Preşedintele Afganistanului Hamid Karzai a anuntat ca alegerile prezidentiale vor fi organizate in iunie, anul viitor. Este de asteptat ca actualul preşedinte sa candideze la alegerile de anul viitor. Totodata, potrivit proiectului de constitutie, alegerile generale trebuie organizate la cel mult un an de la alegerile prezidentiale.

Expertii de la Chisinau si Tiraspol continua sa examineze textul memorandumului privind solutionarea conflictului transnistrean, document pe care ministerul de externe de la Moscova l-a inaintat celor doua parti la inceputul saptaminii.

Pina astazi, dupa cum a declarat Europei Libere purtatorul de cuvint al presedintiei moldovene, expertii au reusit sa convina asupra majoritatii prevederilor proiectului de document.

Oficialitatile nu au anuntat, deocamdata, care ar urma sa fie procedura juridica de aprobare si de transpunere in practica a planului rusesc de reglementare transnistreana, in cazul in care partile vor ajunge la un numitor comun.

Consiliul national de securitate palestinian, condus de presedintele autonomiei palestiniene Yasser Arafat a cerut fortelor de ordine sa ia toate masurile necesare pentru a asigura ordinea si respectarea legii.

Va fi elaborat un plan care sa ajute autoritatea palestiniana sa atinga nivelul de securitate, prevazut de ultimul plan de pace pentru Orientul Apropiat, asa-numita foaie de parcurs.

Pe de alta parte, presa israeliana relateaza ca premierul Ariel Sharon ar fi propus să se stabilească o granita cu autoritatea palestiniana si o serie de mici colonii evreieşti să fie desfiintate, in caz că nu se înregistrează nici un progres in negocierile de pace.

Autoritatea pentru privatizare si administrarea participatiilor statutului APAPS care a reziliat contractul de privatizare a uzinei Republica, a decis ca angajaţii sa fie concediati la sfirsitul anului.

Ei vor primi insa plăti compensatorii, deşi firma a fost privata, timp de citeva luni.

După demisia preşedintelui Şevardnadze, confirmata intre timp si de seful de protocol al preşedintiei, conducerea Georgiei revine doamnei Nino Buşardnadze, preşedinta fostului parlament.

Potrivit constitutiei, Buşardnadze va detine conducerea tarii timp de 45 de zile, după care ar urma sa fie organizate noi alegeri.

Liderul pozitiei Mikhail Şakaşvili a declarat ca fostul preşedinte poate si ar trebui sa rămînă în ţară. Mai mult, el a declarat că Şevardnadze nu va fi judecat pentru nici un act politic.

Şakaşvili a confirmat ca Nino Buşardnadze preia conducerea interimară a ţării si ca alegerile legislative vor fi organizate concomitent cu cele prezidentiale. Liderul opozitiei a mai declarat ca a apelat la armata si fortele ministerului de interne sa rămîne calme: „În acest moment, lucrul cel mai important este să menţinem pacea în ţară”.

Trei militari americani au fost ucisi azi in Irak - doi in nordul tarii la Mosul, unul la Bagdad. Bilantul pierderilor din Irak, pina in acest moment, este de 185 de militari americani ucişi in atacuri inregistrate după 1 mai, dată la care presedintele George Bush a declarat încheierea operaţiunilor de anvergură împotriva regimului Saddam Hussein. Pe de altă parte, aviatia militara americana a continuat duminică să bombardeze baze ale rezistentei irakiene.

În Croatia au loc alegeri generale – un vot cu o importanta deosebita pentru ambitiile Craotiei de a fi admisa in Uniunea Europeana, eventual in anul 2007 alaturi de Romînia si Bulgaria.

Pină la prinz, participarea la vot fusese de 21 la suta, ceva mai mica decit cu trei ani in urma. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, nici social-democratii premierului Ivica Racan si nici partidul nationalist, Uniunea Democrata Croata, condus de Ivo Sanader nu vor cistiga majoritatea, asa ca este de asteptat ca si in viitor Croatia sa fie condusa de o coaliţie guvernamentala.

