Autorităţile ruse estimează că între 1000 şi 1500 de cetăţeni străini vor putea face cerere de înscriere în forţele armate ruse anul viitor - a anunţat la Moscova un purtător de cuvînt al armatei. Colonelul Vasily Smirnov, adjunctul şerfului de stat major, a declarat pentru postul de televiziune Rossya că cetăţenii ne-ruşi din Comunitatea Statelor Independente vor putea primi cetăţenia rusă după trei ani de serviciu ca soldat sau sergent în armata rusă.

Potrivit ministerului rus al apărării, această măsură face parte din planul de a renunţa treptat la serviciul militar obligatoriu şi de a construi o forţă bazată în majoritate pe voluntari. În fiecare an aproximativ 400 de mii de bărbaţi ruşi sînt chemaţi sub arme. Dar aproximativ 30 de mii dintre aceştia evită serviciul militar.

Misiunile diplomatice americane din Arabia Saudită au fost închise pentru revizuirea situaţiei lor de securitate din cauza unei alerte serioase. Ambasada americană de la Ryad a declarat că a continuat să primească informaţii credibile potrivit cărora terorişti aflaţi în Arabia Saudită au trecut la faza operaţională a unor atacuri plănuite în această ţară.

Purtătorul de cuvînt al Departamentului de stat american Richard Boucher a cerut tuturor cetăţenilor americani din Arabia Saudită să dea dovadă de vigilenţă extremă. Richard Boucher: „Ambasada le cere tuturor cetăţenilor americani din Arabia Saudită să fie foarte vigilenţi atunci cînd se află într-o zonă percepută drept american sau occidentală”.

Un avertisemnt similar a fost lansat de ambasada Marii Britanii din Bahrein.

Liviu Negoiţă, vice-preşedinte PD, consideră că premierul Nastase a dat dovadă de rea-credinţă în modul în care a prezentat raportul de ţară al Comisiei Europene şi în relaţiile cu opoziţia,

care a fost supusa în ultimele zile unor atacuri furibunde din partea primului ministru. Liviu Negoiţă: "Solicitarea de a încheia un consens national pe tema integrarii europene este o dovada de demogogie în aceste conditii" - sustine Liviu Negoita, spunind ca nu s-ar prezenta la o discutie cu premierul atita vreme cit acesta nu recunoaste ca a indus in eroare opinia publica in ce priveste neacordarea statutului de economie de piata functionala.

"Premierul Adrian Nastase nu mai are calificarea morala de a indemna la un consens national si de a adresa cereri in acest sens opozitiei" - sustine vicepresedinta PNL, Mona Musca. Reactia vine in contextul atacurilor la adresa opozitiei din ultimele zile. Mona Musca reaminteste ca PNL a propus de mai multe ori incheierea unui consens pe teme de politica externa, dar ca a fost refuzată de partidul de guvernamint.

În Irak au continuat atacurile împotriva forţelor americane, în ciuda unei demonstraţii de forţă a Statelor Unite la Tikrit, după prăbuşirea unui elicopter Blackhawk. Potrivit colonelului Steven Russel, armata americană crede că elicopterul care s-a prăbuşit ieri al Tikrit a fost ţinta unui atac de la sol. În replică la acest atac, au fost lansate bombardamente aeriene şi de artilerie în zona Tikrit.

Steven Russell: „Ţintele nosstre au fost zonele unde au fost atacate forţele coaliţiei. Obiectivele acestor bombradamente au fost: să-i eliminăm pe insurgenţi şi să le arătăm că au de-a face cu un oponent formidabil”.

Între timp, armata americană a anunţat uciderea altor doi militari americani la Fallujah, localitate situată la vest de Bagdad. Potrivit unei purtăroare de cuvînt cei doi au fost omorîţi în explozia unei mine.

Mai multe mii de persoane au participat în capitala georgiană Tbilisi la o demonstraţie de protest împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare de duminica trecută, cerînd demisia preşedintelui Eduard Şevardnadze. Cel puţin 2000 de oameni au răspuns apelului lansat de blocul Mişcarea Naţională şi s-au adunat în faţa primăriei din Tbilisi purtînd pancarte pe care scria „Georgia fără Şevardnadze”.

Lor li s-au alăturat 2000 de susţinători ai altei formaţiuni de opoziţie Blocul Democraţilor Burjanadze. Potrivit agenţiilor de ştiri occidentale şi ruse, numărul participanţilor la protest a continuat să crească în timpul zilei, unele agenţii estimînd că aproape 10 mii de oameni au luat parte la protest, în ciuda eforturilor poliţiei de a împiedica sosirea în capitală a demonstranţilor din provincie.

Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la libertatea de expresie din Ucraina, făcînd referire la incidentele legate de partidul de opoziţie „Ucraina Noastră” şi de liderul acestuia fostul premier Viktor Yushcenko.

