Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan a transmis condoleanţe Marii Britanii ca urmare a atacurilor teroriste de la Istanbul, afirmînd că Turcia îi va pedepsi pe cei vinovaţi pentru cele două atentate.

Ministrul de interne Abdulkadir Aksu a declarat că au fost ucise cel puţin 27 de persoane, iar peste 450 au fost rănite, atunci cînd încărcătura de explozibil, aflată în două camioane, a fost detonată, în faţa consulatului britanic din Istanbul şi a clădirii care găzduia birourile unei bănci internaţionale, cu sediul la Londra.

O persoană a sunat la telefon agenţia semioficială de ştiri Anatolia şi a revendicat responsabilitatea pentru atacuri în numele organizaţiei Al-Qaida şi unui grup local radical, Frontul islamic al combatanţilor Marelui Orient.

Liderii politici din aproape întreaga lume au condamnat atentatele din Turcia, afirmînd că ele nu au făcut decît să sporească decizia lor de a combate terorismului.

Primul ministru britanic, Tony Blair afirma în acest context: "Nu trebuie să se manifeste nici o reţinere, nici un compromis, nici o ezitare în a confrunta această ameninţare, în a ataca-o pretutindeni şi oricînd poate fi atacată şi a o înfrînge." La Bruxelles, secretarul general Nato, Lordul Robertson a apreciat că solidaritatea lumii civilizate nu este decît consolidată de ultimele evenimente tragice.

La Cairo, ministrul de externe al Egiptului, Ahmed Mejer a calificat atacurile din Turcia ca lipsite de orice justificare şi, după formula lui, "o mare eroare."

Zeci de mii de persoane au demonstrat la Londra împotriva politicii preşedintelui Bush, într-o manifestaţie încheiată în Trafalgar Square, în timp ce liderul american se întîlnea cu premierul Tony Blair la sediul acestuia din Downing Street. Peste 5000 de poliţişti au patrulat pe străzile, practic blocate pentru circulaţie, din Londra.

Armata israeliană a anunţat că va permite unui număr de cinci mii de palestinieni să se roage în moscheea Al Aqsa, din Ierusalim, cu ocazia încheierii Ramadanului. Declaraţia de presă a armatei precizează că permisiunea va fi acordată însă doar bărbaţilor în vîrstă de peste 45 de ani şi femeilor mai vîrstinice de 35 de ani. Ceva mai devreme, principalul consilier al liderului palestinian Yaser Arafat a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să impună sancţiuni împotriva Israelului pentru refuzul de a pune în aplicare, "foaia de drum", planul internaţional de pace în Orientul Mijlociu, în ciuda ultimei rezoluţii a Consiliului de Securitate. Apelul lui Nabil Abu Rudeina a intervenit după o declaraţie israeliană în care se spune că la Ierusalim ultima rezoluţie nu este considerată a avea un caracter obligatoriu.

Autorităţile turce afirmă că cel puţin 26 de persoane au fost ucise şi aproximativ 450 rănite de cele două explozii produse în cartiere aglomerate din centrul Istanbulului.

Potrivit relatărilor, camioane încărcate cu explozibil au explodat în faţa consulatului britanic şi a unei clădiri în care se aflau birourile băncii internaţionale HSBC, cu sediul la Londra. Cel puţin 15 persoane au murit în clădirea consulatului. Între ele şi Roger Short, Consulul General al Marii Britanii în Turcia. Potrivit declaraţiilor unor martori oculari, Short tocmai intrase în consulat în momentul exploziei. A doua explozie, produsă cvasi simultan, a distrus faţada clădirii de 18 etaje în care se aflau birourile băncii HSBC, după detonarea explozibilului depozitat într-un camion oprit în faţa clădirii. Numărul victimelor ar putea să crească, pe măsură ce sînt date la o parte dărămăturile. O persoană a sunat la telefon la agenţia semioficială de ştiri Anatolia şi a revendicat responsabilitatea pentru atacuri în numele organizaţiei Al-Qaida şi unui grup local radical, Frontul islamic al combatanţilor Marelui Orient. Autorităţile turce afirmă că în opinia lor, acelaşi grup s-a aflat în spatele atacurilor teroriste împotriva sinagogilor din Istanbul, de sîmbăta trecută, în cursul cărora şi-au pierdut viaţa 23 de persoane şi au fost rănite peste 300.

Pretutindeni în lume liderii politici au condamnat atacurile de la Istanbul. Comisia executivă a Uniunii Europene, Jacques Chirac preşedintele Franţei, primii miniştri ai Italiei şi Greciei, miniştri de externe ai Rusiei, Poloniei şi Israelului, ministrul informaţiilor din Siria, ministrul de interne al Iranului, Vaticanul au reacţionat imediat, condamnînd cu fermitate atacurile.