Ambele partide au declarat drept prioritara integrarea in Uniunea Europeana. Marele semn de intrebare este in ce masura vor colabora cu Tribunalul International pentru fosta Iugoslavie – colaborarea cu tribunalul ONU fiind una din conditiile puse de UE pentru a incepe negocierile de aderare cu Croatia.

La presiunea zecilor de mii de manifestanti, preşedintele Georgiei Eduard Şevardnadze a demisionat. Anterior, Şevardnadze se întîlnise la reşedinţa sa cu ministrul de externe rus Igor Ivanov si cu liderul opozitiei georgiene Mikhail Şakaşvili.

Inainte de aceste discutii, Şakaşvili îi îndemnase pe simpatizantii sai sa pornească în mars spre reşedinţa preşedintelui, pentru a forţa demisia. Simpatizantii opozitiei au ocupat ieri parlamentul, unde avea loc sedinta inaugurala a noului legislativ rezultat din contestatele alegeri generale de la începutul acestei luni.

Liderul autoproclamatei republici transnistrene, Igor Smirnov a declarat ca este dispus sa semneze memoradumul propus de Moscova cu privire la principiile organizarii statale a viitoarei Republici federative moldovenesti.

Intr-un interviu publicat in editia de astazi a ziarului moscovit Komsomolskaia Pravda, Smirnov a declarat ca, desi isi doreste mai multe decit propune planul rusesc, lucrul cel mai important este ca memorandumul recunoaste Transnistria ca formatiune statala.

Intre timp, a fost reluat procesul de evacuare a munitiilor fostei armate a 14-a ruse. Evacuarea a reinceput la scurt timp dupa lansarea planului rusesc de reglementare a conflictului si dupa ce Moscova a iertat Tiraspolul de o parte din datoriile pentru consumul de gaze naturale.

Autoritatea pentru privatizare si administrarea participatiilor statutului APAPS a reziliat contractul de privatizare a uzinei Republica, în urma protestelor angajatilor, care isi cer salariile restante. Acestea nu au mai fost platite, partial, din noiembrie anul trecut.

Noii proprietari, un consortiu rus, se angajasera sa achite salariile restante si sa investeasca mai multe milioane de euro in urmatorii ani.

Agenţia Naţională a Rezervelor de Stat va elibera o cantitate de grîu suficientă pentru a împiedica creşterea, în perioada imediat următoare, a preţurilor la produsele de panificaţie - a declarat, sîmbătă la Timişoara, premierul Adrian Năstase.

"Încercăm să găsim soluţii pentru a asigura o punte de legătură pînă la sosirea unor noi importuri de grîu" - a spus Năstase.

El a precizat că nivelul stocului de grîu care va fi scos de la rezerva de stat urmază să fie stabilit săptămîna viitoare, după discuţiile pe care le va avea cu ministrul Agriculturii, Ilie Sîrbu.

Sîrbu a declarat, recent, că termenul de suspendare a taxelor vamale la importul de grîu ar putea fi prelungit pînă la sfîrşitul lunii septembrie 2004.

În apropiere de Bagdad au avut loc atacuri teroriste impotriva a doua posturi de politie: cel putin 16 persoane au fost ucise si peste 25 rănite.

Atacurile au fost comise la o jumatate de ora diferenta in asanumitul Triunghi Sunit – zona in care s-a manifestat cea mai puternică opozitie fata de prezenta fortelor de coalitie conduse de Statele Unite.

La scurt timp după aceea, un avion de transport , care decola de pe aeroportul din Bagdad a fost lovit de o racheta. Avionul a reusit totusi sa aterizeze

La Istambul şi în alte oraşe din Turcia s-au adunat mii de persoane pentru a protesta impotriva terorismului. Atentatele teroriste din ultima săptămînă s-au soldat cu moartea a peste 50 de persoane şi rănirea a cîteva sute. Premierul turc Erdogan a confirmat astazi ca cei patru teroristi sinucigaşi erau toti cetăteni turci.

Mii de lituanieni au proetstat la Vilnius cerind demisia preşedintelui Rolandas Paksas, acuzat de legături cu mafia rusească.