Acest partid a fost forţat să-şi suspende congresul programat la Donetsk la data de 31 octombrie, după ce sute de persoane au intrat cu forţa în sala unde urma să se desfăşoare congresul şi au împiedicat mersul lucrărilor.

Într-o declaraţie dată azi publicităţii, Uniunea Europeană îşi manifestă îngrijorarea faţă de încercările de a limita libertatea de expresie în Ucraina şi cere autorităţile să-şi respecte angajamentele asumate pe plan naţional şi internaţional cu privire la alegerile prezidenţiale din 2004.

În declaraţie se mai spune că dreptul de a exprima public opinii politice este un principiu fundamental al democraţiei şi al statului de drept. Partidul „Ucraina Noastră” a acuzat guvernul că i-a finanţat pe protestatarii care au blocat desfăşurarea congresului de la Donetsk.

Preşedintele George Bush s-a folosit de discursul său radiodifuzat săptămînal pentru a credita programul administraţiei de la Washington cu înscrierea economiei americane pe un curs ascendent.

Bush a spus că scăderea ratei şomajului şi creşterea produsului intern brut sînt dovezi că programul său de reducere masivă a impozitelor – piesa centrală a agendei economice a preşedintelui Bush – au impulsionat consumul şi investiţiile.

George Bush: „Economia Americii devine pe zi ce trece mai puternică. Companiile americane investesc, americanii cumpără case într-un ritm record, proprietatea imobiliară a atins nivele record. Valorile la bursă au crescut cu un profit pentru investitori de 2 bilioane de dolari de la începutul anului”

A fost pentru prima oară în ultimele 6 săptămîni, cînd preşedintele Statelor Unite a abordat în discursul său radiodifuzat săptămînal un subiect în afara Irakului.

Procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie l-au audiat pe fostul consilier guvernamental Virgil Teodorescu în legătură cu acuzaţiile care i se aduc în cazul Proiectului "Valea Cerbului-Omu".

Joi, fostul consilier guvernamental a fost pus oficial sub acuzare pentru luare de mită, iar procurorii au mai luat împotriva acestuia măsura impunerii interdicţiei de părăsire a ţării pe perioada cercetărilor.

Potrivit procurorului Alexandru Chiciu, în perioada aprilie 2001- mai 2002, Virgil Teodorescu a pretins de la omul de afaceri Octavian Ionescu, suma de două milioane de dolari, pentru a menţine garanţiile de finanţare a Proiectului "Valea Cerbului-Omu", pretenţii ce au fost reduse ulterior la 500.000 de dolari.

Adjunctul secretarului de stat american Richard Armitage a declarat la Bagdad că Statele Unite fac un apel către alte ţări pentru a contribui cu trupe la stabilizarea zonelor Tikrit, Ramadi şi Fallujah din Irak, unde sînt frecvente atacurile îndreptate împotriva forţelor coaliţiei:

„Purtăm tratative cu alte state despre contribuţia lor cu trupe, sub mandatul rezoluţiei 1511 a Consiliului de securitate. Aceste discuţii sînt în curs de desfăşurare, şi comandanţii noştri militari sînt puşi la curent cu ele. Oricum, aceste forţe nu vor veni în Irak mai devreme de anul viitor”

Armitage s-a făcut de asemenea ecoul celor declarate de preşedintele Bush în această săptămînă, cînd a spus că Orientul Mijlociu nu este imun la democraţie.

Ministerul rus de Externe a salutat ratificarea de către Senatul României a Tratatului de prietenie si cooperare dintre Rusia şi România.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului, Alexander Yakovenko, a afirmat , citat de agenţia ITAR-TASS, că documentul “permite depăşirea unui complex de probleme şi bariere, care au influenţat ani de zile relaţiile bilaterale”.

Tratatul, a continuat el, este menit să “creeze un cadrul legal modern pentru construirea relaţiilor pe o bază egală, de bună vecinătate”. Yakovenko şi-a exprimat totodată speranţa că şi camera inferioară a parlamentului român va urma exemplul Senatului şi va ratifica documentul.

Directorul Institutului Regal pentru Afaceri Internaţionale de la Londra, Victor Bulmer Thomas este de părere că în urma concluziilor raportului Comisiei Europene, România nu va putea adera la Uniunea Europeană mai devreme de anul 2010.

Potrivit agenţiei croate de presă HINA, Bulmer Thomas a facut aceasta apreciere într-o conferinţă la Zagreb, în care a vorbit despre şansele Croaţiei de a adera la Uniunea Europeană în anul 2007.

El a precizat că România nu îşi va putea atinge obiectivul de a adera la Uniune în 2007 şi, în acelaşi timp, a respins posibilitatea ca Croaţia să depăşească România în ce priveşte data aderării.

“Cred că Croaţia va fi invitată la negocieri, dar nu va intra in Uniunea mai devreme decât România, cu alte cuvinte, probabil nu înainte de anul 2012” – a mai spus Directorul Institutului Regal pentru Afaceri Internaţionale de la Londra.

