Miniştrii de externe din cele şase ţări membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă-CSI au declarat că vor coopera cu Nato.

Din organizaţie fac parte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrghizstan şi Tadjikistan. Secretarul general al organizaţiei, Nikolai Bordiuja a declarat că aceasta nu va concura, ci va coopera cu NATO.

Ministrul kirghiz de externe Askar Aimatov a declarat la rîndul său că o cooperare mai strînsă între ceel două organizaţii este necesară fiindcă ambele „sunt confruntate cu aceleaşi ameninţări”.

Alianţa PNL-PD şi-a formulat propunerile pentru calendarul alegerilor locale şi generale şi avertizează că îşi va retrage parlamentarii dacă puterea nu va lua în considerare aceste propuneri

- a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PNL Theodor Stolojan.

Liberalii şi democraţii propun ca alegerile pentru consiliile locale şi primul tur al alegerilor pentru primari să se desfăşoare în 6 iunie 2004, iar în 20 iunie să fie organizat al doilea tur al alegerilor pentru Primării.

PNL şi PD mai propun data de 28 noiembrie pentru alegeri parlamentare şi pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar în data de 12 decembrie să fie organizat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Preşedintele Belarus Alexander Lukaşenka a ordonat lansarea unui program naţional contra beţiei pentru a combate alcoolismul de masă. „Jumătate din populaţia noastră sunt beţivi”, a afirmat Lukaşenka, într-o declaraţie televizată. Potrivit planului prezentat de preşedinte, de anul viitor, cei care vor fi dezontoxicaţi pe cheltuiala statului vor trebui să plătească echivalentul a opt dolari. Iar cei care reprezintă cazuri foarte dificile vor fi internaţi în clinici cu regim de penitenciar: tratament obligatoriu timp de trei luni, fără drept la vizite ale familiei şi pe cheltuiala pacientului.

Preşedintele George Bush a apărat intervenţile conduse de Statele Unite în Irak şi Afganistan, declarînd că uneori este necesar să se facă uz de forţă pentru a-i opri pe cei violenţi.

Aflat într-o vizită de stat în Marea Britanie, Bush a ţinut un discurs la palatul Whitehall din Londra, spunînd între altele: „Statele Unite şi Marea Britanie împărtăşesc o misiune în lume, dincolo de politica echilibrului de putere sau simpla urmărire a unor interese. Urmărim promovarea libertăţii şi a păcii pe care o aduce libertatea. Naţiunile noastre stau alături în sacrificiul pentru acest înalt ţel, într-o ţară îndepărtată, chiar la această oră, şi America omagiază idealismul şi curajul fiilor şi ficelor Marii Britanii”.

Concomitent cu discursul preşedintelui american cîteva sute de protestatari, purtînd măşti cu chipul lui Bush şi îmbrăcaţi în costume regale treceau podul peste Tamisa spre piaţa Trafalgar, scandînd „Ce vrem noi? Bush să plece! Cînd să plece? Chiar acum”. Principala manifestaţie de protest, prilejuită de vizita lui Bush , este programată mîine, organizatorii anticipînd o participare de circa 100 de mii de oameni.

Parlamentul Olandei a aprobat cu o mare majoritate extinderea alinaţei Nato prin admiterea a şapte ţări foste comuniste. Olanda se adaugă astfel celorlalţi membri nato care au aprobat deja extinderea, şi anume: Statele Unite, Canada, Norvegia, Danemarca şi Cehia. Ţările invitate să adere la alianţă sunt -pe lîngă Romania - Bulgaria, Slovacia, Slovenia şi Ţările Baltice.

Secretarul general al Nato, George Robertson a numit un nou emisar civil al alianţei în Afganistan. Noul reprezentant este fostul ministru de externe al Turciei Hikmet Cetin. El va colabora cu Forţa Internaţională de Asistenţă de Securitate, ISAF, asupra aspectelor sociale şi politice ale implicării Nato în Afganistan. Nato a preluat comanda ISAF în luna august.

Premierul Adrian Năstase a declarat în plenul Parlamentului că proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2004 sprijină obiectivele prioritare ale Executivului: "creşterea economică durabilă în ritmuri înalte, accelerarea reformei, aderarea ţării la NATO şi integrarea în UE".

