Liderul autoproclamatei republici transnistrene, Igor Smirnov a declarat ca este dispus sa semneze memoradumul propus de Moscova cu privire la principiile organizarii statale a viitoarei Republici federative moldovenesti.

Intr-un interviu publicat in editia de astazi a ziarului moscovit Komsomolskaia Pravda, Smirnov a declarat ca, desi isi doreste mai multe decit propune planul rusesc, lucrul cel mai important este ca memorandumul recunoaste Transnistria ca formatiune statala.

Intre timp, a fost reluat procesul de evacuare a munitiilor fostei armate a 14-a ruse. Evacuarea a reinceput la scurt timp dupa lansarea planului rusesc de reglementare a conflictului si dupa ce Moscova a iertat Tiraspolul de o parte din datoriile pentru consumul de gaze naturale.

Autoritatea pentru privatizare si administrarea participatiilor statutului APAPS a reziliat contractul de privatizare a uzinei Republica, în urma protestelor angajatilor, care isi cer salariile restante. Acestea nu au mai fost platite, partial, din noiembrie anul trecut.

Noii proprietari, un consortiu rus, se angajasera sa achite salariile restante si sa investeasca mai multe milioane de euro in urmatorii ani.

Agenţia Naţională a Rezervelor de Stat va elibera o cantitate de grîu suficientă pentru a împiedica creşterea, în perioada imediat următoare, a preţurilor la produsele de panificaţie - a declarat, sîmbătă la Timişoara, premierul Adrian Năstase.

"Încercăm să găsim soluţii pentru a asigura o punte de legătură pînă la sosirea unor noi importuri de grîu" - a spus Năstase.

El a precizat că nivelul stocului de grîu care va fi scos de la rezerva de stat urmază să fie stabilit săptămîna viitoare, după discuţiile pe care le va avea cu ministrul Agriculturii, Ilie Sîrbu.

Sîrbu a declarat, recent, că termenul de suspendare a taxelor vamale la importul de grîu ar putea fi prelungit pînă la sfîrşitul lunii septembrie 2004.

În apropiere de Bagdad au avut loc atacuri teroriste impotriva a doua posturi de politie: cel putin 16 persoane au fost ucise si peste 25 rănite.

Atacurile au fost comise la o jumatate de ora diferenta in asanumitul Triunghi Sunit – zona in care s-a manifestat cea mai puternică opozitie fata de prezenta fortelor de coalitie conduse de Statele Unite.

La scurt timp după aceea, un avion de transport , care decola de pe aeroportul din Bagdad a fost lovit de o racheta. Avionul a reusit totusi sa aterizeze

La Istambul şi în alte oraşe din Turcia s-au adunat mii de persoane pentru a protesta impotriva terorismului. Atentatele teroriste din ultima săptămînă s-au soldat cu moartea a peste 50 de persoane şi rănirea a cîteva sute. Premierul turc Erdogan a confirmat astazi ca cei patru teroristi sinucigaşi erau toti cetăteni turci.

Mii de lituanieni au proetstat la Vilnius cerind demisia preşedintelui Rolandas Paksas, acuzat de legături cu mafia rusească.

Luna trecuta, serviciile secrete au dat publicitatii un raport in care consilieri ai preşedintelui erau acuzati de legături cu mafia ruseasca.

Parlamentul ar urma sa voteze saptamina viitoare asupra eventualei suspendari din functie a presedintelui. Anul vitor, Lituania va deveni membra NATO si UE.

La Moscova s-a anuntat ca Ministrul de externe al Rusiei Igor Ivanov va pleca in Georgia. Decizia a fost luata de presedintele Vladimir Putin, după consultari cu alti lideri CSI.

Departamentul de stat de la Washington a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţia situatiei din Georgia. „Apelăm la toate părtile implicate în conflict – a declarat purtătorul de cuvînt al Departamentului de stat – să nu recurgă la forţă şi să înceapă un dialog politic care să ducă la un compromis acceptabil pentru toată lumea”.

Presedintele georgian Eduard Şevardnadţe a declarat starea de urgenta după ce opozitia a luat cu asalt cladirea parlamentului. Pe de alta parte, Şevardnadze a dat opozitiei 48 de ore pentru a evacua parlamentul din Tbilisi.

“Declar starea de urgenta. Conform acestui ordin special, Ministerul apararii şi cel de interne vor trebui să intervină. Vom restabili ordinea, iar criminalii vor fi pedepsiti”- a declarat Şevardnadţe.

Pentru moment, armata nu a intervenit. Imediat după declaratia lui Şevardnaţe, opozitia a proclamat un presedinte interimar. Este vorba de preşedinta ultimului parlament NINO BURŞANADŢE.

