Oficialităţi ale Băncii Centrale Europene au declarat că deplîng decizia miniştrilor de externe din Uniunea Europeană de a lăsa Franţa şi Germania nesancţionate pentru încălcarea regulilor de stabilitate financiară ale Uniunii.

Criticile Băncii centrale Europene intervin după ce Germania şi Franţa au ajuns la o înţelegere cu partenerii din zona euro, prin care vor putea ocoli regulile Uniunii Europene privind deficitele bugetare.

Miniştrii de finanţe din ţările Uniunii au ratificat decizia de a fi suspendate temporar măsurile disciplinare contra Parisului şi Berlinului, pentru depăşirea deficitelor publice. Spania, Olanda, Finlanda şi Austria s-au opus măsurii.

Comisarul Uniunii Europene pentru chestiuni economice şi monetare Pedro Solbes a declarat că propunerea de compromis încalcă atît spiritul cît şi litera pactului de stabilitate monetară în zona euro.

România se confruntă cu patru probleme în acest moment: reforma economică, cea administrativă, reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei - a declarat noul şef al Direcţiei pentru Extindere a Comisiei Europene, Fabrizio Barbaso.

Barbaso susţine că este foarte importantă capacitatea de absorbţie a fondurilor comunitare, avînd în vedere că UE alocă 700 de milioane de euro României în acest an şi suma va ajunge la 1,2 miliarde de euro în 2007, adică aproximativ 1 la sută din bugetul UE.

Este important ca fondurile să fie cheltuite pentru proiecte bune, care să fie pregătite şi aplicate de administraţia românească, iar ministerele să aibă capacitatea de a acorda, urmări şi audita aceste proiecte, activitate care la momentul actual este a Delegaţiei Comisiei Europene, a explicat Barbaso.

El a spus că autorităţile române trebuie să-şi asume progresiv responsabilitatea pe partea finaniciară. Principala provocare este întărirea administraţiei publice, lipsind capacitatea României nu de a pregăti şi adopta legi, ci de a le pune în practică şi a face ca ele să fie respectate de toată lumea - a afirmat oficialul european.

Premierul Adrian Năstase a propus participanţilor la Forumul pentru susţinerea procesului de aderare la Uniunea Europeană, înfiinţarea unui comitet care să monitorizeze permanent programele de asistenţă financiară de care beneficiază România.

El a afirmat că acest comitet "de transparenţă" va monitoriza, împreună cu reprezentanţii Guvernului, ai autorităţilor comunitare şi ai societăţii civile, stadiul derulării programelor de preaderare şi de asistenţă financiară de care beneficiază România.

"Nu este în interesul nimănui să planeze suspiciuni asupra modului de gestiune a fondurilor de preaderare" - a spus Năstase.

Liderul PNL Theodor Stolojan consideră că România are o conjunctură favorabilă pentru aderarea la UE, dar continuă să se confrunte cu "cele trei mari probleme ale tranziţiei".

Stolojan a spus, la Forumul pentru susţinerea aderării României la UE, că acestea se referă la buna funcţionare a democraţiei şi a economiei de piaţă, la societăţile comerciale neviabile şi la corupţia "sufocantă" din România.

El a spus că PNL va susţine toate eforturile Guvernului şi Parlamentului pentru aderare. Theodor Stolojan a avertizat, pe de altă parte, că democraţia nu trebuie pusă în discuţie. "Ce s-a întîmplat în Georgia este un avertisment. Alianţa PNL-PD nu va tolera măsluirea alegerilor" - a spus preşedintele PNL.

Ministrul rus al afacerilor externe, Igor Ivanov a declarat la Kiev că semnarea planului de federalizare a Republicii Moldova propus de Moscova a fost amînată din cauza presiunilor din exterior care s-au exercitat asupra autorităţilor de la Chişinău.

“Am fost pregătiţi de semnarea memorandumului privind reglementarea problemei transnistrene, însă în ultimul moment, din cauza presiunilor făcute de unele state, instituţii şi organizaţii politice asupra conducerii Moldovei, semnarea acestui document de mare importanţă a fost amînată.