La Londra, preşedintele Statelor Unite George Bush şi premierul britanic Tony Blair au exprimat simpatie faţă de Turcia, afirmînd că teroriştii şi-au demonstrat încă odată ura faţă de libertate. Vorbind la o conferinţă de presă comună după consultările avute la Londra, cei doi lideri au promis să continue combaterea la scară globală a terorismului. George Bush a afirmat: "Activitatea noastră comună de promovare a democraţiei în Afganistan şi Irak este esenţială pentru învingerea terorismului mondial. Răspîndirea libertăţii şi a speranţei pe care o aduce cu sine este calea cea mai sigură, pe termen lung, pentru a combate disperarea, mînia şi resentimentele care alimentează terorismul." Blair a pledat pentru o menţinere a angajării în Irak la nivelul actual. Evenimentele actuale arată necesitatea misiunii pînă la înfrîngerea terorismului. Bush a adăugat, între altele, că circa 140 de mii de irakieni sînt instruiţi pentru a prelua responsabilitatea măsurilor de securitate de la forţele coaliţiei.

La o conferinţă de presă la Paris, preşedintele Ion Iliescu a declarat că serviciile speciale, Ministerul Apărării şi cel de Interne au luat măsuri speciale după atentatele de azi de la Istanbul.

De la Bucureşti se anunţă că premierul Adrian Năstase s-a întîlnit cu directorul Serviciului român de informaţii, Radu Timofte, cerîndu-i să examineze măsurile ce ar trebui adoptate în urma atacurilor teroriste de la Istanbul.

Primii miniştri din ţările membre în Iniţiativa Central Europeană s-au întîlnit la Varşovia. Organizaţia, constituită în 1989, promovează cooperarea pe multiple planuri, de la mediul înconjurător şi transporturi, pînă la educaţie şi ştiinţă, între membri ei aflîndu-se România şi Republica Moldova.

Întîlnirea, ce va dura două zile, urmează să discute redefinirea rolului Iniţiativei Central Europene după extinderea Uniunii Europene de anul viitor.

Înalte oficialităţi din 34 de naţiuni din America de Nord şi de Sud s-au întîlnit la Miami pentru a lua în discuţie un pact de reducere a barierelor comerciale pe plan regional.

O serie de state s-au plîns că proiectul în discuţie este o formă diluată a viziunii originale în favoarea unei Zone de liber comerţ la nivelul continentului american. Sute de demonstranţi anti-mondializare au fost prezenţi pe străzile oraşului, semnalîndu-se ciocniri cu poliţia.

Preşedintele american George Bush şi primul ministru britanic Tony Blair au condamnat noile atentatele teroriste de la Istanbul şi s-au pronunţat pentru continuarea misiunii coaliţiei în Irak.

Vorbind la o conferinţă de presă, după consultările purtate în cursul dimineţii la Londra, cei doi lideri s-au angajat să continue lupta împotriva terorismului internaţional. Blair a declarat că cele două naţiuni nu îşi vor reduce în nici un fel implicarea în Irak. Între timp, din Turcia se anunţă că în seria de explozii produse astăzi la Istanbul au fost ucise 25 de persoane şi alte peste 390 rănite. Relatările de presă vorbesc de explozii, care au produs pagube grave consulatului britanic şi birourilor băncii internaţionale HSCD, al cărei sediu se află la Londra. O grupare radicală turcă, avînd legături cu organizaţiea teroristă Al Qaida şi-a asumat responsabilitatea pentru atacuri.

Comisia europeană, prin intermediul purtătorului ei de cuvînt Reijno Kempinnen a condamnat atacurile de la Istambul, declarîndu-le barbare. Preşedintele Franţei, Jacques Chirac, ministrul de externe al Rusiei şi Camera Deputaţilor în Italia au fost printre primii care au reacţionat la atacuri exprimîndu-şi solidaritatea cu Turcia.

La Londra, ministrul de externe britanic, Jack Straw a spus: "Ceea ce s-a petrecut la Istanbul azi dimineaţă sînt în mod clar atacuri teroriste. Nu avem încă toate detaliile, dar din ceea ce ştim este vorba de cel puţin cinci explozii de bombe, care au fost coordonate". Ministrul de externe turc Abdullah Gul, vorbind la Stockholm, a spus că Turcia va continua să combată terorismul: "Acum sîntem confruntaţi cu atacuri teroriste organizate. Din nefericire, am pierdut atîţia oameni nevinovaţi, dar ne vom continua lupta împotriva terorismului."

La încheierea convorbirilor avute cu preşedintele Ion Iliescu la Paris, premierul Franţei Jean-Pierre Raffarin a declarat că ţara sa "este ferm angajată ca procedurile şi calendarul aderării să fie respectate, astfel ca România să devină membră cu drepturi depline a Uniunii Europene."

