Preşedintele George Bush a făcut o scurtă vizită-surpriză în Irak, pentru a se afla alături de militarii americani cu prilejul sărbătorii Thanksgiving. Aceasta a fost prima vizită făcută vreodată în Irak de un preşedinte american.

Avionul prezidenţial a aterizat pe întuneric pe aeroportul internaţional al Bagdadului. Temerile privind securitatea Preşedintelui au fost alimentate şi de atacul de sîmbătă, asupra unui avion poştal al companiei DHL, lovit de o rachetă. Pilotul a reuşit să aterizeze forţat pe aeroportul capitalei irakiene.

Vizita Bush nu a durat decît două ore, petrecute la aeroport, în compania a circa şase sute de soldaţi americani, la o masă festivă de Thanksgiving. Ceilalţi oaspeţi de onoare au fost Paul Bremer, administratorul civil american al Irakului şi general-locotenent Ricardo Sancez, comandantul forţelor Coaliţiei din Irak.

Nu există informaţii despre destinaţia avionului prezidenţial după decolararea de la Bagdad.

Jalal Talabani, care conduce în prezent Consiliul Irakian de Guvernare, s-a întîlnit cu Marele Ayatollah Ali al-Sistani, liderul religios al musulmanilor de rit şiit din Irak, pentru a afla care sînt obiecţiile aduse de cleric planurilor americane cu privire la Irak.

După întrevedere, Talabani a declarat că ayatollahul i-a spus că doreşte alegeri pentru toate organismele administrative şi politice ale Irakului, şi nu numai pentru Parlament.

La rîndul său, Jalal Talabani a spus că alegerile vor fi libere, rezultatul lor depinzînd doar de voinţa irakienilor.

Întrevederea Talabani-al-Sistali a avut loc după ce Marele Ayatollah a declarat că, în opinia sa, planurile americane privind Irakul nu acordă suficientă atenţie rolului pe care ar trebui să îl joace Islamul în guvernarea Irakului.

Documentele iniţiale de poziţie ale României în negocierile cu Uniunea Europeană sînt publice, găsindu-se pe pagina de Internet a Ministerului Integrării Europene, însă documentele complementare de poziţie nu pot fi date publicităţii - se arată într-un comunicat al acestui minister.

Precizările Ministerului Integrării reprezintă un răspuns la declaraţiile liderului BNS, Dumitru Costin, care a afirmat, marţi, că a primit , recent, de la Ministerul Integrării, un răspuns în care se arăta că rezultatele negocierilor cu U.E. sînt "secrete de stat".

Ministerul Integrării arată că documentele complementare de poziţie sau documentele de informaţii suplimentare constituie răspunsul României la întrebările statelor membre UE şi ale Comisiei Europene, precum şi la poziţiile acestora. Acestea sînt documente de negociere şi pot fi făcute publice doar cu acceptul tuturor părţilor implicate, adică al celor 15 state membre şi al Comisiei Europene, susţine ministerul.

Avînd în vedere că toate capitolele sînt închise provizoriu pînă la finalizarea negocierilor, se poate reveni asupra negocierilor, aşa cum s-a întîmplat cu unele state candidate - se mai arată în comunicat.

Statele Unite au făcut cunoscut că se opun noii propuneri a Rusiei pentru rezolvarea diferendului dintre autorităţile de la Chişinău şi regiunea separatistă Transnistria. Şeful delegaţiei americane la o reuniune OSCE desfăşurată la Viena, Stephan Minikes a declarat că în orice reglementare trebuie să includă OSCE-ul şi alte părţi interesate.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa încearcă să obţină din 1992 negocierea unei reglementări în Republica Moldova.

Minikes a declarat că Rusia ar trebui să renunţe la acest plan şi să accepte să se reia negocierile în format pentagonal, în care alături de Rusia au fost implicate OSCE, Ucraina, Republica Moldova şi regiunea transnistreană. Reprezentantul Statelor Unite a spus că Washingtonul va cere acest lucru la reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor din OSCE, care va avea loc săptămîna viitoare la Maastricht, în Olanda.

Planul rusesc a fost dat publicităţii la 17 noiembrie. OSCE, Statele Unite şi alte ţări occidentale au spus că au fost luate prin surprindere de anunţul făcut de Rusia.

Premierul israelian Ariel Sharon a declarat că ţara sa va trebui să le facă palestinienilor concesii teritoriale dureroase, în cadrul procesului de pace.