Sîntem şi acum convinşi că memorandumul ar fi trebuit să fie semnat, pentru a înlătura problemele care există în această regiune”, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse Igor Ivanov.

Parlamentul Georgiei a stabilit data alegerilor prezidenţiale la 4 ianuarie. Decizia unanimă privind data alegerilor, a sosit la cîteva ore după ce instanţa judiciară cea mai înaltă a ţării a invalidat alegerile parlamentare contestate, de la 2 Noiembrie.

Şeful Comandamentului central american, generalul John Abizaid a declarat că în Irak, atacurile contra soldaţilor americani au scăzut în intensitate, dar au sporit atacurile contra irakienilor care cooperează cu coaliţia condusă de Statele Unite.

Potrivit lui, operaţiunile militare americane au redus la jumătate atacurile contra forţelor Statelor Unite în ultimele două săptămîni. Generalul Abizaid: “Acţiunile ofensive din ultimele două săptămîni au redus atacurile contra forţelor coaliţiei, dar din nefericire constatăm că au sporit atacurile contra irakienilor”.

Administratorul american în Irak Paul Bremer a declarat la rîndul său că insurgenţii şi-au schimbat tactica, întrucît “nu au reuşit să intimideze forţele coaliţiei”. Bremer a adăugat că se aşteaptă ca atacurile să continue însă pentru o perioadă.

Guvernul britanic a avertizat că „noi atacuri ar putea fi iminente” la Istanbul precum şi în capitala Turciei Ankara. Londra şi-a repetat avertismentul adresat cetăţenilor britanici să nu călătorească în Turcia dacă nu e absolut necesar.

Avertismentele urmază celor două sîngeroase atacuri de joia trecută contra unor obiective britanice din Istanbul şi atentatelor anterioare asupra a două sinagogi din acelaşi oraş.

Preşedintele Vladimir Voronin consideră prematură semnarea memorandumului propus de Ministerul rus de Externe privind reglementarea diferendului transnistrean înainte ca acesta să fie acceptat de structurile europene

şi în primul rând de către Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa - se spune într-un comunicat al serviciului de presă al preşedinţiei moldovene. OSCE a declarat ieri că nu îşi poate da girul planului rusesc.

„Chişinăul a respins memorandumul rus de soluţionare a crizei transnistrene din cauza lipsei de bărbăţie politică”- a declarat adjunctul administraţiei ruse de la Kremlin Dmitri Kozak, la plecare din Republica Moldova. El şi-a exprimat regretul că autorităţile moldovene au luat această decizie în pofida parafării documentului ieri seara de către preşedintele Vladimir Voronin şi liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov.

Biroul preşedinţiei Republicii Moldova a anunţat în cursul dimineţii că vizita la Chişinău a preşedintelui rus Vladmir Putin a fost amînată. Potrivit unui anunţ de ieri seara, preşedintele Putin urma să asiste astăzi la semnarea memorandumului de reglementare a chestiunii transnistrene.

Mii de manifestanţi au continuat să protesteze astăzi la Chişinău împotriv planului de federalizare a Republicii Moldova, propus de Moscova. Manifestaţiile sunt organizate de Comitetul pentru apărarea independenţei şi a Constituţiei, comitet din care fac parte partidele din opoziţia parlamentară şi extra-parlamentară, organizaţii neguvernamentale şi uniuni de creaţie din Republica Moldova.

Ministrul Agriculturii Ilie Sîrbu a declarat că va fi susţinută în continuare înfiinţarea marilor exploataţii, spunînd că ministerul pe care îl conduce se concentrează pe un program special la nivelul fiecărei localităţi de comasare a terenurilor, de constituire a marilor exploataţii.

Sîrbu a precizat, în conferinţa de presă a PSD, că pînă în prezent s-a reuşit comasarea unor terenuri reprezentînd 47% din suprafaţa totală agricolă. El a mai spus că Ministerul Agriculturii este unul dintre marii beneficiari ai bugetului de stat, pentru anul viitor acordîndu-se 28.000 miliarde de lei, faţă de 14.000 miliarde de lei anul acesta.

