Cancelarul Gerhard Schroeder a fost re-confirmat astăzi ca lider al Partidului Social-democrat din Germania, obţinînd sprijinul a peste 80 la sută dintre delegaţii la Congresul anual al partidului.

Anterior, Cancelarul Schroeder a adresat un apel partidului său să dea dovadă „de curaj pentru adevăr” şi „voinţă de schimbare”, într-un moment de larg răspîndită nemulţumire a publicului faţă de programul său de reforme.

Schroeder a admis că nu a reuşit să îşi prezinte suficient de convingător mesajul reformist, dar a insistat că reformele economice şi sociale radicale reprezintă singura cale înainte pentru Germania.

Liderul opoziţiei radicale din Georgia Mihail Saakaşvili a declarat că va conduce săptămîna aceasta un marş de protest la scară naţională pentru a-l forţa pe preşedintele Eduard Şevarnadze să demisioneze. Saakaşvili a spus că marşul va avea loc probabil miercuri 19 noiembrie. Mişcarea Naţională condusă de Saakaşvili afirmă că a obţinut victoria în alegerile legislative de la 2 noiembrie.

Preşedintele Şevarnadze a declarat că va rămîne în funcţie pînă la încheierea mandatului său în 2005 şi a acuzat unele grupări financiare că sprijină acţiunile pentru îndepărtarea lui. Tot astăzi, Şevarnadze s-a întîlnit cu ambasadorul american la Tbilisi Richard Miles. După întâlnire, Miles a declarat presei că un emisar american va sosi la Tbilisi săptămîna aceasta pentru a media între Şevarnadze şi opoziţie.

Obţinerea statutului de economie funcţională de piaţă nu ar trebui să constituie un obiectiv strategic pentru România - a declarat Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti.

În opinia acestuia, România ar trebui să se concentreze mai mult pe promovarea reformelor care să ducă la o dezvoltare economică durabilă, astfel încît, în momentul aderării, România să poată fi capabilă să facă faţă concurenţei din Uniunea Europeană.

Jonathan Scheele s-a declarat surprins de faptul că autorităţile române au neglijat recomandările Comisiei Europene prezentate în Raportul de ţară pe 2003, referitoare la reforma în justiţie, administraţie şi combaterea corupţiei, concentrîndu-se numai pe formularea privind statutul de economie funcţională.

Doar 17% dintre români consideră că situaţia economică s-a îmbunătăţit de la instalarea actualului Guvern, potrivit datelor Barometrului de Opinie Publică, ediţia octombrie 2003, realizat de CURS.

Situaţia economică s-a înrăutăţit de cînd actualul Guvern a venit la putere pentru 38 la sută dintre persoanele intervievate în cadrul cercetării. În proporţie de 37 la sută, românii cred că situaţia economică a rămas la fel, iar 8% nu ştiu sau nu răspund.

PSD ar obţine 43 la sută din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în timp ce Alianţa PNL-PD ar întruni 30 la sută din opţiuni, relevă datele Barometrului de Opinie Publică, ediţia octombrie 2003, realizat de CURS şi prezentat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă.

Pe locul al treilea s-ar situa PRM - cu 16 la sută din opţiuni, urmat de UDMR - cinci la sută, PUR - trei la sută, PNŢCD - unu la sută şi Acţiunea Populară - unu la sută.

Un procent important - 40 la sută - din persoanele cu drept de vot nu s-au hotărît ce partid vor vota sau spun că nu se vor prezenta la urne.

Administratorul american Paul Bremer a declarat că Statele Unite şi reprezentanţi irakieni vor finaliza pînă la sfîrşitul lunii februarie o constituţie interimară a Irakului în stil american.

Bremer a spus într-un interviu la televiziune, că Statele Unite vor ajuta la redactarea unei constituţii care să cuprindă diferite libertăţi individuale precum libertatea religiei, precum şi egalitate în drepturi pentru toţi cetăţenii.

Administratorul american a mai spus că din diferitele provincii ale Irakului vor fi apoi desemnaţi reprezentanţi într-o adunare legislativă înterimară, căreia Statele Unite îi vor transfera suveranitatea în iunie 2004.