Oficialităţile turce au anunţat că trupele guvernamentale au ucis 12 militanţi kurzi în zona de sud-est a ţării, în cursul unei ciocniri în provincia Bingol. Trupele au folosit aviaţia pentru a-i ataca pe militanţi, iar din surse oficiale s-a afirmat că cele două atacuri sinucigaşe de la Istanbul, produse sîmbăta trecută şi în care au fost ucise 25 de persoane, au fost conduse de doi bărbaţi originari din Bingol.

La Hunedoara s-au desfăşurat noi proteste ale muncitorilor de la combinatul Siderurgica, cîteva sute dintre ei participînd la un marş de protest organizat în oraş timp de două ore.

Proteste au avut loc în cursul dimineţii şi la Republica, în capitală, unde muncitorii l-au sechestrat pe reprezentantul consorţiului de firme care a cumpărat uzina, solicitînd administraţiei să le plătească salariile imediat.

Autoritatea Palestiniană a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să impună sancţiuni împotriva Israelului pentru ceea ce a numit "refuzul" de a aplica planul de pace în Orientul Mijlociu, în ciuda unei noi rezoluţii pe această temă. Apelul a fost făcut de Nabil Abu Rudeina, principalul consilier al lui Yaser Arafat. Ceva mai devreme, autorităţile de la Ierusalim au afirmat că Israelul nu se simte obligat să acţioneze în urma rezoluţiei Consiliului de Securitate, care cheamă ambele părţi să-şi îndeplinească obligaţiile asumate, şi că va accepta numai aprecierile făcute de Statele Unite despre felul în care planul este pus în aplicare.

Ministrul de interne al Muntenegrului a demisionat pe fundalul unor acuzaţii de implicare în trafic cu fiinţe umane şi cu ţigări, ce au subminat în mod grav guvernul de la Podgorica. Milan Filipovici a declarat că principalul motiv al demisiei sale îl constituie eşecul parlamentului de a adopta două proiecte legi reformatoare, care reglementează activitatea poliţiei. Pe de altă parte, autorităţile italiene au emis mandate de arestare pentru doi prieteni apropiaţi ai premierului Republicii Muntenegru. Cei doi, oameni de afaceri, sînt suspectaţi de introducerea ilegală a unor mari cantităţi de ţigări în Italia. Implicarea premierului Milo Djucanovici face deja obiectul unei anchete judiciare, dar el nu a fost pus sub acuzare bucurîndu-se de imunitate.

În Georgia, Comisia centrală electorală a dat publicităţii rezultatele finale ale alegerilor parlamentare desfăşurate la 2 noiembrie, anunţînd că principalul partid pro-guvernamental se situează pe primul loc, cu 21% din voturi, urmat cu 18,8% de partidul aliat, al Renaşterii Democratice.

Blocul de opoziţie Mişcarea-Naţională - Frontul democratic ar fi cîştigat 18%. Cu o zi în urmă, preşedintele Şevardnadze şi-a exprimat speranţa că publicarea rezultatelor oficiale va pune capăt protestelor şi că se va putea evita astfel riscul unui război civil.

Grupul petrochimic polonez PKN Orlen şi compania de comercializare a petrolului şi gazului din Ungaria MOL au semnat la Varşovia o scrisoare de intenţii privind o cooperare extinsă. Potrivit unei declaraţii comune, cele două companii îşi vor revizui politicile, în vederea unei posibile fuziuni complete şi constituirea unei companii cotate la bursă. Gestul deschide calea spre o fuziune ce ar crea cel mai mare grup energetic din Europa Centrală.

Adjunctul şefului administraţiei de la Kremlin, Dmitrii Kozak a declarat la Chişinău că Memorandumul rusesc de reglementare a conflictului transnistrean, avansat acum câteva zile, este un rezultat al compromisului politic maxim între Chişinău şi Tiraspol şi, ca orice compromis, nu poate fi perfect.

“Ambele părţi ar dori să-l concretizeze dar sperăm că acesta va fi totuşi semnat de preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi liderul de la Tiraspol Igor Smirnov şi adoptat de cele două legislative” - a mai adăugat Kozak. Daca acest lucru nu se va întâmpla, discuţiile sterile pe marginea soluţionării conflictului transnistrean vor continua încă 10-15 ani.

Kozak a mai spus că însuşi preşedintele moldovean Vladimir Voronin a fost cel care a solicitat în luna iulie curent sprijinul consultativ al Federaţiei Ruse în elaborarea unui document de federalizare a Republicii Moldova.

Potrivit oficialului de la Kremlin, gestul unilateral al Rusiei nu compromite formatul pentagonal al negocierilor pentru reglementarea conflictului transnistrean, Ucraina şi OSCE urmând să participe la elaborarea noii constituţii a statului federativ moldovenesc şi la monitorizarea viitorului referendum pentru acceptarea federalizării.

Memorandumul de reglementare a conflictului transnistrean prevede constituirea unei federaţii asimetrice, în care Transnistria şi Găgăuzia figurază ca subiecţi ai viitoarei federaţii, cu o Constituţie proprie şi o proprie putere legislativă, executivă şi judecătorească.