Sprijinind idea formării unui guvern provizoriu înainte de încheierea elaborării proiectului de constituţie, membrii Consiliului interimar de guvernare din Irak vor avea probabil sîmbătă o întîlnire de lucru cu Paul Bremer,

administratorul civil american, pentru a discuta accelerarea transferului puterii, solicitată de preşedintele Bush. Autorităţile militare au anunţat, pe de altă parte, că doi soldaţi americani au fost ucişi în nordul Bagdadului în explozia unei bombe.

Intr-o operaţiune militară lîngă localitatea Tikrit, un elicopter Apache a detectat şi a tras asupra unui grup de mai mulţi irakieni, ucigînd şapte dintre ei, care se pregăteau să lanseze un atac cu rachete împotriva unei baze americane.

Vorbind la Bruxelles, primul ministru al Italiei, Silvio Berlusconi a apreciat că atacul terorist împotriva bazei militare italiene din sudul Irakului "a atras atenţia întregii lumi asupra necesităţii de a contribui mai substanţial la democratizarea Irakului şi edificarea unui sistem de autoguvernare.

Preşedintele Statelor Unite George Bush l-a primit la Casa Albă pe preşedintele Italiei, Carlo Azelio Ciampi, declarînd la încheierea întrevederii că administraţia sa doreşte să înceapă transferul puterii politice în Irak, dar că trupele americane vor rămîne atîta timp cît este nevoie pentru a-şi încheia misiunea.

Bush a mai afirmat: "Este foarte important să li se dea comandanţilor noştri din teren flexibilitatea, să fie capabili să-şi ajusteze tacticile în faţa unui inamic ce îşi modifică tactica. In al doilea rînd, trebuie să-i folosim mai mult pe irakieni pentru strîngerea de informaţii şi să se afle pe linia frontului pentru a asigura securitatea propriei ţări."

Patru foşti directori ai serviciului de securitate israelian au avertizat că Israelul ar putea fi confruntat cu un dezastru dacă premierul Ariel Sharon nu îşi modifică linia politică dură şi nu face gesturi în direcţia încheierii conflictului cu palestinienii.

Avraham Shalom, Carmi Gillon, Ami Ayalon şi Yaakov Peri, care au condus serviciul de securitate Shin Bet timp de 20 de ani, din 1980 pînă în anul 2000, au declarat unui cotidian israelian, într-un interviu comun, că dacă actualul guvern continuă acelaşi curs politic, Israelul riscă să cadă într-o "prăpastie".

Cei patru au calificat încercarea de izolare a liderului palestinian Yaser Arafat drept o eroare politică gravă, au cerut reluarea necondiţionată a dialogului cu palestinienii şi eliminarea aşezărilor ilegale israeliene din Cisjordania şi Gaza.

Serviciul de presă al Kremlinului a anunţat că preşedintele Vladimir Putin şi omologul său georgian Şervardnadze au discutat telefonic criza politică declanşată de rezultatele alegerilor parlamentare din Georgia. Conţinutul conversaţiei nu a fost făcut public. Ea urmează unui apel la calm făcut de ministrul rus de externe, Igor Ivanov, care a cerut conducerii georgiene să găsească o "soluţie constituţională" pentru a se depăşi impasul. Declaraţia lui Ivanov a fost făcută după convorbiri cu liderul georgian, aliat lui Şervardnadze, Aslan Abashidze. Mii de demonstranţi s-au adunat vineri la Tbilisi, cerînd demisia preşedintelui Eduard Şevardnadze. In ciuda unui ultimatm de a apare în faţa demonstranţilor, lansat de principalul lider al opoziţiei, Mihail Sakashvili, preşedintele s-a limitat la a face un apel la calm transmis la telviziune. Liderul opoziţiei a cerut demonstranţilor să nu atace clădirile guvernamentale.

Comandantul Forţei de stabilizare din Bosnia Herzegovina, generalul Virgil Packett a declarat la Sarajevo că efectivele vor fi reduse anul viitor, ceea ce nu înseamnă că Nato va părăsi ţara.

Forţa de stabilizare va rămîne în Bosnia Herţegovina pînă cînd misiunea ei va fi încheiată complet, a declarat Packet la prima conferinţă de presă de la preluarea comandei celor aproximativ 12 mii de militari care asigură aplicarea acordului de pace de la Dayton. Generalul a confirmat că soldaţii săi continuă căutarea celor suspectaţi de crime de război, inclusiv a lui Radovan Karadjic.

Miniştri culturii din Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria, cele patru state membre ale grupului de la Visehrad au decis la Olomouc crearea unui premiu în valoare de 10 mii de euro.

