Autobuze şi maşini cu militanţi ai opoziţiei au sosit vineri seară în capitala georgiană Tbilisi pentru o nouă manifestaţie contra administraţiei preşedintelui Şevarnadze, în urma alegerilor contetstate de opoziţie. Înaintea mitingului de protest, poliţia a blocat căile spre parlament şi spre reşedinţa prezidenţială.

În cursul zilei de vineri, secretarul Consiliului de Securitate al Gerogiei, Tedo Japaridze a admis că alegerile parlamentare de luna aceasta au fost afectate de nereguli majore. Japaridze a declarat că au avut loc erori grave atît în procedura de votare cît şi în numărătoarea voturilor. Dar el a facut apel la o rezolvare negociată a disputei, avertizînd că manifestaţiile de stradă au mers prea departe şi ar putea duce la vărsare de sînge.

Consiliul Naţional de Securitate al Turciei s-a întrunit pentru a discuta atentatele cu bombe de joi de la Istanbul, care s-au soldat cu 27 de morţi şi sute de răniţi, al doilea atac terorist din ultima săptămînă. Pe agendă s-a aflat un raport privind instruirea în străinătate a unor cetăţeni turci de către grupuri teroriste.

Ministrul turc de externe Abdullah Gul a declarat că mai multe persoane au fost arestate în legătură cu atentatele de joi, dar nu a oferit amănunte.

Preşedintele american George Bush i-a telefonat vineri premierului turc Recep Tayip Erdogan şi i-a promis ajutor în înfrîngerea terorismului, descriind Turcia ca un nou front în războiul contra terorismului.

Doi soldaţi americani au fost ucişi în Irak în urma exploziei unor bombe artizanale plasate la margine de drum. Într-un alt incident un civil cetăţean ungar a fost împuşcat mortal de soldaţi americani, la un punct de control, după ce nu a luat în seamă somaţiile de a se opri.

Un fost oficial sîrb bosniac a declarat tribunalului de la Haga pentru crime de război că fostul lider sîrb bosniac Radovan Karagici a ordonat masacrul civililor la Srebrenica în 1995. Miroslav Deronjic a declarat că Radovan Karagici i-a spus „trebui să omorîţi pe toţi pe care îi puteţi omorî”.

Deronjic a adăugat că liderul sîrb bosniac a spus acest lucru înainte ca forţele sîrb–bosniace să înainteze în Srebrenica, trecînd de trupele ONU de menţinere a păcii. Deronjici s-a recunsocut vinovat de crime împotriva umanităţii comise în războiul din Bosnia.

Comitetul de Asociere România-UE a apreciat că problema corupţiei trebuie tratată "cu şi mai multă hotărîre", delegaţia UE remarcînd că, în pofida eforturilor intensificate ale autorităţilor române, corupţia...

şi consecinţele acestui fenomen continuă să reprezinte o preocupare serioasă. Potrivit unui comunicat la a IX-a reuniune a Comitetului de Asociere România-Uniunea Europeană, care s-a desfăşurat la Bucureşti, prezidată de Enrico Grillo Pasquarelli, negociatorul-şef al UE pentru România şi de Vasile Puşcaş, ministrul interimar al Integrării Europene, au fost discutate o serie de aspecte legate de combaterea corupţiei şi de profesionalizarea poliţiei.

Delegaţia UE a reamintit că "realizarea unui sistem judecătoresc eficient şi independent constituie una dintre condiţiile obţinerii calităţii de membru al UE". Potrivit comunicatului, discuţiile s-au concentrat pe stadiul actual al pregătirilor pentru aderare şi pe priorităţile pentru anul 2003 stabilite de Parteneriatul pentru aderare şi de Foaia de parcurs pentru România.

Ministrul adjunct al apărări din Rusia Vladimir Isakov şi reprezentanţi ai administraţiei secesioniste de la Tiraspol au semnat vineri un protocol prin care a fost stabilit un nou grafic de retragere a arsenalului militar al fostei armate a 14-a ruse.