Între timp, opozitia a ocupat si clădirea preşedintiei – fara să intimpine rezistentă. Eduard Sevardnadze se afla in reşedinta oficiala a preşedintelui, tot la Tbilisi, la numai cinci kilometri de sediul oficial al preşedintiei.

Intr-un interviu acordat postului de televiziune CNN, liderul principalului partid de opozitie Mikhail Şakaşvili declarase ca Sevardnadze poate ramine in functia de presedinte daca organizeaza noi alegeri generale. Cele din 2 noiembrie sint contestate de opozitie, care sustine ca rezultatele au fost măsluite.

Autobuze şi maşini cu militanţi ai opoziţiei au sosit vineri seară în capitala georgiană Tbilisi pentru o nouă manifestaţie contra administraţiei preşedintelui Şevarnadze, în urma alegerilor contetstate de opoziţie. Înaintea mitingului de protest, poliţia a blocat căile spre parlament şi spre reşedinţa prezidenţială.

În cursul zilei de vineri, secretarul Consiliului de Securitate al Gerogiei, Tedo Japaridze a admis că alegerile parlamentare de luna aceasta au fost afectate de nereguli majore. Japaridze a declarat că au avut loc erori grave atît în procedura de votare cît şi în numărătoarea voturilor. Dar el a facut apel la o rezolvare negociată a disputei, avertizînd că manifestaţiile de stradă au mers prea departe şi ar putea duce la vărsare de sînge.

Consiliul Naţional de Securitate al Turciei s-a întrunit pentru a discuta atentatele cu bombe de joi de la Istanbul, care s-au soldat cu 27 de morţi şi sute de răniţi, al doilea atac terorist din ultima săptămînă. Pe agendă s-a aflat un raport privind instruirea în străinătate a unor cetăţeni turci de către grupuri teroriste.

Ministrul turc de externe Abdullah Gul a declarat că mai multe persoane au fost arestate în legătură cu atentatele de joi, dar nu a oferit amănunte.

Preşedintele american George Bush i-a telefonat vineri premierului turc Recep Tayip Erdogan şi i-a promis ajutor în înfrîngerea terorismului, descriind Turcia ca un nou front în războiul contra terorismului.

Doi soldaţi americani au fost ucişi în Irak în urma exploziei unor bombe artizanale plasate la margine de drum. Într-un alt incident un civil cetăţean ungar a fost împuşcat mortal de soldaţi americani, la un punct de control, după ce nu a luat în seamă somaţiile de a se opri.

Un fost oficial sîrb bosniac a declarat tribunalului de la Haga pentru crime de război că fostul lider sîrb bosniac Radovan Karagici a ordonat masacrul civililor la Srebrenica în 1995. Miroslav Deronjic a declarat că Radovan Karagici i-a spus „trebui să omorîţi pe toţi pe care îi puteţi omorî”.

Deronjic a adăugat că liderul sîrb bosniac a spus acest lucru înainte ca forţele sîrb–bosniace să înainteze în Srebrenica, trecînd de trupele ONU de menţinere a păcii. Deronjici s-a recunsocut vinovat de crime împotriva umanităţii comise în războiul din Bosnia.

Comitetul de Asociere România-UE a apreciat că problema corupţiei trebuie tratată "cu şi mai multă hotărîre", delegaţia UE remarcînd că, în pofida eforturilor intensificate ale autorităţilor române, corupţia...

şi consecinţele acestui fenomen continuă să reprezinte o preocupare serioasă. Potrivit unui comunicat la a IX-a reuniune a Comitetului de Asociere România-Uniunea Europeană, care s-a desfăşurat la Bucureşti, prezidată de Enrico Grillo Pasquarelli, negociatorul-şef al UE pentru România şi de Vasile Puşcaş, ministrul interimar al Integrării Europene, au fost discutate o serie de aspecte legate de combaterea corupţiei şi de profesionalizarea poliţiei.

Delegaţia UE a reamintit că "realizarea unui sistem judecătoresc eficient şi independent constituie una dintre condiţiile obţinerii calităţii de membru al UE". Potrivit comunicatului, discuţiile s-au concentrat pe stadiul actual al pregătirilor pentru aderare şi pe priorităţile pentru anul 2003 stabilite de Parteneriatul pentru aderare şi de Foaia de parcurs pentru România.

Ministrul adjunct al apărări din Rusia Vladimir Isakov şi reprezentanţi ai administraţiei secesioniste de la Tiraspol au semnat vineri un protocol prin care a fost stabilit un nou grafic de retragere a arsenalului militar al fostei armate a 14-a ruse.

Anunţul a fost făcut la Moscova de către ministrul rus al apărării, Serghei Ivanov, care a afirmat, potrivit agenţiei de ştiri Itar-Tass, că pînă în prezent din Transnistria au fost evacuate jumătate din muniţiile stocate la Colbasna.