Potrivit lui Năstase, proiectele de buget arată că la sfîrşitul anului 2004 se va obţine un volum al PIB echivalent cu cel din 1989, în condiţiile aplicării mecanismelor economiei de piaţă. Premierul a mai spus că pentru prima dată rata inflaţiei este estimată la o singură cifră, de 9%.

Proiectul de buget ia în considerare o creştere a produsului intern brut de 5,5 la sută anul viitor şi un defiicit bugetar consolidat de 3 la sută di PIB. Premierul a precizat că sumele pentru protecţie socială vor reprezenta 10,8% din PIB. Năstase a spus că Guvernul îşi asumă răspunderea politică pentru proiectele de buget şi a rugat parlamentarii să le voteze.

Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a declarat că PNL va respinge proiectul Legii bugetului de stat pe 2004 pentru că nu se va asigura creşterea nivelului de trai, nu se va face o reformă pentru pregătirea integrării în UE şi modul de alcătuire a bugetului va servi în exclusivitate scopul electoral al PSD.

Senatorul PRM Carol Dina a declarat că partidul său nu îşi poate asuma construcţia bugetară pentru 2004 prezentată de Guvern şi va vota împotrivă. Senatorul PRM a spus că realitatea contrazice "triumfalismul guvernamental" şi că economia se afla într-o stare de "recesiune strunită cu instrumente para-economice".

Peste 40% din cetăţenii români consideră că performanţa actualului guvern este la fel cu aceea a guvernului anterior, relevă un sondaj IMAS realizat în perioada 4-11 noiembrie, în cadrul Barometrului de opinie.

Aproape o treime (32%) din cei chestionaţi apreciază ca fiind mai bună performanţa actualului guvern în comparaţie cu aceea a predecesorului său, în timp ce 22,9% cred că aceasta este mai slabă.

Doar 8,8% din subiecţi se daclară mulţumiţi de situaţia economică din România, în timp ce 39,6% nu sînt prea mulţumiţi, iar 25,4% sînt foarte nemulţumiţi. Aproximativ o pătrime (25,2%) spun că sînt nici mulţumiţi nici nemulţumiţi, iar trei cetăţeni dintr-o mie se declară foarte mulţumiţi de situaţia economică.

Majoritatea românilor sînt nemulţumiţi de nivelul de trai, 22,5% fiind foarte nemulţumiţi, iar 35,7% nu prea mulţumiţi. Mulţumiţi se declară 19% şi foarte mulţumiţi 1,1%. Nici mulţumiţi, nci nemulţumiţi de nivelul de trai se declară 21,6% dintre cei chestionaţi.

Biroul de presă al SRI precizează în legătură cu ipotezele din presă care indică o creştere a ameninţărilor teroriste pe teritoriul Romaniei că analizele de ultimă oră nu indică o creştere a gradului de ameninţare pe teritoriul Romaniei.

Comunicatul SRI precizează că “potenţialul de risc existent în Romania este derivat din poziţia activă a ţării în războiul dus împotriva terorismului internaţional”. Servicul Roman de Informaţii dă asigurări că desfăşoară acţiuni specifice pentru a reduce cît mai mult posibilităţile unor manifestări teroriste pe teritoriul ţării.

Liderii Comitetului de Iniţiativă al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) au declarat la Cluj că vor înainta Parlamentului un pachet legislativ care vizează înfiinţarea şi autonomia regiunii Ţinutul Secuiesc, cu statut special, transmite MEDIAFAX. Potrivit proiectelor prezentate, Ţinutul Secuiesc ar cuprinde judeţele Covasna, Harghita şi scaunul Mureş, avînd capitala la Miercurea Ciuc.

Potrivit aceloraşi proiecte, în Ţinutul Secuiesc maghiara şi româna ar fi limbi oficiale, sistemul şcolar ar fi bilingv şi separat, iar reprezentarea politică ar fi 80% maghiari şi 20% români.

Rusia intenţionează să prezinte un proiect de rezoluţie Consiliului de Securitate ONU, privind aprobarea oficială a aşa numitei „foi de parcurs” pentru planul de pace în Orientul Apropiat. Ministrul adjunct de externe Iuri Fedotov a declarat că Moscova se aşteaptă ca proiectul de rezoluţie să fie adoptat săptămîna aceasta. Anunţul a fost făcut în timpul convorbirilor care au avut loc la Moscova între preşedintele Vladimit Putin şi regele Abdullah al Iordaniei.