Potrivit lui Sîrbu, la această sumă se adaugă banii din programul SAPARD, ajungîndu-se la 45.000 miliarde de lei. Ministrul Agriculturii a declarat,totdată, că, anul viitor, subvenţiile în agricultură se vor acorda numai cu avizul asociaţiilor din acest domeniu.

Forumul pentru susţinerea aderării României la Uniunea Europeană în 2007 a început la Palatul Parlamentului, în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu, a premierului Adrian Năstase şi a liderilor partidelor parlamentare.

Liderii politici dezbat priorităţile României în vederea integrării în UE în 2007, pornind de la raportul de ţară al Comisiei Europene şi de la un program de măsuri prezentat de Guvern.

La reuniune mai participă reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor, ai societăţii civile, ai Bisericii Ortodoxe, precum şi miniştri ai Cabinetului Năstase.

Preşedintele Franţei Jacques Chirac a salutat compromisul pe care ţara sa, Marea Britanie şi Germania l-au convenit cu Statele Unite asupra programului nuclear al Iranului. Chirac a făcut această declaraţie după o întîlnire cu Javier Solana, coordonatorul politicii externe şi de apărare a Uniunii Europene.

Solana s-a declarat, la rîndul său, „foarte mulţumit” de eforturile Uniunii de a opri dezvoltarea de arme nucleare în Iran prin mijloace diplomatice”. Anterior, diplomaţi ai Agenţiei pentru Energie Atomică de la Viena au anunţat că cele trei ţări şi Statele Unite au ajuns la un compromis care echilibrează presiunile americanilor ca Iranul să fie sancţionat pentru activităţile sale nucleare secrete cu dorinţa Europenilor ca Iranul să nu fie alienat în aşa măsură încît să înceteze cooperarea cu Agenţia.

Un al doilea ministru georgian, apropiat fostului preşedinte Eduard Şevarnadze, a demisionat. Demisia ministrului de stat Avtandil Djorbenadze intervine la o zi după cea a ministrului de interne Koba Narcemaşvili, un alt aliat al lui Şevarnadze. Plecarea lui Djobernadze devenise previzibilă, după ce preşedintele interimar, Nino Burdjanadze a spus că el este răspunzător de situaţia economică disperată a ţării.

Burjanadze a spus că nu mai sunt de loc bani în vistieria ţării: „Bugetul de de stat este zero, nu putem plăti pensiile nu putem plăti salariile, nu putem plăti nimic militarilor şi poliţiei. Trebuie aşadar să mobilizăm toate resursele şi desigur va trebui să cerem ajutor prietenilor noştri din comunitatea internaţională”.

Germania şi Franţa au ajuns la o înţelegere cu partenerii din zona euro, prin care vor putea ocoli regulile Uniunii Europene privind deficitele bugetare.

Miniştrii de finanţe din ţările Uniunii au ratificat decizia de a fi suspendate temporar măsurile disciplinare contra Parisului şi Berlinului, pentru depăşirea deficitelor publice.

Suspendarea măsurilor disciplinare a fost acceptată în schimbul angajamentului politic că deficitele vor fi reduse sub 3 la sută din produsul intern brut în decurs de doi ani. Spania, Olanda, Finlanda şi Austria s-au opus măsurii.

Comisarul Uniunii Europene pentru chestiuni economice şi monetare Pedro Solbes a declarat că propunerea de compromis încalcă atît spiritul cît şi litera pactului de stabilitate monetară în zona euro.

Se aşteaptă ca Franţa şi Germania să depăşească pentru al treliea an consecutiv în 2004 limita stabilită pentru deficitele bugetare. Potrivit regulilor Uniunii, aceasta ar atrage în mod normal penalizări şi amenzi.

Adrian Năstase a declarat că revenirea lui Ion Iliescu, după expirarea mandatului de şef al statului, în PSD, ca preşedinte al acestei formaţiuni politice, este un lucru firesc.

“Funcţia de preşedinte al partidului reprezintă, într-un fel, o funcţie firească permanentă pentru domnul Iliescu, deoarece el este cel care a lansat acest partid şi a contribuit la modernizarea sa” - a spus Năstase.

