile unui atac al trupelor americane la un un depozit care se presupune că era folosit de insurgenţi.

Confruntările au avut loc la doar cîteva ore de la atacul sinucigaş de la Nasiria în sudul Irakului, în care au fost ucise 26 de persoane dintre care 18 poliţişti italieni. Premeirul Italiei Silvio Berlusconi a declarat că atacul de la Nasiria nu va modifica opţiunea Italiei de a rămîne în Irak de partea coaliţiei conduse de Statele Unite.

Autorităţilor americane le este “imposibil să creadă” că Iranul nu are programe de înarmare nucleară. Declaraţia îi aparţine subsecretarului de stat pentru controlul armamentului John Bolton, care a comentat astfel raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, document în care se precizează că nu au fost găsite dovezi incriminatoare la adresa autorităţilor de la Teheran în materie de programe nucleare. Bolton a spus că eforturile Iranului în domeniu au sens doar dacă Teheranul încearcă să se doteze cu armament atomic.

Raportul agenţiei ONU precizează că iranienii au admis că produc uraniu îmbogăţit, dar că acesta este doar combustibil pentru centralele atomo-electrice. Preşedintele Iranului Mohamad Khatami a reitarat cu o zi în urmă faptul că programele nucleare ale ţării sale sînt eminamente paşnice.

Citat de Reuter, fostul şef al experţilor ONU pentru Irak, Hans Blix afirmă că nu există nici o dovadă că Iranul utilizează programele nucleare civile pentru a fabrica bombe atomice. Însă ministrul israelian al apărării Shaul Mofaz aflat la Washington a spus că programul nuclear iranian “poate atinge într-un an nivelul de la care nu mai poate fi oprit”.

După ce cu o zi în urmă oficiali de la Tokyo vorbeau despre o posibilă implicare militară a Japoniei în Irak pînă la sfîrşitul anului, în această dimineaţă, şeful secretariatului guvernamental, YASUO FUKUDA a declarat că deocamdată nu este momentul ca Japonia să-şi trimită soldaţii în IRAK.

Cabinetul nipon plănuişte de mai mult timp să contribuie la reconstrucţia Irakului cu trupe ce urmau să fie desfăşurate în zona Nasiria unde mirecuri a avut loc atacul împotriva bazei de poliţie italiene. Mîine este aşteptat să sosească la Tokyo şeful Pentagonului Donald Rumsfeld a cărui agendă de consultări este dominată de dosarul irakian.

Guvernul Serbiei condus de Zoran Zivkovici se reuneşte într-o sedinţă extraordinară pentru a analiza oportunitatea convocării de alegeri parlamenatare anticipate. Coaliţia de guvernămînt de la Belgrad a pierdut recent majoritatea parlamentară după ce Partidul Social Democratic a hotărit la sfîrşitul săptămînii trecute să susţină o motiune de cenzura a opozitiei.

Vorbind în cadrul unei reuniuni a coliţiei sale politice, Zivkovici a spus că în acest moment nu mai este posibilă aplicarea reformelor pe care guvernul său le-a promis la preluarea mandatului. Mass media sîrbeşti au lansat deja şi cîteva posibile date pentru organizarea anticipatelor. Se vorbeşte despre 28 decembrie, dar a fost menţionată şi luna ianuarie 2004.

Sîrbii sînt chemaţi duminică la vot pentru alegerea preşedintelui. Din cauza prezenţei scăzute la urne, anul trecut au eşuat două tentative de alegere a şefului statului. După ce în decembrie i-a expirat mandatul de cinci ani, ultimul preşedinte al Serbiei Milan Milutinovici s-a predat Tribunalului penal internaţional pentru crime de război în fosta Iugoslavie.

Magnatul petrolului rusesc, Mihail Hodorkovski ar putea rămîne în arest chiar şi doi ani pînă finalizarea cercetărilor din dosarul în care este acuzat de evaziune fiscală şi fraudă.

Adjunctul procurorului general al Rusiei Vladimir Kolesnikov a declarat că este posibil ca ancheta să se încheie în circa două luni. Există însă şi posibilitatea ca investigaţiile să dureze doi ani, în funcţie de anvergura şi complicaţiile afacerii Yukos – a mai spus Kolesnikov.

Pe de altă parte, ministerul resurselor naturale de la Moscova a început examinarea oportunităţii de a retrage licenţele pe care concernul lui Hodorkovski le obţinuse pentru nişte cîmpuri petrolifere din Siberia.

Mihail Hodorkovski, cel mai bogat om de afaceri din Rusia, a fost arestat luna trecută şi există suspiciuni legate de substratul politic al acestei decizii. Hodorkovski sprijină adversari politici ai actualului lider de la Kremlin, iar alegerile parlamentare din Rusia vor avea loc în decembrie.

Autorităţile ruse, inclusiv preşedintele Putin neagă substratul politic al afacerii Yukos-Hodorkovski şi susţin că respectă cu stricteţe rigorile legii.

Preşedintele ucrainean Leonid Kucima a sosit la Chişinău într-o vizită oficială de două zile. Kucima va avea întrevederi cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin, cu premierul Vasile Tarlev şi cu preşedintele Parlamentului Eugenia Ostapciuc.

Kucima este însoţit la Chişinău de o delegaţie de demnitari şi oameni de afaceri ucraineni care se vor reuni într-o şedinţa comună cu omologii lor din Republica Moldova. Este programată semnarea mai multor acorduri dintre Chişinău şi Kiev, între care unul de liber schimb.

Preşedintele ucrainean se va întâlni şi cu un grup de ofiţeri moldoveni din forţele de pacificare din zona de securitate de pe Nistru. În cadrul unei ceremonii oficiale preşedintele moldovena Vladimir Vornin îi va înmâna lui Leonid Kucima înalte distincţii de stat, după care, mâne, Leonid Kucima se va întoarce la Kiev.

Administratorul civil american al Irakului Paul Bremer a declarat, după ce s-a întîlnit la Casa Albă cu preşedintele George Bush, că este în favoarea unui transfer de autoritate mai substanţial către Consiliul de Guvernare irakian.

Bremer a spus că, de fapt, Statele Unite înaintează pe calea transferului de autoritate către irakieni cît se poate de repede. Paul Bremer a mai afirmat că Consiliul de Guvernare a Irakului nu a eşuat în munca sa de pregătire a tranziţiei la o guvernare civilă:

„Nu cred că este corect să se afirme că Consiliul de Guvernare a eşuat. Ei sunt confruntaţi, în acest moment, cu o situaţie foarte grea, dar, în opinia mea, irakienii se arată din ce în ce mai eficienţi în preluarea autorităţii.”

Bremer a făcut aceste declaraţii după ce fusese chemat de urgenţă la discuţii cu preşedintele Bush şi cu vicepreşedintele Dick Cheney, la o şedinţă a Consiliului de Securitate Naţională, împreună cu ministrul Apărării Rumsfeld, Secretarul de Stat Powell şi consiliera prezidenţială pentru securitatea naţională, Condoleezza Rice.

Caracterul urgent al reuniunii este scos în evidenţă de un raport al serviciilor americane de informaţii, care potrivit unor oficiali guvernamentali avertizează că irakienii sunt pe cale să îşi piardă încrederea în forţele de ocupaţie sub comandă americană.