Anunţul a fost făcut la Moscova de către ministrul rus al apărării, Serghei Ivanov, care a afirmat, potrivit agenţiei de ştiri Itar-Tass, că pînă în prezent din Transnistria au fost evacuate jumătate din muniţiile stocate la Colbasna.

“De acum încolo – a declarat Ivanov, - din Transnistria vor pleca săptămînal cîte 2-3 garnituri de tren. Sperăm că procesul de evacuare se va finaliza în termen de 6-7 luni”, a declarat ministrul rus al apărării.

Totodată, el a anunţat că a cerut Statului Major să formuleze propuneri pentru crearea unor “forţe de pacificare şi stabilizare” ale Federaţiei Ruse, care vor fi dislocate în Moldova cu acordul Chişinăului. Numărul acestui contingent, potrivit lui, nu trebuie să depăşească limitele stabilite prin acordul privind armele convenţionale în Europa, adică nu mai mult de 2 mii de militari.

Ivanov a declarat că acest contingent va fi dislocat pe teritoriul viitoarei republici federative moldoveneşti pe perioada de tranziţie, pînă la finalizarea procesului de demilitarizare completă a ţării, dar nu mai tîrziu de anul 2020.

Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a declarat ieri la o întîlnire cu reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Chişinău că apreciază eforturile de pacificare ale Rusiei, mai cu seamă în actualul context, dar că, în opinia sa, “formula posibilelor eforturi de pacificare ale Rusiei, depuse în perioada de tranziţie, trebuie să fie deschisă în primul rînd pentru Uniunea Europeană, OSCE şi Ucraina”.

Preşedintele american George Bush a plecat din Marea Britanie spre Washington, după ce a luat prînzul cu premierul Tony Blair într-un pub din oraşul Sedgefield, în nord-estul Angliei. Sute de protestatari s-au adunat pe străzile oraşului, huiduindu-l pe preşedinte.

Peste 1000 de poliţişti au fost aduşi în oraş pentru a împiedica acte de violenţă. În cea de-a patra zi a vizitei sale în Marea Britanie, Bush nu a mai făcut nici o declaraţie publică, înaintea plecării spre Washington.

O nouă garnitură de tren cu muniţii ruseşti a fost încărcată şi este pregătită să plece de la depozitul de muniţii Colbasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova - a declarat pentru Radio Europa Liberă responsabilul de relaţiile cu publicul al Misiunii OSCE de la Chişinău, Claus Neukirch. Oficialul a precizat că următorul tren ar urma să plece de la depozitul rusesc de la Colbasna lunea viitoare.

Federaţia Rusă şi-a reluat în ritm alert evacuarea patrimoniului şi muniţiilor sale din regiunea transnistreană a Republicii Moldova cu mai puţin de o lună înaintea reuniunii ministeriale a OSCE de la Maastricht, după ce în vară procesul a fost blocat, motivul invocat de partea rusă fiind poziţia neconstructivă a regimului separatist transnistrean. Cu toate acestia, Rusia nu reuşeste să se încadreze în termenul limită de retragere stabilit de OSCE la Istanbul şi Porto pentru 31 decembrie 2003.

Adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kremlin, Dmitrii Kozak, a anunţat ieri că Moscova mai are de evacuat aproximativ 50 de garnituri de tren de la depozitele sale din Transnistria, iar procesul s-ar putea încheia în mai puţin de 6 luni, dacă Tiraspolul nu va impune noi piedici.

Liderii din 17 ţări central şi est europene – membre ale Iniţiativei Central Europene şi-au încheiat reuniunea de la Varşovia cu un apel la sporirea cooperării în lupta anti-teroristă.

În declaraţia comună sunt denunţate toate formele de terorism internaţional, spunîndu-se că acestea subminează însăşi esenţa societăţilor deschise, democratice.

