Oraşul Mosul a fost cucerit vineri de forţele americane şi de luptători kurzi. În acest fel, ultimul oraş irakian unde trupe leale lui Saddam Hussein continuă să opună o rezistenţă semnificativă rămîne Tikritul, oraşul natal al lui Saddam.

Purtătorul de cuvînt al comandamentului central al forţelor americane, general de brigada Vincent Brooks a precizat că o divizie a armatei regulate irakiene s-a predat, comandantul ei semnind un acord de incetare a focului -- si ca soldatii diviziei se vor inapoia la casele lor.

Forţele americane aflate în nordul Irakului au trecut la consolidarea controlului asupra exploatărilor petroliere din zonă şi asupra aeroportului Kirkuk -- oraş cucerit joi de luptători kurzi. Kurzii au acceptat să părăsească oraşele Kirkuk şi Mosul de îndată ce forţele americane vor fi pregătite să preia autoritatea.

În ambele oraşe se comit jafuri pe scară mare, şi un membru de frunte al Uniunii Patriotice a Kurdistanului, Barham Salih a declarat că liderul acestei formaţiuni, Jalal Talabani a dat ordin ca cele două oraşe să fie părăsite de luptătorii kurzi numai după ce forţele americane vor fi în măsură să asigure respectarea ordinii publice.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a declarat că sistemul de sănătate de la Bagdad s-a dezintegrat din cauza jafurilor, a întreruperii alimentării cu apă şi electricitate şi a numărului copleşitor de pacienţi.

Crucea Roşie a cerut forţelor Coaliţiei şi oricăror altor autorităţi să asigure protejarea infrastructurii -- spitale, sistemul de alimentare cu apă, etc. -- de jefuitori şi de alte distrugeri.

Danemarca s-a oferit să fie ţara-gazdă a unei conferinţe asupra viitorului guvern irakian de tranziţie. Ministrul danez de externe Per Stig Moeller a declarat că Bagdadul ar fi cea mai potrivită locaţie pentru o asemenea conferinţă – dar că dacă oficialităţile nu se vor putea aduna în capitala Irakului, Copenhaga este dispusă să găzduiască această conferinţă.

Danemarca a sprijinit războiul din Irak şi a trimis în zona Golfului Persic două nave militare, cu echipaje totalizînd 160 de matrozi. Moeller a anunţat că Danemarca va trimite lunea viitoare în Kuweit experţi în drepturile omului şi în democraţie, pentru a ajuta autorităţile americane în înfiinţarea unei autorităţi interimare.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a declarat la convorbirile de la Sankt Petersburg cu cancelarul german Gerhard Schroeder că Berlinul şi Moscova doresc ca reconstrucţia Irakului să se desfăşoare sub auspiciile ONU.

Putin a mai spus că Franţa şi Germania trebuie să facă totul, în interesul păstrării stabilităţii sistemului de drept internaţional, bazat pe supremaţia Naţiunilor Unite. Putin a salutat prăbuşirea regimului Saddam Hussein, dar a afirmat că a fost o greşeala faptul că Saddam a fost răsturnat prin forţă.

Putin va fi gazda unui summit trilateral cu Schroeder şi cu preşedintele Franţei, Jacques Chirac, la care se va discuta reconstrucţia Irakului. Statele Unite au făcut cunoscut că ele vor ghida reconstrucţia Irakului, împreună cu celelalte ţări din Coaliţia militară. Franţa, Germania şi Rusia s-au opus vehement acţiunii militare conduse de americani în Irak.

Autostrada Bucureşti-Piteşti va fi închisă parţial pentru reparaţii, în intervalul 14 aprilie-15 iunie, pe calea de rulare dinspre Piteşti spre Bucureşti, pe tronsonul pe care au apărut gropi, informează un comunicat al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Porţiunea de autostradă care va fi închisă circulaţiei rutiere este cuprinsă între kilometrul 37 şi kilometrul 29.

Modernizarea autostrăzii Bucureşti-Piteşti a fost finalizată în toamna anului 2000, lucrările fiind finanţate de BERD, cu 53 milioane dolari, şi de Guvernul României, cu 44 milioane dolari. La cîteva luni de la inaugurare, pe o porţiune cu lungimea de 23 de kilometri au apărut gropi, cauzate de deteriorarea prematură a stratului de emulsie bituminoasă uşoară.

