În cadrul obişnuitului său discurs săptămînal radiodifuzat, preşedintele Statelor Unite George Bush a salutat căderea regimului lui Saddam Hussein în Irak, adăugînd că irakienii vor fi curînd liberi să-şi aleagă conducătorii care le respectă drepturile.

George Bush: “Coşmarul guvernării lui Saddam Hussein în Irak se termină. Curînd, bunul şi talentatul popor al Irakului va fi liber să-şi aleagă lideri care să-i respecte drepturile. În tot ce va fi să vină, ei vor avea bunăvoinţa întregii lumi şi vor avea prietenia poporului Statelor Unite” - a spus George Bush, adăugnd că americanii se alătură irakienilor în a sărbători venirea libertăţii.

Forţe suplimentare americane staţionate pînă acum în Kuweit sînt desfăşurate în Irak. E vorba de militari ai Divizei a patra infanterie. Un purtător de cuvînt militar, generalul de brigadă Vincent Brooks a declarat că misiunile de luptă în Irak nu s-au încheiat încă.

Brooks a adăugat că forţele americane se concentrează acum asupra oraşului Tikrit, oraşul natal al lui Saddam Hussein, precizînd însă că ocuparea acestui oraş nu va însemna terminarea războiului, pentru că mai există forţe loiale lui Saddam în alte părţi din Irak.

La Bagdad, trupele americane au început operaţiuni de patrulare în încercarea de a opri actele de vandalism şi violenţele de stradă.

Principalul consilier ştiinţific al lui Saddam Hussein, generalul Amir al-Saadi s-a predat forţelor americane la Bagdad. Înainte de război, al-Saadi era reprezentantul oficial al părţii irakiene pe lîngă inspectorii ONU.

şi organiza conferinţele de presă legate de inspecţii. Numele lui al-Saadi figura pe lista celor 55 de membri ai regimului lui Saddam căutaţi, vii sau morţi, de forţele americane în Irak. Tot la Bagdad, colonelul de poliţie irakian Mohamed Zaki a purtat convorbiri cu comandanţi militari americani, cele două părţi căzînd de acord asupra instituirii unor patrule mixte americano-irakiene care să pună capăt jafurilor din oraş.

Electoratul ungar este chemat la urne pentru a se pronunţa într-un referendum asupra aderării la Uniunea Europeană. La ora 14, comisia electorală centrală raporta o prezenţă la vot de 23 de procente.

Votul va fi declarat valid dacă prezenţa la urme va depăşi 50 la sută, sau dacă există cel puţin 2 milioane de voturi cu “da” sau “nu”. Primele rezultate sînt aşteptate la miezul nopţii Potrivit sondajelor de opinie, peste 70% dintre cetăţenii cu drept de vot susţin cooptarea Ungariei în forul comunitar.

După ce şi-a exercitat dreptul la vot, premierul ungar Peter Medgyessy s-a declarat optimist: “Este foarte bine că vom aparţine unei familii în care există valori. Împărtăşim aceste valori cu ceilalţi membri ai Uniunii Europene. Ungaria va fi o ţară cu un viitor mai bun, mai bogată, mai paşnică”.

Ministrul francez de externe Dominique de Villepin a declarat la Cairo că forţele americane şi britanice din Irak au obligaţia de a reinstaura ordinea şi de a opri jafurile şi fărădelegile declanşate după căderea regimului lui Saddam Hussein.

După convorbirile avute cu preşedintele egiptean Hosni Mubarak, şeful diplomaţiei franceze a spus că imediat ce situaţia se linişteşte în Irak, inspectorii ONU de armament ar trebui rechemaţi în această ţară pentru a-şi termina misiunea de căutare a armelor de distrugere în masă.

Dominique de Villepin: “Dosarul dezarmării ar trebui închis cît mai repede cu putinţă. Situaţia din Irak s-a modificat fundamental şi ar trebui să nu uităm că sancţiunile trebuie ridicate cît mai curînd, în concordanţă cu rezoluţiile Consiliului de Securitate, astfel că inspectorii trebuie să se întoarcă pentru a asigura ridicarea sancţiunilor”.