Sharon a spus că locuitorii aşezărilor evreieşti nu vor continua să trăiască în toate aşezările în care trăiesc în prezent. El nu a spus nimic despre cînd se va întîmpla acest lucru şi nici la care teritorii anume s-a referit.

Parlamentul Georgiei a confirmat, cu unanimitate de voturi, numirea lui Zurab Zhvania, o personalitate a fostei Opoziţii, în funcţia de ministru de stat – a doua funcţie în Guvern, ca importanţă. Zhvania este un fost preşedinte al Parlamentului şi co-lider al Opoziţiei.

Preşedintele interimar al Georgiei, Nino Burdzhanadze, a declarat că funcţia sa va fi transformată în cea de prim ministru, după ce Parlamentul va reînfiinţa această funcţie, desfiinţată pe vremea fostului preşedinte Shevardnadze.

Parlamentul georgian a numit astăzi şi un nou ministru de Finanţe – în persoana lui Zurab Noghaideli, care a fost titularul aceluiaşi portofoliu pînă în luna mai a anului trecut, cînd şi-a dat demisia.

Primarul municipiului Iaşi, Constantin Simirad şi-a depus demisia din funcţie, decizia sa fiind aprobată într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local. Simirad urmează să plece ambasador al României în Cuba. După ce a fost mai bine de un deceniu primar al Iaşilor, Constantin Simirad a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Iaşi.

Manifestaţiile de protest din centrul Chişinăului s-au încheiat cu puţin timp în urmă, organizatorii mitingului anunţând că acesta va continua vineri.

Joi la amiază în jur de 3 mii de protestatari au pornit într-un marş de protest în centrul oraşului, împreună cu liderii fracţiunilor parlamentare de opoziţie, Iurie Roşca şi Dumitru Braghiş. Manifestanţii au trecut pe la câteva licee şi universităţi din Chişinău, în scurt timp numărul lor depăşind 5 mii de persoane.

Manifestaţia s-a desfăşurat paşnic, incidente cu poliţia nu au avut loc. Marşul a început după ce în şedinţa în plen a Parlamentului grupul majoritar de deputaţi a respins cererea opoziţiei de a transmite în direct la radioul naţional preconizatele dezbateri pe marginea planului rusesc de federalizare a Republicii Moldova.

Grupurile parlamentare de opoziţie au părăsit sala de şedinţe, iar în lipsa lor deputaţii comunişti i-au invitat pe ministrul de interne, şeful serviciului de informaţii şi securitate şi procurorul general pentru a fi audiaţi în legătură cu protestele.

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a declarat, într-un interviu acordat Televiziunii Naţionale, că nu a semnat Memorandumul rusesc de reglementare a conflictului transnistrean deoarece Transnistria nu a fost de acord ca trupele de pacificare care vor supraveghia ordinea pe perioada demilitarizării Chişinăului şi Tiraspolului, să activeze sub mandatul OSCE.

Un alt motiv a fost declaraţia lui Igor Smirnov care a solicitat Moscovei să menţină trupele sale în regiune pe o perioadă de 30 de ani. În plus, a spus preşedintele Voronin, în ultimul moment au apărut un şir de modificări aşa-zis redacţionale, dar de fapt cu un caracter pronunţat politic, care ar fi înseamnat că preşedinţia de la Chişinău recunoaşte de facto Transnistria ca stat independent. Acest lucru i-ar fi permis Tiraspolului să ceara recunoaşterea sa internaţională, în cazul în care lucrul asupra Memorandumului s-ar fi împotmolit.

“Se insista mult ca documentul să fie semnat foarte urgent şi acestă grabă se explică în mod evident prin apropierea summitului de la Maastricht. Observaţiile noastre întâlneau o rezistenţă înverşunată şi un refuz categoric de a li se da curs” - a mai spus şeful statului moldovean.

Potrivit lui Voronin, un alt argument împotriva semnării Memorandumului a fost şi excluderea de la discuţii a organismelor internaţionale – a OSCE, UE, NATO, a Comisiei Europene. “Am declarat recent despre orientarea univocă a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, iar pe de altă parte soluţionăm conflictul fără a ţine cont de structurile europene, cumva pe la spatele Europei. Acest lucru era de neînţeles pentru instituţiile europene şi în mod cert nu ar fi favorizat o finalitate fericită şi logică pentru conflictul transnistrean” - a mai spus preşedintele Voronin.

El a precizat totuşi că poziţia Federaţiei Ruse a apropiat viziunile Chişinăului şi Tiraspolului şi că lucrul asupra Memorandumului rusesc va continua.