Secretarul de stat american Colin Powell a salutat acordul de pace neoficial pus la punct de foşti politicieni israelieni şi palestinieni.

Departamentul de Stat a anunţat că Powell a trimis o scrisoare iniţiatorilor aşa numitului “acord de la Geneva”, exprimându-şi aprecierea pentru eforturile acestora de a crea o atmosferă de speranţă într-o viitoare pace între israelieni şi palestinieni.

Oficialităţile de la Washington au precizat că scrisoarea lui Powell nu reprezintă o susţinere oficială americană pentru această iniţiativă, în condiţiile în care Statele Unite sprijină în continuare planul de pace pentru Orientul Mijlociu.

Între iniţiatorii acordului simbolic de la Geneva se numără foştii miniştri israelian şi palestinian, Yossi Beilin şi Yasser Abed Rabbo. Guvernul premierului isarelian Ariel Sharon a respins acest acord neoficial.

Poliţia din Filipine a ucis două persoane care au încercat să ocupe turnul de control al aeroportului internaţional din Manila. Unul din cei doi bărbaţi ucişi de poliţie era fostul şef al transporturilor aeriene filipineze.

Potrivit unor surse, prin ocuparea turnului de control al aeroportului din Manila, cei doi au dorit să protesteze faţă de corupţia endemică din ţară.

Opt militari americani şi-au pierdut viaţa în cele mai recente confruntări din Irak. Şase dintre aceştia se aflau într-un elicopter american de luptă, doborât se pare cu rachete de insurgenţii irakieni. Alţi doi au fost ucişi în cursul a două incidente separate. În ultima săptămână şi-au pierdut viaţa în Irak 32 de militari americani.

Şeful Consiliului suprem de securitate Naţională al Iranului, Hasan Rowhani se întâlneşte cu şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Mohamed El Baradei, la sediul din Viena al instituţiei.

Întâlnirea are loc într-un moment în care El Baradei şi echipa sa pregătesc un raport asupra programului nuclear al Iranului, ce va fi prezentat la reuniunea guvernatorilor Agenţiei pentru Energie Atomică a ONU, din 20 noiembrie.

La 23 oct, Iranul a oferit Agenţiei documente ce urmau să dovedească faptul că programul său nuclear urmăreşte exclusiv scopuri paşnice şi nu fabricarea de bombe atomice.

Turcia şi Statele Unite au renunţat la planurile de a se trimite trupe turceşti în Irak. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Richard Boucher şi-a exprimat regretul faţă de această decizie,

dar a afirmat că statbilitatea Irakului este principalul obiectiv şi că există îngrijorarea că prezenţa trupelor turceşti în Irak nu ar veni in sprijinul acestui obiectiv.

Richard Boucher: “Evident, am fi preferat ca totul să meargă bine şi toată lumea să fie satisfăcută, dar să ne amintim că obiectivul este stabilitatea Irakului, iar toate părţile au recunoscut – respectiv Statele Unite, Turcia cât şi irakienii - că această desfăşurare, în acest moment, nu va veni în sprijinul acestui obiectiv aşa cum am fi dorit.”.

Turcia a întreprins pregătiri pentru a trimite 10.000 de militari în Irak, însă planurile sale, susţinute de Statele unite, s-au confruntat cu opoziţia Consiliului Irakian de Guvernare, instalat de americani la Bagdad.

Statul ungar va oferi, începînd din luna septembrie a anului viitor, 1.100 de burse pentru cadre universitare din România care predau în limba maghiară - a anunţat ministrul Tineretului şi Sportului din Ungaria.

Bursele vor fi cuprinse între 5.000 şi 15.000 de forinţi pe luna, respectiv intre 770.000 lei si 2.300.000 lunar şi vor fi acordate în funcţie de îndeplinirea unor criterii de performanţă.

"Scopul acestui sistem de burse este de a-i sprijini pe cei care predau în limba maghiară să nu caute alte forme de subvenţii. Este o completare a salariului acestora", a precizat ministrul ungar.

Oficialitatea de la Budapesta a spus că se urmăreşte, prin acordarea burselor, "susţinerea activităţii didactice şi academice în limba maghiară". Bursele nu vor fi acordate pe criterii etnice, la ele avînd acces şi români care predau în limba maghiară.

Deputatul PSD de Neamţ, Culiţă Tărîţă a respins acuzaţiile unui om de afaceri vasluian care s-a autodenunţat la Parchetul Naţional Anticorupţie.

Deputatul PSD Culiţă Tărîţă este acuzat de omul de afaceri vasluian Gheorghe Strungariu că ar fi primit de la acesta 500.000 de dolari, bani ce urmau a fi folosiţi pentru a fi daţi mită unor înalţi funcţionari. Vasluianul s-a autodenunţat în acest caz, joi, la Parchetul Naţional Anticorupţie.