În deschiderea reununii G7 de la Washington miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din principalele 7 ţări industrializate au adoptat o declaraţie comună în care cer comunităţii internaţionale să participe la efortul de reconstrucţie a Irakului.

Conferinţa coincide cu o întîlnire de două zile a conducerilor Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale. Rusia va fi prezentă la o parte a dezbaterilor în cadrul G7. Ministrul american de finanţe John Snow declara săptămîna aceasta că se va folosi de întîlnirea Băncii Mondiale şi a FMI pentru a începe strîngerea resurselor necesare reconstrucţiei Irakului.

Estimările preliminare privind costul acestui efort se ridică la 20 de miliarde de dolari în primii ani, ajungînd pînă la 100 de miliarde în zece ani. Snow a mai spus că va încerca să obţină sprijin la G7 pentru ştergerea unora din datoriile Irakului, estimate de între 65 de miliarde şi 100 de miliarde de dolari.

După încheierea reuniunii la nivel înalt de la Sankt Petersburg Jacques Chirac, Gerhard Schroeder şi Vladimir Putin au subliniat din nou că Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie să joace un rol central în refacerea Irakului. Cei trei au exprimat o opoziţie fermă faţă de ideea ca Statele Unite să preia această atribuţie.

Vorbind în cadrul unei conferinţe pe teme de securitate şi drept internaţional, Jacques Chirac a spus că în ciuda punctelor de vedere diferite cu privire la Irak, comunitatea internaţională poate încă să adopte o poziţie bazată pe valorile comune care stau la baza Naţiunilor Unite.

La rîndul său, Vladimir Putin a admis că unele aspecte legate de activitatea internă a Naţiunilor Unite trebuie regîndite, fără însă să explice ce înţelege exact prin asta.

Participanţii la cel de-al doilea congresului al istoricilor din Republica Moldova se opun iniţiativei autorităţilor comuniste de la Chişinău de a înlocui cursurile de istorie a românilor şi de istorie universală cu unul de istorie integrată.

Istoricii moldoveni spun ca autorităţile doresc să introducă această nouă disciplină pentru a promova teoria moldovenismului, elaborata în perioada stalinistă, teorie care spune că moldovenii ar fi o entitate distinctă de naţiunea romînă.

Profesorii de istorie preuniversitari si universitari, care au participat la congres, au anunţat că nu vor preda noul curs de istorie integrata în cazul că acesta va fi introdus de la 1 septembrie de către autorităţi.

Cîteva sute de intelectuali şi militanţi pentru drepturile omului au demonstrat la Moscova cerînd oprirea războiului în Cecenia. Viktor Chenderovici, scriitor şi cunoscut realizator de programe TV, a declarat că la trei săptămîni după referndumul constituţional din republica separatistă, continuă “crimele, atacurile, tortura şi minciunile”.

Moscova a susţinut că referendumul de la 23 martie a fost necesar pentru a reinstaura stabilitatea în Cecenia, unde rebelii luptă de zece ani pentru independenţă. Noua constituţie spune că această republică este o parte inalienabilă a Rusiei şi prevede organizarea de alegeri prezidenţiale.

Preşedintele PEN CLUB-ului rus Alexander Takchenko e de părere că Moscova nu trebuie să organizeze un scrutin prezidenţial pentru că cecenii au deja un preşedinte legitim, pe Aslan Mashadov. Natalia Estimirova, profesoară la Groznîi şi membră a grupului pentru drepturile omului Memorial, a declarat că nimic nu s-a schimbat în Cecenia de la referendum încoace şi că drepturile cecenilor sînt încălcate cu regularitate.

Statele Unite au salutat o declaraţie a Coreii de Nord care sugerează că Fenianul ar putea accepta un dialog internaţional asupra opririi programului său nuclear. Purtătorul de cuvînt al departamemtului de stat a declarat că Washingtonul a luat notă cu interes de această declaraţie.

Agenţia oficială de ştiri a Coreii de Nord a dat publicităţii o declaraţie a Ministerului de externe nord-coreean în care se spune că Fenianul doreşte să ia în considerare orice fel de formă de dialog cu Statele Unite.

Pînă acum, Coreea de Nord insistase asupra discuţiilor bilaterale cu Washingtonul, o idee respinsă de Statele Unite care doresc un forum multilateral de negocieri.