Premiul internaţional de artă Visehrad va fi acordat de predilecţia artiştilor din ţările grupului, dar ministrul polonez al culturii a afirmat că grupul nu exclude cooperarea cu artiştii din alte ţări.

La reuniunea de astăzi a participat şi ministrul culturii din Slovenia. "Deşi fiecare ţară aderă în mod separat la Uniunea Europeană - s-a spus la Olomouc - pe plan cultural vom acţiona împreună."

Premierul Adrian Năstase a apreciat că segmente din justiţie contribuie la lipsa de credibilitate a acesteia în ansamblu, fapt semnalat şi de mesaje primite din partea unor firme străine.

"Reforma justiţiei, a declarat premierul în cursul unei vizite la Rîmnicu Vîlcea, va continua şi anul viitor, fiind nevoie de modificări legislative, dar şi de schimbări în zonele prin care putem creşte credibilitatea justiţiei."

Circa 5000 de persoane au participat la Aleşd la înmormîntarea lui Iosif Silviu Fogaraşi, militarul român ucis marţi în Afganistan, într-un atac împotriva patrulei din care făcea parte. La ceremonie au participat ministrul român al apărării şi ataşatul militar al Statelor Unite la Bucureşti.

Sindicatul Institutului de Seruri şi Vaccinuri "Dr. I. Cantacuzino" a ameninţat cu întreruperea lucrului pe timp de două ore, luni, dacă pînă la ora stabilită guvernul nu va răspunde revendicărilor sale. Sindicatul cere salvarea Insitutului de la faliment, reluarea producţiei de seruri şi vaccinuri şi menţinerea locurilor de muncă. Potrivit deciziilor Ministerului Sănătăţii, numărul angajaţilor Institutului ar urma să fie redus cu 250 de persoane.

Membri simpatizanţi ai opoziţiei creştin-democrate, care continuă să protesteze în faţa Ambasadei Rusiei de la Chişinău împotriva menţinerii trupelor ruse în Republica Moldova, au afişat lozinci cerînd "Libertate pentru Hodorkovski", încetarea războiului sîngeros din Cecenia şi retragerea armatei ruse din Georgia.

Ministrul interimar de finanţe irakian s-a aflat la Beirut pentru o întîlnire cu oficialităţi libaneze, în încercarea de a recupera fondurile depuse de regimul Saddam Hussein în conturi din Liban. Kamal al-Kilani se străduie să recupereze circa trei miliarde de dolari, care ar fi fost depuşi în Iordania, Liban, Turcia şi Siria.

Oficialităţile libaneze afirmă că sumele depuse la Beirut s-ar ridica la 500 de milioane de dolari şi că un transfer al lor spre Irak se va putea face în momentul instalării unui guvern permanent la Bagdad.

Ministrul american al apărării, Donald Rumsfeld s-a întîlnit la Tokio cu premierul japonez Koizumi pentru a discuta angajamentele Japoniei în Irak. Un consilier al ministrului american a declarat ulterior presei că întîlnirea de 45 de minute s-a soldat cu acceptul părţii japoneze că lumea trebuie să fie convinsă de importanţa stabilizării şi reconstrucţiei Irakului.

Koizumi însă nu a menţionat cît de curînd sau dacă Japonia va trimite trupe în Irak pentru a sprijini coaliţia internaţională. Japonia a anunţat că îşi amînă planurile în acest sens, după atentatul sinucigaş de la Nasiria.

Fracţiunea parlamentară a Partidului creştin democrat din Germania (CDU) l-a exclus prin votul a două treimi din membri săi pe deputatul Martin Hohman, în urma scandalului declanşat de un discurs antisemit al acestuia, pronunţat cu ocazia zilei naţionale.

După şedinţă, lidera CDU, Angela Merkel le-a declarat ziariştilor de la Bonn: "Fostul nostru coleg, Martin Hohmann a fost exclus din grupul parlamentar al CDU/CSU. Rezultatul este perfect clar, dar demonstrează că în termeni umani a fost pentru mulţi colegi o decizie extrem de dificilă de luat. Oricum, cred că gestul a fost corect din punct de vedere politic şi necesar." Hohmann va rămâne în parlament ca independent pînă la expirarea mandatului în 2006.

Preşedintele Lituaniei Roland Paksas a acceptat demisia unui al cincelea consilier prezidenţial pe fundalul unui scandal politic de proporţii. Serviciul de Securitate a Statului a acuzat la sfîrşitul lunii trecute un consilier şi un om de afaceri din anturajul preşedintelui de a avea relaţii cu lumea crimei organizate din Rusia, iar partidele de opoziţie au cerut demisia preşedintelui.