În lipsa deputaţilor din Opoziţie, Parlamentul moldovean a adoptat o hotărîre prin care cere structurilor de forţă să întreprindă toate măsurile legale pentru a stopa manifestaţiile de protest care au loc a 3-a zi consecutiv la Chişinău.

Mai mulţi deputaţi comunişti au cerut ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului de Informaţii şi Securitate să nu admită participarea elevilor şi studenţilor la manifestaţii şi să aplice forţa împotriva demonstranţilor.

Liderul grupului majoritar, Victor Stepaniuc a declarat în şedinţa în plen că membii Comitetului pentru apărarea independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova, care au a iniţiat protestele, urmăresc uzurparea puterii de stat.

Totodată, majoritatea parlamentară a decis că lucrul asupra planului rusesc de federalizare a Republicii Moldova trebuie să continue, iar după operarea unor modificări proiectul de document să fie trimis pentru expertiză Comisiei de la Veneţia.

Mii de protestatari au pornit în marş pe străzile Chişinăului, trecînd pe la licee şi universităţi şi îndemnînd elevii şi studenţii să li se alăture. Manifestaţiile se desfăşoară paşnic, incidente cu poliţia nu au avut loc.

Marşul a început după ce în şedinţa în plen a Parlamentului grupul majoritar de deputaţi a respins cererea opoziţiei de a transmite în direct la radioul naţional preconizatele dezbateri pe marginea planului rusesc de federalizare a Republicii Moldova.

Grupurile parlamentare de opoziţie au părăsit sala de şedinţe, iar în lipsa lor deputaţii comunişti i-au invitat pe ministrul de interne, şeful serviciului de informaţii şi securitate şi procurorul general pentru a fi audiaţi în legătură cu protestele.

Acordul de soluţionare a problemei transnistrene trebuie să fie elaborat în baza a două documente şi să aibă la bază proiectul de acord elaborat de mediatori, OSCE, Rusia şi Ucraina, completat cu elementele pozitive conţinute în Memorandumul Moscovei

- a declarat preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul olandez de externe Jaap de Hoop Scheffer, citat de agenţia rusă de ştiri RIA Novosti.

De Hoop Scheffer şi-a exprimat speranţa că părţile vor reveni la rolul central al OSCE, după ce preşedintele moldovean, Vladimir Voronin a refuzat să semneze proiectul memorandumului rus, document care a iscat proteste masive ale opoziţiei de la Chişinău.

Preşedintele în exerciţiu al OSCE a exprimat aceeaşi doleanţă şi într-o recentă discuţie telefonică cu ministrul rus de Externe, Igor Ivanov.

Jaap de Hoop Scheffer a criticat memorandumul rusesc, arătînd că documentul “nu prevede un mecanism concret de soluţionare a posibilelor conflicte între puterea centrală şi autoritaţile regionale, cum nu prevede nici un mecanism de garanţii multilaterale, permiţând, în acelaşi timp, Transnistriei să blocheze deciziile luate la Chişinău.

Scheffer a mai spus că nu se aşteaptă ca la summitul OSCE de la Maastricht, din 1 şi 2 decembrie, să fie semnat vreun document privind reglementarea transnistreană, deoarece, potrivit agenţiei ruse de ştiri, “la reuniune nu va fi prezent liderul transnistrean, Igor Smirnov, republica sa nefiind membra a OSCE”.

În context, preşedintele în exerciţiu al OSCE a subliniat importanţa realizarii de către Federaţia Rusă a înţelegerilor de la Istanbul privind retragerea armamentului, muniţiilor şi echipamentelor militare ruseşti din regiune. RIA Novosti nu spune nimic în acest context despre retragerea contingentului militar al fostei armate a 14-a ruse.

Ambasada Marii Britanii de la Sofia a fost închisă din motive de securitate. Un purtător de cuvînt al diplomaţiei de la Londra a făcut cunoscut că cel puţin joi ambasada britanică din Bulgaria va fi închisă pentru o evaluare a situaţiei de securitate. Oficial, nu au fost furnizate detalii despre eventuale ameninţări.

În urma atacurilor de săptămîna trecută de la Istanbul soldate cu 30 de morţi, autorităţile de la Londra au vorbit despre noi ameninţări la adresa intereselor britanice declarînd chiar ca iminente noi atentate la Istanbul şi Ankara.

Ambasada Italiei la Bagdad a fost aseară ţinta unui atac cu rachete sau mortiere. Explozia a provocat daune clădirii, însă nu s-au înregistrat victime. Atacul a avut loc în jurul orei 23.30, oră la cale în Ambasadă se aflau foarte puţine persoane.