Zeci de mii de persoane au demonstrat la Londra pentru a comemora victimele războiului din Irak şi pentru a avertiza că suferinţele sînt departe de a se fi terminat.

Poliţia estimează că numărul participanţilor s-a ridicat la 20 de mii, dar organizatorii demonstraţiei, o asociaţie numită “Coaliţia Opriţi Războiul”, pretind că mai mult de 150 de mii de persoane au participat la protest. Demonstraţia s-a încheiat cu un marş spre Hyde Park.

Demonstraţii similare au avut loc la Roma şi la Paris.

Maltezii sînt chemaţi la urne în cadrul unor alegeri de care depinde aderarea Maltei la UE. Luna trecută, maltezii au spus da într-un referendum pe această temă, însă rezultatul plebiscitului trebuie confirmat de forţele politice. Guvernul conservator de la Valleta a convocat alegeri anticipate declarînd că doreşte să elimine orice îndoială despre voinţa Maltei de a fi primită în Uniune.

Potrivit sondajelor, se aşteaptă ca scrutinul de azi să valideze această opţiune, chiar dacă în ultima săptămînă euroscepticii au mai cîştigat teren. Opoziţia laburistă nu susţine aderarea, iar liderul socialiştilor, Alfred Sant a anunţat că dacă va cîştiga alegerile, săptămîna viitoare -într-o ceremonie ce ar urma să aibă loc la Atena -Malta nu va semna tratatul de aderare la UE.

Criza irakiană va fi şi unul din subiectele cele mai importante ale conferinţei care începe azi la Washington şi care îi reuneşte în capitala americană pe miniştrii de finanţe şi guvernatorii bancilor centrale din principalele 7 ţări industrializate.

Conferinţa coincide şi cu o reuniune de două zile a conducerilor FMI şi Băncii Mondiale. Rusia va fi prezentă la o parte a dezbaterilor în cadrul G7.

Directorul general al FMI Horst Koehler a declarat în ajun că restabilirea încrederii consumatorilor şi a investitorilor reprezintă una din priorităţile FMI în acest moment. La rîndul său, secretarul trezoreriei americane John Snow a afirmat că se aşteaptă la dezbateri de susbstanţă pe marginea eforturilor de refacere a Irakului.

Estimările preliminare vorbesc despre un necesar de fonduri cuprinse între aproximativ 20 de miliarde de dolari anual în primii şapte ani pînă la 600 de miliarde în viitorul deceniu.

Electoratul ungar este chemat azi la urne pentru a se pronunţa într-un referendum asupra aderării la UE. Potrivit sondajelor de opinie, peste 70% dintre cetăţenii cu drept de vot susţin cooptarea Ungariei în forul comunitar. De asemenea, toate cele patru partide cu reprezentare parlamentară susţin integrarea Ungariei în Uniune.

În luna februarie a fost lansată o intensă campanie în favoarea aderării, iar potrivit observatorilor ungurii sînt într-o proporţie atît de mare în favoarea integrării în primul rînd din motive economice, fiind convinşi că primirea ţării în forul comunitar, în 2004, va avea ca efect o consolidare a reformelor tranziţiei către economia de piaţă adoptate după căderea comunismului.

Trupele americane au început să patruleze în Bagdad pentru a restabili ordinea şi au impus restricţii de circulaţie pe timpul nopţii. Puşcaşii marini păzesc acum principalele spitale din oraş pentru a preveni noi jafuri.

Agenţiile internaţionale de profil au criticat forţele coaliţiei susţinînd că lipsa de implicare a acestora în a combate jafurile agravează criza umanitară şi mai ales situaţia din spitale. Potrivit unui colonel american, trupele coaliţiei au solicitat membrilor poliţiei din Bagdad să-şi reintre în atribuţii pentru a pune ordine în oraş. Aproape toate secţiile de poliţie din capitala irakiană au fost devastate în ultimele zile, iar poliţiştii au dispărut.