Metrorex va majora, începînd de marti, 15 aprilie, tarifele la călătoria cu metroul cu 10,1%. S-a motivat că măsura este necesara pentru acoperirea influenţelor rezultate din evoluţia inflatiei.

O cartela cu două călătorii va costa 16.000 de lei, iar un abonament lunar va costa 160.000 de lei.

Preţurile abonamentului pentru o zi şi al cartelei cu zece călătorii rămîn neschimbate -- dar se vor scumpi cu 5.000 de lei abonamentele pentru elevi şi studenţi, care vor costa 80.000 de lei.

Afirmatiile facute de George Soros, miliardar si filantrop american, despre politica Guvernului României în domeniul drepturilor omului au fost calificate drept "suprinzătoare şi inexacte", de purtatoarea de cuvint a Guvernului,

care a afirmat că “in perfect respect al valorilor democratice, Guvernul României nu a întreprins nici un demers amendabil de limitare a libertăţii de expresie şi de opinie”, a mai afirmat purtătorul de cuvînt al Executivului.

Si Ministerul român de Externe şi-a exprimat "surprinderea" în legătură cu afirmatiile facute de George Soros in cadrul reuniunii Consiliului Permanent al OSCE -- afirmatii despre care intr-un comunicat al Ministerului de Externe se spune ca ar denota anacronism, lipsă de informare şi ignorarea cu bună-ştiinţă a schimbărilor majore din societatea românească.

La reuniunea OSCE de la Viena, Soros a plasat România alături de Belarus, Ucraina şi Republica Moldova, afirmind ca guvernul social-democrat de la Bucureşti încalcă libertatea de asociere, libertatea de expresie şi nu combate eficient corupţia.

Ministrul de Interne, Ioan Rus a declarat că a propus cancelarului Germaniei, Gerhard Schroeder şi omologului său german, Otto Schilly, preluarea de către Ministerul Federal de Interne din Germania a poziţiei de "integrator al graniţelor româneşti".

Potrivit agenţiei Mediafax, Rus a declarat textual: “un anumit număr de specialişti germani m-ar scuti de o serie de erori”. Ministrul român de interne, care a estimat la o jumătate de miliard de euro costul securizării graniţelor României, a mai afirmat că în principiu cancelarul Schroeder a acceptat propunerile sale.

Premierul Adrian Năstase consideră că prioritatea acestui moment o constituie operaţiunile umanitare în Irak, urmate de instalarea administraţiei interimare. Într-o declaraţie de presă semnată de Primul Ministru, se spune că operaţiunile umanitare trebuie să fie de amploare şi să cuprindă contribuţii ale cît mai multor state şi organizaţii internaţionale cu experienţă şi expertiză în domeniu.

“Ne exprimăm convingerea că forţele coaliţiei vor ajuta poporul irakian în procesul de instalare al administraţiei interimare, care vor crea premisele necesare stabilizării şi începerii procesului de reconstrucţie, cu sprijinul ONU. România este pregătită să participe la viitoarele proiecte de reconstrucţie a Irakului alături de statele care se vor implica în aceste eforturi în perioada următoare" se precizează în declaraţia semnată de primul ministru.

Formatiunea de guvernamant din Republica Moldova, Partidul Comunistilor a dat publicitatii programul electoral pentru alegerile locale de la 25 mai. In cazul unei victorii in alegri, comunistii promit, intre altele, ca vor consolida terenurile agricole, adica vor reface gospodariile colective sau kolhozurile.

Dupa scrutinul local din luna mai, in Republica Moldova urmeaza sa fie modificata structura teritorial administrativa. Cele 10 judete actuale vor fi inlocuite, potrivit unei legi adoptate de majoritatea parlamentara comunista, cu 33 de raioane, dupa modelul din perioada sovietica.

Revenirea la raioane a fost criticata de Consiliul Europei pentru ca va limita autonomia puterii locale. Un studiu elaborat de Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale “Viitorul” si Business Consulting Institute de la Chisinau arata ca reforma initiata de comunisti va costa bugetul Republicii Moldova aproximativ 740 milioane de lei, suma care depaseste de 2 ori marimea restantelor salariale din Republica Moldova.