Luna trecuta, serviciile secrete au dat publicitatii un raport in care consilieri ai preşedintelui erau acuzati de legături cu mafia ruseasca.

Parlamentul ar urma sa voteze saptamina viitoare asupra eventualei suspendari din functie a presedintelui. Anul vitor, Lituania va deveni membra NATO si UE.

La Moscova s-a anuntat ca Ministrul de externe al Rusiei Igor Ivanov va pleca in Georgia. Decizia a fost luata de presedintele Vladimir Putin, după consultari cu alti lideri CSI.

Departamentul de stat de la Washington a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţia situatiei din Georgia. „Apelăm la toate părtile implicate în conflict – a declarat purtătorul de cuvînt al Departamentului de stat – să nu recurgă la forţă şi să înceapă un dialog politic care să ducă la un compromis acceptabil pentru toată lumea”.

Presedintele georgian Eduard Şevardnadţe a declarat starea de urgenta după ce opozitia a luat cu asalt cladirea parlamentului. Pe de alta parte, Şevardnadze a dat opozitiei 48 de ore pentru a evacua parlamentul din Tbilisi.

“Declar starea de urgenta. Conform acestui ordin special, Ministerul apararii şi cel de interne vor trebui să intervină. Vom restabili ordinea, iar criminalii vor fi pedepsiti”- a declarat Şevardnadţe.

Pentru moment, armata nu a intervenit. Imediat după declaratia lui Şevardnaţe, opozitia a proclamat un presedinte interimar. Este vorba de preşedinta ultimului parlament NINO BURŞANADŢE.

Între timp, opozitia a ocupat si clădirea preşedintiei – fara să intimpine rezistentă. Eduard Sevardnadze se afla in reşedinta oficiala a preşedintelui, tot la Tbilisi, la numai cinci kilometri de sediul oficial al preşedintiei.

Intr-un interviu acordat postului de televiziune CNN, liderul principalului partid de opozitie Mikhail Şakaşvili declarase ca Sevardnadze poate ramine in functia de presedinte daca organizeaza noi alegeri generale. Cele din 2 noiembrie sint contestate de opozitie, care sustine ca rezultatele au fost măsluite.

Autobuze şi maşini cu militanţi ai opoziţiei au sosit vineri seară în capitala georgiană Tbilisi pentru o nouă manifestaţie contra administraţiei preşedintelui Şevarnadze, în urma alegerilor contetstate de opoziţie. Înaintea mitingului de protest, poliţia a blocat căile spre parlament şi spre reşedinţa prezidenţială.

În cursul zilei de vineri, secretarul Consiliului de Securitate al Gerogiei, Tedo Japaridze a admis că alegerile parlamentare de luna aceasta au fost afectate de nereguli majore. Japaridze a declarat că au avut loc erori grave atît în procedura de votare cît şi în numărătoarea voturilor. Dar el a facut apel la o rezolvare negociată a disputei, avertizînd că manifestaţiile de stradă au mers prea departe şi ar putea duce la vărsare de sînge.

Consiliul Naţional de Securitate al Turciei s-a întrunit pentru a discuta atentatele cu bombe de joi de la Istanbul, care s-au soldat cu 27 de morţi şi sute de răniţi, al doilea atac terorist din ultima săptămînă. Pe agendă s-a aflat un raport privind instruirea în străinătate a unor cetăţeni turci de către grupuri teroriste.

Ministrul turc de externe Abdullah Gul a declarat că mai multe persoane au fost arestate în legătură cu atentatele de joi, dar nu a oferit amănunte.

Preşedintele american George Bush i-a telefonat vineri premierului turc Recep Tayip Erdogan şi i-a promis ajutor în înfrîngerea terorismului, descriind Turcia ca un nou front în războiul contra terorismului.

Doi soldaţi americani au fost ucişi în Irak în urma exploziei unor bombe artizanale plasate la margine de drum. Într-un alt incident un civil cetăţean ungar a fost împuşcat mortal de soldaţi americani, la un punct de control, după ce nu a luat în seamă somaţiile de a se opri.