La reuniune au fost discutate de asemenea consecinţele regionale ale extinderii Uniunii Europene în mai anul viitor şi politica Uniunii faţă de vecinii săi după extindere.

Secretarul general NATO George Robertson a declarat că membrii alianţei vor fi în curînd capabili să ofere trupe şi resurse suplimentare pentru menţinerea păcii în Afganistan. Nato a preluat comanda forţei internaţionale de asistenţă de securitate la Kabul, în luna august.

Alianţa intenţionează, în principiu, să extindă acţiunile ISAF şi în alte părţi ale ţării, dar deocamdată nu există suficient personal şi echipamente.

Preşedintele Franţei Jacques Chirac a declarat la sfîrşitul convorbirilor cu preşedintele Ion Iliescu, că nu îşi aminteşte să fi existat vreodată vreo neînţelegere între România şi Franţa...

subliniind relaţiile frăţeşti tradiţionale dintre cele două ţări. Chirac a precizat că România şi Franţa au avut puncte de vedere diferite asupra unor probleme punctuale, dar că viziunea de ansamblu a fost de-a lungul vremii aceeaşi.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi-a amînat pînă săptmîna viitoare decizia asupra problemelor legate de programul nuclear al Iranului. Decizia era aşteptată astăzi, dar şeful agenţiei Mohamed El Baradei a declarat că nu s-a ajuns la un consens.

Mohamed El baradei: „Cred că s-au făcut progrese, au loc consultări între toţi membrii agenţiei, pentru a se ajunge la un consens. Este nevoie însă de mai mult timp şi înţeleg că probabil nu se va redacta o rezoluţie pînă săptămîna viitoare”.

Discuţiile se referă la un raport AIEA care menţionează numeroase încălcări din partea Iranului, privind activităţilor sale nucleare, dar conchide că nu sunt dovezi că Iranul ar dezvolta în secret arme nucleare.

Franţa, Germania şi Marea Britanie propun o rezoluţie care acuză Iranul că şi-a încălcat anumite obligaţii. Statele Unite cer însă ca rezoluţia să afirme că Iranul încalcă Tratatul de Ne-proliferare Nucleară, ceea ce ar putea duce la sancţiuni ONU contra Iranului.

Secretarul Consiliului de Securitate al Georgiei, Tedo Djaparidze a admis că alegerile parlamentare de luna aceasta au fost afectate de nereguli majore. Djaparidze a spus că au fost erori grave atît în procedura de votare cît şi în numărarea voturilor şi a cerut un nou scrutin.

El nu a sprijinit însă cerera opoziţiei privind demisia preşedintelui Şevarnadze şi a condamnat continuarea protestelor de stradă spunînd că ar putea duce la vărsare de sînge. Se antiticpează că mii de persoane vor lua parte la un nou protest la Tbilisi, cerînd demisia preşedintelui Şevarnadze.

Poliţia irakiană va reacţiona prin forţă pentru a curma atacurile care urmăresc să terorizeze populaţia civilă - a declarat şeful poliţiei irakiene Ahmed Ibrahim după atacurile cu rachete asupra a două hoteluri şi a clădirii ministerului petrolului la Bagdad.

Potrivit unui purtător de cuvînt militar american, un civil fost rănit în atacul asupra unuia din hoteluri.

Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Vornin a exprimat rezerve faţă de propunerea conducerii transnitrene privind amplasarea pe teritoriul acestei regiuni a unui contingent rus de garantare militară pe un termen de 30 de ani.

Potrivit serviciului de presă al preşedinţiei, Voronin consideră că termenele privind prezenţa oricaror forte de pacificare “trebuie sa se limiteze strict la perioada de tranzitie si acestea trebuie sa aiba o asemenea formula, ce nu ar diminua suveranitatea Republicii Moldova".

Voronin a spus ca statutul de neutralitate a Republicii Moldova si sarcinile de demilitarizare sunt factorii obiectivi, care ii permit sa adopte o atitudine rezervata fata de propunerea Tiraspolului.