Preşedintele Ion Iliescu a declarat, ieri seara, într-o emisiune transmisă de postul Antena 1, că după încheierea mandatului de şef al statului va rămîne în viaţa politică, precizînd că este posibil să revină la PSD dacă şi partidul va dori acest lucru.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Romaniei, Mugur Isărescu a anunţat că bancnota de un milion de lei va fi emisă pînă la sfîşitul acestui an. Isărescu a precizat că emiterea noii bancnote va avea loc în luna decembrie pentru a se putea face faţă vîrfului de plăţi din perioada sărbătorilor de iarnă.

Negociatorul şef al UE pentru România, Enrico Grillo Pasquarelli consideră că avansul în negocierile de aderare este strîns legat de capacitatea administrativă a României, inclusiv de a utiliza fondurile comunitare

- se arată într-un comunicat al Ministerului Integrării Europene. Pasquarelli a spus că trebuie să se acorde o atenţie politică deosebită asistenţei de pre-aderare, pentru că este la fel de importantă pentru Romania ca şi procesul de negociere. România a primit, în anul 2003, fonduri de pre-aderare în valoare de 660 de milioane de euro, prin programele Phare, ISPA şi SAPARD. Aceste fonduri vor creşte progresiv, pînă în 2006, ajungînd pînă la aproximativ un miliard de euro.

Chişinăul a respins memorandumul rus de soluţionare a crizei transnistrene din cauza lipsei de bărbăţie politică - a declarat adjunctul administraţiei ruse de la Kremlin Dmitri Kozak, la plecare din Republica Moldova.

El şi-a exprimat regretul că autorităţile moldovene au luat această decizie fără consultarea populaţiei şi în pofida parafării documentului ieri seara de către preşedintele Vladimir Voronin şi liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov.

Potrivit unui comunicat al preşedinţiei, conducerea Republicii Moldova consideră prematura semnarea Memorandumul înainte ca textul lui sa fie coordonat cu organismele europene şi în primul rând cu OSCE.

Preşedintele Vladimir Voronin consideră prematură semnarea memorandumului propus de Ministerul rus de Externe la 15 noiembrie privind reglementarea diferendului transnistrean înainte de a fi acceptat de structurile europene şi în primul rând de către Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa, OSCE - se arată într-un comunicat al serviciului de presă al preşedinţiei moldovene difuzat la prînz.

Preşedinţia de la Chişinău a calificat însă planul propus de Federaţia Rusă drept “un rezultat al compromisului real dintre părţi". Principiile federaţiei asimetrice, se mai arată în comunicat, elementele polilingvismului, mecanismele de funcţionare a instituţiilor democratice, stipulate în proiectul Memorandumului, corespund plenar intereselor Republicii Moldova. Însă un document de o asemenea importanţă strategică nu poate fi adoptat în situaţia în care există rezistenţă dintr-o parte sau alta”.

Moldova a fost mai aproape ca niciodată de începutul reglementării în dimensiuni reale a problemei transnistrene. Acest lucru a devenit posibil datorită poziţiei constructive şi echilibrate a Federaţiei Ruse, care a dorit sincer să instaureze pentru totdeauna pacea pe pământul moldav.

De la Viena se relatează că Marea Britanie, Franţa şi Germania au ajuns la un acord de compromis cu Statele Unite asupra textului unei rezoluţii a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, în regătură cu programul nuclear al Iranului. Proiectul rezoluţiei a fost transmis neoficial presei, în ajunul reuniunii de miercuri a consiliului de guvernatori al Agenţiei de la Viena, la care va fi discutat documentul. Potrivit agenţiilor de ştiri proiectul de compromis condamnă eşecurile anterioare ale iranienilor de a respecta obligaţiile asumate în baza tratatului de neproliferare.

Documentul ar ameninţa indirect Iranul cu o dezbatere în Consiliul de Securitate, dacă se vor descoperi dovezi noi despre activităţi nucleare secrete, sau dacă Iranul nu onorează angajamentele luate.

Un recent raport al Agenţiei pentru Energia Atomică a relevat că Iranul a desfăşurat în secret activităţi nucleare timp de cel puţin 18 luni, dar că nu s-au găsit dovezi despre un program de producţie de arme nucleare.