Atacul are loc după unul similar lansat marţea trecută asupra principalul imobil din Bagdad folosit de oficialii britanici. Trupele italiene au suferit acum două săptămîni pierderi importante - 19 morţi şi 14 răniţi în urma atacului sinucigaş de la Nasiria în sudul Irakului.

Preşedintele Ion Iliescu e de părere că guvernul de la Chişinău trebuie să reglementeze diferendul transitrean cu soluţii care să corespundă intereselor populaţiei...

şi care să se bucure de credibilitate din partea comunităţii internaţionale, cu asigurarea independenţei şi integrităţii teritoriale. Într-un comunicat al palatului Cotroceni, Iliescu declară că stările conflictuale din RM se datorează mai ales tendinţelor secesioniste din Transistria şi pledează pentru menţinerea statalităţii şi integrităţii statale a RM prin asigurarea cadrului democratic al dezvoltării vieţii politice şi sociale.

Folosirea forţei şi a violenţei nu poate decît să adîncească actuala criză, întîrziind reformele interne şi îndepărtînd Moldova de pe drumul integrării europene - se mai spune în comunicatul administraţiei prezidenţiale de la Bucureşti.

Trupele de ordine au intervenit miercuri în forţă împotriva demonstranţilor din centrul Chişinăului. Au fost răniţi inclusiv doi parlamenatri ai opoziţiei.

Protestele au fost declanşate de intenţiile autorităţilor comuniste de a semna un memorandum propus de diplomaţia de Moscova, ce viza reglementarea diferendului transnistrean şi care prevede între altele prelungirea prezenţei ruseşti în stânga Nistrului cu 20 de ani, contrar celor stabilite la nivel internaţional, sub egida OSCE. Pe fondul presiunilor internaţionale preşedintele Vladimir Voronin a amânat semnarea memorandumului.

Parlamenatul de la Chişinău ar urma să ia în discuţie azi situaţia social-politică din Republica Moldova precum şi Memorandumul. Opoziţia a condiţionat prezenţa la dezbateri de transmiterea acestora în direct măcar prin Postul naţional de radio.

Legislativul de la Tbilisi se reuneşte pentru a stabili data alegerilor parlamentare după ce cu două zile în urmă a hotărît că prezidenţialele vor avea loc la 4 ianuarie. Opoziţia l-a desemnat pe Mihail Saakashvili drept candidat unic pentru funcţia supremă în stat. Data limită pentru depunerea candidaturilor la prezidenţiale nu este clară.

Mai mulţi candidaţi şi-au anunţat intenţia de a intra în cursă. Potrivit unor relatări fostul şef al serviciilor secrete georgiene Igor Gorgadze ar intenţiona să candiezeze. El este dat în urmărire de autorităţile de la Tbilisi pentru tentativa de asasinare a fostului preşedinte Eduard Şevardnadze în 1995.

Candidatul acum sigur al opoziţiei, Saakashvili vorbea ieri despre pericolul unei lovituri de stat afirmind în context că asigurarea domniei legii este prioritatea absolută în cadrul eforturilor de organizare a alegerilor anticipate. Saakashvili a mai vorbit şi despre importanţa unei relaţii bune între Tbilisi şi Moscova.

Pe de altă parte, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu preşedinta interimară a Georgiei Nino Burjanaze, preşedintele George Bush a reiterat sprijinul Washingtonului pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Georgiei.

Liderul spiritual al majorităţii şiite din Irak a formulat critici faţă de proiectul de recedare a puterii în Irak, susţinut de Statele Unite. Printr-un purtător de cuvînt, marele aiatolah Ali al-Sistani e de părere că proiectul viitorei constituţii a Irakului nu acordă destulă atenţie rolului pe care Islamul ar trebui să îl aibă în perspectiva creării unui viitor guvern la Bagdad.

Ali al-Sistani consideră de asmenea că nici irakienilor obişnuiţi nu li se dau toate şansele pentru a hotărî cine îi va conduce în perioada de tranziţie susţinînd că în opinia sa mai nimerite ar fi alegeri directe. Potrivit unui plan convenit de coaliţia condusă de Statete Unite cu membrii Consiliului de guvernare, anul viitor o adunare alcătuită din liderii provinciilor ar urma să aleagă un guvern provizoriu care ar prelua pînă la sfîrştiul lunii iunie atributele de suveranitate în Irak.