Totodata, el a precizat ca are o atitudine pozitiva fata de continuarea misiunii pacificatoare a Federatiei Ruse, in cazul in care fortele de stabilizare vor fi deschise pentru Uniunea Europeana, OSCE si Ucraina.

Premierul Năsatse a declarat la reuniunea Iniţiativei Central Europene că România este interesată de combaterea pericolelor la adresa securităţii şi stabilităţii Europei,

concentrîndu-se, în continuare, asupra programelor de control al frontierelor, de prevenire a migraţiei ilegale şi de combatere a traficului de persoane. Nastase a prezentat, cu prilejul reuniunii anuale organizate la Varşovia, o serie de proiecte care ar trebui aplicate în cursul anului viitor, cînd România va coordona procesul de cooperare în sud-estul Europei.

Năstase a mai spus, între altele că "România susţine extinderea cooperării economice între statele membre ale I C E şi partenerii din est, precum şi dezvoltarea unor parteneriate între proiectele derulate în cadrul ICE şi cele aplicate în zona Mării Negre şi a Caucazului".

Nastase a propus totodată ca, în contextul procesului de extindere a Uniunii Europene, să existe o coeziune solidă între politicile şi acţiunile ICE şi cele ale UE.

Guvernul Poloniei a anunţat că Banca Mondială şi-a exprimat intenţia de a acorda un credit de 300 milioane dolari pentru restructurarea industriei miniere poloneze.

Ministerul polonez al economiei a declarat că împrumutul va fi folosit pentru a uşura impactul social al restructurăii în mineritul de cărbune şi pentru „reconversia ecologică” a minelor care vor fi închise.

Ministrul de externe turc Abdullah Gul a afirmat că o serie de persoane au fost arestate în legătură cu atacurile teroriste de joi, care au avut ca ţintă consulatul britanic şi o bancă al cărei sediu se află la Londra.

În cursul unei conferinţe de presă comune, cu ministrul de externe britanic Jack Straw, aflat la Istanbul, şeful diplomaţiei turce a spus că autorii atacurilor, în care au murit 27 de persoane şi au fost rănite alte circa 450, ar putea să fie oameni contrariaţi de ideea că o ţară islamică ca Turcia poate fi o democraţie.

"Noi ne modernizăm democraţia - a spus Gul. Incercăm să dovedim că o ţară musulmană poate fi o democraţie, poate fi transparentă, îşi poate ameliora standardele pe planul drepturilor omului. Incercăm să dovedim că o ţară musulmană poate fi compatibilă cu lumea modernă". Straw a afirmat că Marea Britanie şi ce a numit "lumea civilizată" vor continua să sprijine Turcia în combaterea "unei ameninţării globale". O declaraţie difuzată de Brigăzile Abu Hafz al-Masri, o unitate a reţelei teroriste Al Qaida, revendică astăzi paternitatea atentatului, după ce anterior revendicase şi atentatele de sîmbătă împotriva celor două sinagogi din Istanbul. Responsabilitatea atacurilor a fost pretinsă şi de o altă grupare, puţin cunoscută, a islamiştilor turci.

O persoană a fost rănită la Bagdad, în cursul unui atac cu rachete împotriva a două hoteluri din centrul oraşului şi a clădirii ministerului irakian al petrolului. In apropierea ambasadei italiene, pe de altă parte, a fost descoperit un lansator de rachete, încărcat cu 30 de proiectile. Toate dispozitivele de lansare erau ataşate unor căruţe trase de măgari, de genul celor folosite la Bagdad de vînzătorii ambulanţi. Un purtător de cuvînt al armatei americane a declarat reporterilor că un civil a fost rănit la hotelul Palestina, o mărturie culeasă de la personalul hotelului afirmînd că ar fi vorba de un angajat al unei companii americane implicată în reconstrucţia Irakului. Hotelul a fost lovit de opt rachete, alte două producînd distrugeri la etajele superioare ale hotelului învecinat, Sheraton.