Preşedintele UDMR, Marko Bela a declarat că, în opinia sa, sentinţa de miercuri a Curţii Supreme de Justiţie, care a respins recursul formulat de Autoritatea pentru Privatizare în procesul cu SC Aluniş SRL Sovata nu înseamnă anularea contractului de privatizare.

Liderul Uniunii Democrate Maghiare a mai afirmat că ceea ce el a numit "atacurile" privind privatizarea duc la incertitudini din partea investitorilor străini, iar anularea contractului de privatizare ar reprezenta un mesaj negativ adresat actualilor şi potenţialilor investitori.

Guvernul moldovean ar putea largi lista persoanelor carora le va returna in acest an economiile pastrate la Banca de Economii pana in anul 1992, cand a inceput devalorizarea rublei rusesti, urmata de introducerea valutei nationale in Republica Moldova.

Comisia pentru indexarea depunerilor banesti ale populatiei a constatat in sedinta sa de astazi ca cele 43 de milioane de lei prevazute in acest sens in legea bugetului pentru anul 2003 ar putea acoperi indexarea depunerilor persoanelor nascute si dupa anul 1921. Vicepremierul Valerian Cristea, responsabil pentru acest proces, a declarat Europei Libere ca in aceasta lista ar putea intra si persoanele nascute pana in 1925, deoarece in primul trimestru au fost depuse mai putine cereri decat se astepta.

Banca de Economii va incepe indexarea depunerilor banesti ale populatiei dupa confirmarea de catre comisiile teritoriale a cererilor depuse, in proportie de o rubla la un leu pentru prima mie de ruble. Initiativa presedintelui comunist Vladimir Voronin prevede indexarea tuturor depunerilor banesti la Banca de Economii timp de 15 ani, in acest sens fiind nevoie de un miliard 800 de milioane de lei moldovenesti, adica echivalentul a 122 de milioane de dolari.

Liderul suprem al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei a afirmat că forţele opoziţiei irakiene nu trebuie să colaboreze cu forţele coaliţiei conduse de Statele Unite. Într-o predică rostită astăzi, Khamenei a spus că a colabora cu forţe străine ar echivala cu o dezonoare istorică.

Liderul iranian i-a îndemnat pe irakieni să nu comită acte de răzbunare şi să nu provoace haos, pentru a nu oferi Coaliţiei un pretext de a rămîne în Irak. Ayatolahul Khamenei a spus că salută căderea lui Saddam Hussein, dar în acelaşi timp a condamnat coaliţia condusă de americani, numind-o “agresoare”.

Potrivit agenţiei oficiale de ştiri de la Fenian, liderul nord-coreean Kim Jong Il a declarat că forţele armate ale Coreii de Nord sînt bine pregătite pentru a face faţă agresiunii şi a-l respinge pe inamic.

În Coreea de Sud, preşedintele Roh Moo-hyun a asistat la lansarea la apă a unei nave avînd capacitatea de a efectua misiuni de spionaj.

Concentrarea pe forţa militară în ambele state coreene se manifestă in contextul încordării deosebite provocată programul nuclear al Coreii de Nord. Fenianul a cerut negocieri directe cu Statele Unite, afirmînd că Statele Unite ameninţă cu agresarea Coreii de Nord, după încheierea războiului din Irak. Washingtonul se pronunţă în favoarea unor convorbiri multilaterale.

Premierul Năstase a anunţat că un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe se va deplasa în Irak pentru a evalua situaţia din zonă şi pentru a discuta cu administraţia provizorie asupra modului în care România va putea participa la procesul de reconstrucţie economică a acestei ţări.

Adrian Năstase a mai spus că unul dintre consilierii săi economici va pleca în Statele Unite pentru a stabili în ce măsură firmele româneşti vor putea participa la acest proces de reconstrucţie, şi că trei avioane cu ajutoare umanitare vor pleca, în perioada următoare, din România către Irak.

Primul Ministru s-a întîlnit la Palatul Victoria cu o serie de miniştri pentru a analiza modalităţile de recuperare a datoriilor Irakului faţă de România şi care, potrivit estimărilor, se ridică la aproximativ 1,7 miliarde dolari.

O divizie a armatei irakiene s-a predat trupelor americane la Mosul. Purtătorul de cuvînt al forţelor americane, căpitanul Frank Thorp a precizat că a fost informat de comandantul Corpului al 5-lea al armatei irakiene că doreşte să depună armele.