Miniştrii de externe din Marea Britanie şi Franţa, precum şi coordonatorul politicii externe a Uniunii Europene au făcut declaraţii cerînd un transfer cît mai rapid al puterii către irakieni.

Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a votat proiectele de lege privind rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2003.

Potrivit proiectului votat de Parlament, veniturile bugetului au fost majorate, faţă de prevederile iniţiale, cu aproape 5.300 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 1.225 de miliarde de lei.

Liberalii şi democraţii au decis să nu voteze proiectul bugetului de stat pe 2004 - a anunţat purtătorul de cuvînt al alianţei PNL-PD, Călin Popescu Tăriceanu.

Unul dintre motivele acestui refuz îl constituie faptul că dezbaterile în comisiile parlamentare legate de proiectul de buget au fost "mai mult decît formale" - a spus Tăriceanu.

El a adăugat că argumentaţia completă privind respingerea proiectului de buget pe 2004 va fi oferită, marţi, într-o conferinţă de presă comună a liberalilor şi democraţilor pe această temă.

În Serbia Partidul Radical, ultranaţionalist se aşteaptă acum la un mare succes în alegerile parlamentare de luna viitoare, după ce a obţinut majoritatea voturilor în alegerile prezidenţiale de ieri. Partidul Radical condus de Tomislav Nikolici a obţinut aproape jumătate din voturi, dar alegerile nu pot fi validate fiindcă nu s-a înregistrat prezentarea necesară de 50 la sută.

A fost al treilea eşec al alegerilor prezidenţiale din Serbia, în decurs de un an. Ministrul de externe al Uniunii Serbia Muntenegru, Goran Svilanovici a declarat că eşecul reprezintă „un uriaş pas înapoi”. El a aptreciat totodată că procentul ridicat de voturi obţinut de partidul ultra-naţionalist al lui Tomislav Nikolici va afecta poziţia internaţională a ţării.

Din 2004 cetăţenii moldoveni care vor dori să ajungă în România vor trebui să prezinte la frontieră o sumă de bani prin care să facă dovada solvabilităţii lor pe parcursul sejurului şi să justifice scopul călătoriei.

Despre aceasta a anunţat ministrul Afacerilor Externe al României, Mircea Geoană, într-un interviu acordat televiziunii PRO-TV Chişinău. Potrivit lui, Bucureştiul a reuşit să convingă Uniunea Europeană că introducerea unui regim de vize în relaţiile cu Republica Moldova este prematură pînă în anul 2007, cînd România ar urma să facă parte din spaţiul Schengen.

Începînd cu anul viitor însă, Bucureştiul va fi nevoit să ia măsuri de precauţie şi să aplice pentru cetăţenii Republicii Moldova care vor să calatorească în Romania acelaşi tratament la care sînt supuşi românii care vor călătorească în ţările Uniunii Europene. Mircea Geoană a subliniat că românii care calatoresc în străinătate s-au conformat mai demult acestor restricţii şi le respectă inclusiv atunci cînd merg în Republica Moldova.

Pe de altă parte, autorităţile de la Chişinău au declarat că nu au fost înştiinţate în mod oficial despre intenţiile Bucureştiului şi că nici măcar nu au fost iniţiate negocieri în această problemă. Surse guvernamentale romanesti au declarat Europei Libere că problema este încă în discuţie la ministerul afacerilor externe şi la cel de interne.

Potrivit lor, în acest moment nu s-a luat nici o decizie prin care cetăţenii Republicii Moldova vor fi obligati să prezinte la frontiera româna dovada solvabilitatii minime pe durata sejurului, adica suma de 500 de Euro, justificand şi scopul călătoriei, acest lucru urmînd să se decidă, la nivelul guvernului român, pînă la data de 1 ianuarie 2004. Aceleaşi surse au precizat că aceasta nu este o decizie emoţională, ci una politică şi este urmarea cererilor Uniunii Europene, în care România speră să fie primită în anul 2007.