Primul preşedinte moldovean, Mircea Snegur consideră că proiectul de reglementare transnistreană propus de Moscova va duce la pierderea independenţei Republicii Moldova. Snegur se pronunţă, în general, împotriva conceptului de federalizare, care în opinia lui va crea mari probleme în administrarea statului moldovean.

Ex-preşedintele Petru Lucinschi este de părere că documentul propus de Rusia, în unele privinţe, este mai bun decât cele lansate până în prezent. Pe de altă parte, Lucinschi a declarat că acesta conţine unele prevederi periculoase care pot să blocheze activitatea principalelor instituţii de stat, din cauza împuternicirilor prea mari ce li se acordă Găgăuziei şi Transnistriei.

Şi reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova s-au pronunţat împotriva proiectului de memorandum înaintat de Federaţia Rusă. Cele mai importante şi reprezentantive organizaţii neguvernamentale şi uniuni de creaţie au semnat un apel în care se afirmă că acest document este o tentativă de lichidare a independenţei Republicii Moldova şi de subordonare definitivă a statului moldovean Kremlinului. Ei susţin că implementarea acestui proiect va produce "o sciziune iremediabilă a societăţii moldoveneşti şi va destabiliza definitiv situaţia din Republica Moldova şi din zonă".

Reprezentaţii societăţii civile au arătat că diferendumul transnistrean este o consecinţă a agresiunii militare ruse din 1992 şi au cerut recunoaşterea Federaţiei Ruse ca parte în acest conflict.

Bulgaria a întărit măsurile de securitate în jurul sinagogilor şi al ambasadelor, în urma atacurilor teroriste asupra unor sinagogi în Turcia. Totuşi, un reprezentant al ministerului de interne de la Sofia a declarat la televiziune că nu sunt indicii că organizaţia teroristă al Qaida ar pregăti atacuri în Bulgaria.

Presa din Turcia a scris ieri că al Qaida pregăteşte un atac la Sofia în următoarele 20 de zile, afirmînd totodară că explozibilul folosit în atacurile de la Isranbul a fost furnizat de sprijinitori ai reţelei teroriste, cu baze în Bulgaria şi Romania. Detonarea unor automobile capcană la două sinagogi din Istanbul, sîmbăta trecută, s-a soldat cu 25 de morţi şi 300 de răniţi.

Directorul general al ministerului educaţiei din Provincia Diwaniiah, Hmud Kadhim a fost împuşcat ieri. Atacul nu a fost revendicat, dar unii oponenţi ai coaliţiei conduse de Statele Unite au avertizat că vor asasina irakieni care colaborează cu autorităţile de ocupaţie. Noaptea trecută, trupele coaliţiei au bombardat, la Bagdad şi Tikrit, mai multe clădiri suspectate de a fi fost utilizate de terorişti.

Primul ministru israelian Ariel Sharon a cerut Italiei, deţinătoarea preşedinţiei UE, ca Uniunea să exercite presiuni asupra Iranului privind garanţiile asupra programului său nuclear. Ministrul italian de externe Franco Frattini a anunţat acest lucru după o întîlnire cu Sharon la Roma.

Frattini le-a declarat reporterilor că i-a spus lui Sharon că Uniunea Europeană „aşteaptă semnale concrete din partea Iranului” în legătură cu îngrijorarea statelor occidentale că Teheranul îşi foloseşte programul nuclear în scopuri militare.

Un sondaj de opinie efectuat de IMAS creditează PSD-ul cu 50,5 la sută din voturi la alegerile viitoare. Sondajul a fost realizat în perioada 4-11 noiembrie.

Pe locul al doilea în opţiunile de vot se situează alianţa PNL-PD, cu 27,4%, urmată de PRM cu 13,3 la sută. Sondajul nu precizează procentul nehotărîţilor şi al celor care nu ştiu sau nu răspund. Amintim că într-un sondaj CURS, efectuat în perioada 1-19 octombrie, PSD era cotat cu 43% din voturi, iar Alianţa PNL-PD cu 30%. Pe locul al treilea era plasat PRM - cu 16 %.