În prezent, forţele americane decid dacă îi vor trata pe militarii diviziei irakiene ca prizonieri de război sau îi vor lăsa să se întoarcă la vatră.

Purtătorul de cuvînt militar american a adăugat că este posibil să existe şi forţe irakiene gata să lupte, la Mosul şi în împrejurimi – dar că predarea Corpului 5 de armată este foarte semnificativă.

Un alt purtător de cuvînt a anunţat că luptători ai forţelor speciale americane acţionează la Mosul şi la Kirkuk. Luptătorii kurzi afirmă că se pregătesc să predea oraşul Kirkuk forţelor americane.

Pe de altă parte, generalul de brigadă Vincent Brooks a spus că lideri ai regimului irakian încearcă să fugă în străinătate şi că Statele Unite au pus în circulaţie o listă conţinînd numele a 55 de persoane căutate de forţele Coaliţiei.

"În ultimii doi ani în România a apărut o tendinţă marcată de limitare a drepturilor omului, tendinţă care pare să facă parte din politica de stat a autorităţilor de la Bucureşti" a declarat omul de afaceri american George Soros.

În cadrul unui discurs pronunţat la Viena în faţa Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, discurs intitulat “Limitarea drepturilor – o politică de stat în România?”, George Soros a spus că, deşi în ultimii 13 ani România a făcut multe pentru a se alinia la standardele internaţionale privind respectarea drepturilor omului, tendinţa marcată de limitare a acestor drepturi, poate fi observată atît în natura noilor legi adoptate, cît şi în conduita instituţională a Bucureştiul.

Deputatul PSD Ionel Olteanu, membru al Comisiei Juridice a Camerei, a calificat drept “nedreapta” si “nejustificata” includerea României alături de tări ca Belarus şi Ucraina, pe lista ţărilor unde s-ar manifesta o tendinţă marcată de limitare a drepturilor omului.

Oraşul Mosul, al treilea ca mărime din Irak, a fost cucerit de forţele americane şi luptătorii kurzi. Un purtător de cuvînt al comandamentului central american din Qatar, Franck Thorp a făcut cunoscut că trupele Corpului 5 de armată al forţelor irakiene au depus armele.

Un alt purtător de cuvînt al comanedamnetului central american a mai spus că forţele coaliţiei încearcă să stabilească ordinea în oraşul Kirkuk, ocupat ieri de luptătorii kurzi Peshmerga. Guvernatorul acestui oraş a declarat că au loc acte de vandalism şi că mai mult persoane au fost ucise în violenţele de stradă înregistrate azi noapte

Actele de vandalism ale populaţiei au continuat şi în alte oraşe cucerite de foreţele coaliţiei. La Bagdad, mai mulţi proprietari de magazine au deschis focul împotriva jefuitorilor. Se relatează că 25 de persoane au fost rănite.

Coordonatorul politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene Javier Solana se află la Belgrad pentru convorbiri cu Svetozar Marovic, preşedintele Uniunii Serbia-Muntenegru. Se aşteaptă ca Solana să se întîlnească şi cu premierul Muntenegrului Milo Djkuamovic.

Javier Solana a promis să ajute Serbia în aplicarea reformelor începute de fostul premier Zoran Djindjic, asasinat luna trecută, şi a lăudat măsurile de combatere a crimei organizate luate de autorităţile de la Belgrad.

Directorul Institutului Naţional de Medicină Legală, doctorul Dan Dermengiu e citat cu declaraţia că emiterea mandatului de arestare în cazul Andrei Gheorghe pe baza unor teste de narcodependenţă realizate în alte laboratoare decît cele ale Poliţiei sau cele de medicină legală e "stranie" şi "ieşită din uzanţe".

"Procurorul putea să folosească analizele făcute în afara celor două laboratoare doar orientativ şi, în nici un caz, pentru a emite în baza lor un mandat de arest", a adăugat doctorul Dermengiu. Realizatorul radio-tv Andrei Gheorghe a fost ieri la un pas de arestare, după ce procurorul Mircea Petrescu a emis pe numele lui un mandat de arestare pentru cinci zile pentru deţinere de droguri în vederea consumului propriu. Măsura a fost infirmată de superiorul anchetatorului.