Ministerul rus de externe a avansat un nou plan de soluţionare a conflictului transnistrean, document care a fost transmis la Chişinău şi Tiraspol, reprezentanţilor OSCE şi Ucrainei, precum şi conducerii autonomiei găgăuze.

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin a recomandat Misiunii OSCE să abordeze “la modul cel mai serios” proiectul de document propus de Rusia, avînd în vedere “numeroasele tangenţe cu iniţiativele OSCE privind reglementarea transnistreană” şi cu iniţiativa sa privind elaborarea unei noi constituţii.

Planul Moscovei de reglementare a crizei transnistrene, al cărui obiectiv declarat este reunificarea Moldovei, presupune constituirea unei federaţii asimetrice în care Transnistria şi Găgăuzia să fie subiecţi ai viitorului stat numit Republica Federativă Moldova. Proiectul de document a fost examinat într-o şedinţă convocată la Kremlin de preşedintele rus Vladimir Putin cu membri ai guvernului.

Potrivit agenţiilor ruse de ştiri, Putin a declarat că acceptarea proiectului rus de catre autorităţile moldovene şi cele transnistrene “va oferi un impuls serios elaborarii noii Constituţii a Moldovei, aprobarea careia va duce la reunificarea reală a statului, încetarea confruntării ce dureaza de mai mulţi ani, din cauza careia au de suferit oamenii simpli, inclusiv zeci de mii de cetăţeni ruşi care locuiesc acolo”.

Preşedintele rus a spus ca documentul este unul destul de voluminos şi că acesta a apărut ca urmare a mai multor consultări purtate cu conducerea de la Chisinau şi cea de la Tiraspol. Putin a mai declarat, printre altele, că "reglementarea politică a conflictului transnistrean va permite eliminarea ultimelor piedici din calea realizării de catre Rusia a angajamentelor internaţionale ce şi le-a asumat”.

Preşedintele Georgiei Eduard Şevarnadze a declarat că va rămîne în funcţie pînă la încheierea mandatului său, în aprilie 2005. În discursul său săptămînal la radio, Şevarnadze a spus că acţiunile de protest ale opoziţiei, declanşate după alegerile de la 2 noiembrie, urmăresc înlocuirea sa.

El a dat vina pe unele grupări financiare, care ar sprijini aceste acţiuni. Şevarnadze a mulţumit guvernelor străine care şi-au exprimat sprijinul pentru ordinea constituţională în Georgia şi a adresat din nou un apel la dialog cu opoziţia: „Trebui să menţinem dialogul cu toate forţele opoziţiei – atît cu cei cu care am mai discutat şi cu care avem relaţii bune, cît şi cu cei care se află în stradă. Altfel va fi greu să dezamorsăm tensiunea”.

Corupţia a crescut de cînd actualul Guvern se află la putere - cred aproape jumătate dintre români, după cum arată datele Barome-trului de Opinie Publică, ediţia octombrie 2003.

Potrivit aceluiaşi sondaj, o majoritate covîrşitoare consideră că Executivul a luat foarte puţine măsuri pentru combaterea corupţiei,

Potrivit datelor prezentate de Fundaţia pentru o Societate Deschisă, persoanele intervievate consideră, în proporţie de 47 la sută, că de la venirea la putere a PSD corupţia a crescut, 32 la sută că a rămas la fel şi doar şapte la sută că a scăzut.

Actualul Guvern nu a luat nici o măsură pentru combaterea corupţiei, consideră 17 la sută dintre repondenţi, peste jumătate (53 la sută) dintre români apreciind că măsurile luate au fost puţine sau foarte puţine.

Reducerea corupţiei este domeniul menţionat cel mai des la capitolul nemulţumiri legate de activitatea Guvernului, proporţia atingînd 79 la sută, mai mare decît a celor nemulţumiţi de nivelul de trai (78 la sută).

Sondajul, avînd ca temă "Corupţia şi inegalitatea socială", a fost realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS, în perioada 1-19 octombrie, pe un eşantion de 2035 de persoane, marja de eroare fiind de plus/minus 2,3 la sută.