“De acum încolo – a declarat Ivanov, - din Transnistria vor pleca săptămînal cîte 2-3 garnituri de tren. Sperăm că procesul de evacuare se va finaliza în termen de 6-7 luni”, a declarat ministrul rus al apărării.

Totodată, el a anunţat că a cerut Statului Major să formuleze propuneri pentru crearea unor “forţe de pacificare şi stabilizare” ale Federaţiei Ruse, care vor fi dislocate în Moldova cu acordul Chişinăului. Numărul acestui contingent, potrivit lui, nu trebuie să depăşească limitele stabilite prin acordul privind armele convenţionale în Europa, adică nu mai mult de 2 mii de militari.

Ivanov a declarat că acest contingent va fi dislocat pe teritoriul viitoarei republici federative moldoveneşti pe perioada de tranziţie, pînă la finalizarea procesului de demilitarizare completă a ţării, dar nu mai tîrziu de anul 2020.

Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a declarat ieri la o întîlnire cu reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Chişinău că apreciază eforturile de pacificare ale Rusiei, mai cu seamă în actualul context, dar că, în opinia sa, “formula posibilelor eforturi de pacificare ale Rusiei, depuse în perioada de tranziţie, trebuie să fie deschisă în primul rînd pentru Uniunea Europeană, OSCE şi Ucraina”.

Preşedintele american George Bush a plecat din Marea Britanie spre Washington, după ce a luat prînzul cu premierul Tony Blair într-un pub din oraşul Sedgefield, în nord-estul Angliei. Sute de protestatari s-au adunat pe străzile oraşului, huiduindu-l pe preşedinte.

Peste 1000 de poliţişti au fost aduşi în oraş pentru a împiedica acte de violenţă. În cea de-a patra zi a vizitei sale în Marea Britanie, Bush nu a mai făcut nici o declaraţie publică, înaintea plecării spre Washington.

O nouă garnitură de tren cu muniţii ruseşti a fost încărcată şi este pregătită să plece de la depozitul de muniţii Colbasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova - a declarat pentru Radio Europa Liberă responsabilul de relaţiile cu publicul al Misiunii OSCE de la Chişinău, Claus Neukirch. Oficialul a precizat că următorul tren ar urma să plece de la depozitul rusesc de la Colbasna lunea viitoare.

Federaţia Rusă şi-a reluat în ritm alert evacuarea patrimoniului şi muniţiilor sale din regiunea transnistreană a Republicii Moldova cu mai puţin de o lună înaintea reuniunii ministeriale a OSCE de la Maastricht, după ce în vară procesul a fost blocat, motivul invocat de partea rusă fiind poziţia neconstructivă a regimului separatist transnistrean. Cu toate acestia, Rusia nu reuşeste să se încadreze în termenul limită de retragere stabilit de OSCE la Istanbul şi Porto pentru 31 decembrie 2003.

Adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kremlin, Dmitrii Kozak, a anunţat ieri că Moscova mai are de evacuat aproximativ 50 de garnituri de tren de la depozitele sale din Transnistria, iar procesul s-ar putea încheia în mai puţin de 6 luni, dacă Tiraspolul nu va impune noi piedici.

Liderii din 17 ţări central şi est europene – membre ale Iniţiativei Central Europene şi-au încheiat reuniunea de la Varşovia cu un apel la sporirea cooperării în lupta anti-teroristă.

În declaraţia comună sunt denunţate toate formele de terorism internaţional, spunîndu-se că acestea subminează însăşi esenţa societăţilor deschise, democratice.

La reuniune au fost discutate de asemenea consecinţele regionale ale extinderii Uniunii Europene în mai anul viitor şi politica Uniunii faţă de vecinii săi după extindere.

Secretarul general NATO George Robertson a declarat că membrii alianţei vor fi în curînd capabili să ofere trupe şi resurse suplimentare pentru menţinerea păcii în Afganistan. Nato a preluat comanda forţei internaţionale de asistenţă de securitate la Kabul, în luna august.

Alianţa intenţionează, în principiu, să extindă acţiunile ISAF şi în alte părţi ale ţării, dar deocamdată nu există suficient personal şi echipamente.

Preşedintele Franţei Jacques Chirac a declarat la sfîrşitul convorbirilor cu preşedintele Ion Iliescu, că nu îşi aminteşte să fi existat vreodată vreo neînţelegere între România şi Franţa...

subliniind relaţiile frăţeşti tradiţionale dintre cele două ţări. Chirac a precizat că România şi Franţa au avut puncte de vedere diferite asupra unor probleme punctuale, dar că viziunea de ansamblu a fost de-a lungul vremii aceeaşi.