Topul încrederii în personalităţile publice, aşa cum se reflectă în sondajul IMAS, este următorul: Mircea Geoană - 46,7%; Adrian Năstase - 43,5%; Ion Iliescu - 45,7%; Theodor Stolojan - 36,6%; Traian Băsescu - 32,4%; C.V, Tudor - 19,6%.

Cetăţenii ruşi şi ucraineni vor avea nevoie de vize pentru a intra în România începînd din prima jumătate a anului viitor, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, chestorul Corneliu Alexandru, directorul Direcţiei de integrare euro-atlantică din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Alexandru a precizat că această măsură va fi valabilă pentru cetăţenii ruşi începînd de la 1 aprilie 2004, iar pentru cei ucraineni începînd de la 1 iunie 2004. Potrivit lui Alexandru, România a recurs la această măsură pentru protejarea viitoarei frontiere externe a Uniunii Europene.

El a precizat că pentru cetăţenii ruşi şi ucraineni se va introduce obligativitatea vizelor în mod unilateral şi că este o chestiune de reciprocitate. Adică şi cetăţenii români vor avea, cel mai probabil, nevoie de viză pentru Rusia şi Ucraina.

În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii moldoveni, chestorul Alexandru a precizat că aceştia vor putea, deocamdată, să intre în România pe baza paşaportului şi după ce fac dovada că deţin 500 de euro.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi Regele Abdullah al Iordaniei au avut convorbiri la Moscova. Discuţiile s-au referit la procesul de pace israelo palestinian, la situaţia din Irak şi la cooperarea între Rusia şi Iordania în domeniul economic şi militar. În cursul convorbirilor, Putin i-a mulţumit regelui Abdullah pentru sprijinul său în stabilirea de relaţii mai strînse între Rusia şi Organizaţia Conferinţei Islamice.

Preşedintele George Bush, care a început o vizită oficială de stat în Marea Britanie, a fost primit la Palatul Buckingham de Regina Elisabeta a II-a. În onoarea şefului Executivului american au fost trase...

41 de lovituri de tun, tradiţionala deplasare într-o caleaşca regală descoperită, alături de Regină pe bulevardul The Mall a fost însă contramandată din considerente de securitate.

Autorităţile britanice au desfăşurat mii de poliţişti şi au luat măsuri de securitate dintre cele mai stricte la Londra, pentru a preîntîmpina atacuri teroriste sau tulburarea ordinii publice de către zecile de mii de persoane care intenţionează să protesteze împotriva atacării Irakului de către coaliţia condusă de Statele Unite.

Liderul administraţiei secesioniste de la Tiraspol, Igor Smirnov a declarat că este recunoscător Rusiei pentru noua iniţiativă privind soluţionarea conflictului transnistrean.

După o întrevedere cu şeful adjunct al administraţiei Kremlinului, Dmitri Kozak, Smirnov a declarat că proiectul de document propus de Federaţia Rusă “constituie o bază bună pentru negocieri”, deşi nu poate fi numit absolut ideal”.

Cu toate acestea, “principiile pe care le conţine memorandumul propus de Rusia oferă posibilitatea recunoaşterii republicii moldoveneşti nistrene ca stat, un stat aşa cum ni-l dorim”, a subliniat liderul separatist.

Ieri, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin a dat şi el o apreciere pozitivă memorandumului propus de Moscova, calificîndu-l drept “o şansă unică” şi “un început real de soluţionare a conflictului”, comparînd finalizarea acestui proces cu căderea zidului Berlinului.

Planul Moscovei de reglementare a crizei transnistrene presupune constituirea unei federaţii asimetrice în care Transnistria şi Găgăuzia să fie subiecţi ai unui nou stat numit Republica Federativă Moldova. În proiect se propune ca republica transnistreană autoproclamată să obţină un statut de formaţiune statală, cu organe proprii ale puterii, cu constituţie proprie, proprietate de stat, buget şi sistem fiscal independent, precum şi cu însemne statale proprii.

Autonomia găgăuză ar urma să obţină statut de subiect al federaţiei, care, la fel ca şi Transnistria, îşi formează propriile organe ale puterii, are constituţie şi atribute statale proprii.

În România sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, între care reforma administraţiei publice şi a sistemului judiciar, pentru atragerea de investiţii străine sporite...