Preşedintele Ion Iliescu a declarat, referindu-se la vizita pe care o va face în Franţa între 19-22 noiembrie, că interesele vieţii internaţionale impun consolidarea parteneriatului transatlantic.

Întrebat dacă este de părere că în cursul vizitei pe care o va face în Franţa se va rezolva diferendul apărut în relaţiile româno-franceze, din cauza poziţiei proamericane a României, preşedintele Iliescu a răspuns că discuţia este fără temei întrucît "“nu există poziţie americană antieuropeană şi europeană antiamericană".

Şeful statului român şi-a exprimat convingerea că atît interesele Europei, cît şi ale SUA, ca şi interesele vieţii internaţionale impun consolidarea parteneriatului transatlantic şi nu contrapunerea lor.

Preşedinţii României şi Republicii Armenia, Ion Iliescu şi Robert Kocharian au discutat la Palatul Cotroceni, despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale, în special al celor economice şi despre necesitatea normalizării situaţiei din Caucazul de sud.

Preşedintele Iliescu a spus că în Caucazul de sud situaţia este complicată, atît în Georgia, cît şi în relaţiile dintre Armenia şi Azerbaidjan şi dintre Armenia şi Turcia. El a adăugat că înlăturarea tensiunilor şi normalizarea situaţiei din regiune constituie un factor esenţial şi pentru dezvoltarea relaţiilor României cu statele din această zonă.

Cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie comună. De asemenea în prezenţa celor doi şefi de stat au fost semnate două documente: Acordul între Guvernele României şi Republicii Armenia privind desfiinţarea obligativităţii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu şi un Acord privind cooperarea în domeniul protecţiei proprietăţii industriale.

Miniştrii de externe al Marii Britanii şi Franţei, precum şi coordonatorul politicii externe al UE, Javier Solana au făcut declaraţii cerînd un transfer rapid al puterii către irakieni.

Ministrul britanic de externe Jack Straw a spus că trebuie găsită o cale pentru ca transferul puterii către poporul irakian să aibă loc cît de repede posibil. Straw a făcut această declaraţie la Bruxelles, înaintea reuniunii miniştrilor de externe ai Uniunii.

De asemenea, Javier Solana a declarat unui ziar german că irakienii trebuie să înceapă să se autoguverneze „mai repede decît era planificat iniţial”.

Iar ministrul francez de externe Dominique de Villepin a repetat într-un interviu că Irakul ar trebui să aibă un guvern provizoriu pînă la sfîrşitul anului. Ieri însă, preşedintele american George Bush şi-a exprimat sprijinul pentru planul Consiliului de guvernare irakian, care prevede instalarea unui guvern provizoriu irakian la jumătatea anului viitor.

Robert Kocharian, preşedintele Armeniei a început o vizită de două zile la Bucureşti, la invitaţia omologului său român. Cei doi şefi de stat, care s-au întîlnit în cursul dimineţii la Palatul Cotroceni, participă la lucrările Forumului economic Româno-Armean.

Avocaţii din Republica Moldova au intrat de astăzi în grevă. Este a doua grevă de anul acesta, avocaţii solicitînd autorităţilor să achite datoriile la plata onorariilor, recalcularea contribuţiilor lor la fondul social, micşorarea chiriilor birourilor lor şi crearea unor condiţii normale de lucru în cadrul justiţiei de stat. Preşedintele Consiliului Baroului Avocaţilor din Republica Moldova, Gheorghe Amihalachioaie a declarat unei corespondente a postului nostru de radio că avocaţii sînt hotărîţi să-şi continuie greva pînă la îndeplinerea tuturor revendicărilor lor. Săptămîna trecută, premierul Vasile Tarlev a dispus constituirea unui grup de lucru care să examineze revendicările avocaţilor.

La Bagdad s-a anunţat capturarea lui Kathim Mohammad Faris, fost ofiţer în serviciile speciale şi lider al miliţiilor fedaine, suspectat de organizarea unor atacuri împotriva trupelor americane.