Şase dintre consilieri au demisionat în bloc miercuri, iar Paksas a acceptat joi demisiile a patru dintre ei. Vineri el a acceptat şi demisia Daliei Kutraite, consiliera lui pe probleme de politică socială. Intre timp, comisia parlamentară care anchetează cazul a anunţat că intenţionează să-l convoace pentru audieri şi pe preşedintele lituanian.

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi al Familiei a lansat spre dezbatere publică proiectul Legii privind fondurile de pensii obligatorii administrate privat. Potrivit actului normativ, cei care intră pe piaţa muncii începând cu anul 2006 vor fi obligaţi să cotizeze şi la un fond de pensii administrat privat, pentru început cu două procente din contribuţia de asigurări sociale, urmînd ca în decurs de zece ani contribuţia să ajungă la 8%. Ei vor primi pensie publică într-un cuantum diminuat, proporţional cu procentele care vor fi virate către fondul privat de pensii.

Preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Ion Giurescu a anunţat că în luna decembrie va fi aplicată cea de-a patra indexare a pensiilor pe anul în curs, veniturile pensionarilor urmînd să crească cu 3,1%, la o rată a inflaţiei de 14 la sută.

Parlamentul Germaniei a votata în favoarea propunerii guvernului Schroeder de a reduce numărul maxim al soldaţilor germani ce pot fi angajaţi în operaţiunile antiteroriste din Afganistan cu 20% şi să extindă mandatul forţei de securitate din regiune pe un an de zile.

Cifra maximă amintită, ce ar urma să scadă de la 3.900 la 3100 de militari, este în mare parte teoretică, deoarece în prezent, în forţa internaţională ce-i combate pe talibanii din Afganistan, efectivele germane se limitează la 710 soldaţi. Germanii participă în schimb cu 2300 de militari la Forţa internaţională de asigurare a securităţii de la Kabul.

Un elicopter Apache a ucis şapte irakieni care se pregăteau să lanseze un atac cu rachete împotriva unei baze americane. De la cartierul general al trupelor americane din Irak s-a anunţat că...

elicopterul de cercetare i-a detectat pe irakieni la circa 30 de km nord de Tikrit. Un alt irakian a fost rănit în cursul atacului şi capturat, în timp ce un alt atentator a reuşit să scape.

Soldaţii americani care au cercetat ulterior zona au descoperit peste 600 de rachete şi grenade propulsate, depozitate în două buncăre şi într-un camion camuflat. Pe de altă parte, la Bagdad doi militari americani au fost răniţi de explozia unei bombe.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a pronunţat la Moscova un discurs la o întîlnire a Uniunii Industriaşilor şi Intreprinzătorilor, recunoscînd că ancheta procuraturii în afacerea Yukos-Hodorkovski a destabilizat comunitatea oamenilor de afaceri.

Putin a promis să ţină cont de interesele acestora, afirmînd în context: "Orice anchetă asupra unor delicte legate de lumea de afaceri stîrneşte nelinişte, anxietate şi înţeleg foarte bine că există o îngrijorare în legătură cu o revenire la trecut. Nu, nu va avea loc, ea nu este posibilă."

Cele trei formaţiuni politice parlamentare de la Chişinău - Partidul Comuniştilor, Alianţa "Moldova Noastră" şi Partidul Popular Creştin Democrat — au semnat o declaraţie comună adresată Parlamentului European, în care solicită ca Republica Moldova să fie inclusă în Procesul de Stabilizare şi Asociere al Uniunii Europene. În declaraţie se spune că o decizie pozitivă din partea Uniunii va determina "o consolidare fără precedent a tuturor forţelor politice ale ţării".

Peste 200 de soldaţi americani din tabăra militară Kandahar au participat la ceremonia militară şi religioasă desfăşurată, joi seara, pentru sublocotenetul Silviu Fogaraşi, ucis în timpul executării unei misiuni.

Purtătorul de cuvînt al MApN, lt. col. Gelaledin Nezir, citat de Mediafax a declarat că iniţial fusese programat să participe la ceremonie o delegaţie a comandamentului american din Kandahar, dar peste 200 de militari americani au dorit să se afle pe aeroportul din Kandahar, unde s-a desfăşurat ceremonialul militar.

Procuratura generală a Rusiei a declarat că va încerca în continuare să obţină extrădarea reprezentantuluii cecen Ahmed Zakaiev din Marea Britanie. Autorităţile ruse vor să îl judece pe Zakaiev sub acuzaţii de omor, răpiri si incitare la omor.

Ieri, un tribunal din Londra a respins cererea de extrădare spunînd că Zakaiev ar putea fi torturat şi nu ar beneficia de un proces corect, dacă e trimis înapoi în Rusia. Autorităţile ruse şi-au exprimat nemulţumirea şi au afirmat că decizia subminează lupta contra terorismului.