Jafuri au loc şi la Mosul, oraş cucerit ieri fără luptă de combatanţii kurzi şi de militarii americani. Trupele americane au impus şi la Mosul restricţii de circulaţie pe timpul nopţii. Kurzii controlează, de asemenea, oraşul Kirkuk din nordul Irakului însă, mai ales datorită presiunilor Turciei, au promis că se vor retrage după ce americanii vor sosi aici pentru a prelua controlul localităţii. Autorităţile de la Ankara se tem că oraşul Kirkuk şi zona petroliferă ar putea deveni baza creării unui stat independent al kurzilor. Casa Albă a confirmat că trupele americane se pregătesc să preia controlul acestei localităţi.

Preşedintele Statelor Unite George Bush a declarat că războiul din Irak va continua pînă ce vor fi atinse toate obiectivele coaliţiei. Şeful Casei Albe a precizat că nu ştie unde se află Saddam Hussein, nu ştie dacă este viu sau mort, dar este sigur că acesta nu mai conduce Irakul în acest moment.

Bush a mai precizat că forţele coaliţiei vor încerca să prevină plecarea în străinătate a foştilor lideri irakieni şi, în context, a solicitat Siriei să facă tot posibilul pentru a-şi închide graniţele, în aşa fel încît să împiedice fuga susţinătorilor lui Saddam Hussein. Bush a cerut de asemenea autorităţilor siriene să-i expulzeze pe simpatizanţii fostului regim de la Bagdad care se află deja în Siria.

Summitul tripartit de la Sankt Petersburg se încheie astăzi, după ce cu o zi în urmă preşedintele Rusiei Vladimir Putin, cancelarul Germaniei Gerhard Schroeder şi preeşdintele Franţei Jacques Chirac au căzut de acord că Organizaţiei Naţiunilor Unite trebuie să-i revină rolul conducător în refacerea Irakului. La Sankt Petersburg, cei trei au exprimat o opoziţie fermă faţă de ideea ca Statele Unite să preia aceste atribuţii.

Pe de altă parte, Vladimir Putin şi-a anuţat disponibilitatea de a analiza posibilitatea renunţării la cele 8 miliarde de dolari pe care Irakul le datorează Rusiei. Sugestia renunţării la datorii fusese lansată anterior de adjunctul diplomaţiei americane Paul Wolfowitz, care declarase că refacerea economică a Irakului ar avea de cîştigat în cazul în care Rusia, alături de Germania şi Franţa, ar şterge datoriile irakiene.

În partea a doua a zilei, Putin, Chirac şi Schroeder vor rosti discursuri în cadrul unei conferinţe consacrate păcii, securităţii şi dreptului internaţional.

Statele Unite vor juca rolul central în reconstrucţia Irakului. Precizarea a fost făcută într-un interviu televizat de Secetrarul de stat american Colin Powell, care a respins posibilitatea ca acest rol să fie preluat de Naţiunile Unite.

“Nu sîntem dispuşi ca o dată ce conflictul se va fi încheiat să ne retragem şi să predăm Organizaţiei Naţiunilor Unite sarcina reconstrucţiei” – a subliniat şeful diplomaţiei americane, care a adăugat că membrii coaliţiei care a luptat în Irak vor avea şi resposabilitatea stabilirii guvernului şi a liderilor de traziţie în Irak.

Secretarul de stat american a precizat în acelaşi interviu că este posibil ca Statele Unite să ceară adoptarea unor rezoluţii ONU care să le susţină activitatea în Irak.

Oraşul Mosul a fost cucerit vineri de forţele americane şi de luptători kurzi. În acest fel, ultimul oraş irakian unde trupe leale lui Saddam Hussein continuă să opună o rezistenţă semnificativă rămîne Tikritul, oraşul natal al lui Saddam.

Purtătorul de cuvînt al comandamentului central al forţelor americane, general de brigada Vincent Brooks a precizat că o divizie a armatei regulate irakiene s-a predat, comandantul ei semnind un acord de incetare a focului -- si ca soldatii diviziei se vor inapoia la casele lor.

Forţele americane aflate în nordul Irakului au trecut la consolidarea controlului asupra exploatărilor petroliere din zonă şi asupra aeroportului Kirkuk -- oraş cucerit joi de luptători kurzi. Kurzii au acceptat să părăsească oraşele Kirkuk şi Mosul de îndată ce forţele americane vor fi pregătite să preia autoritatea.

În ambele oraşe se comit jafuri pe scară mare, şi un membru de frunte al Uniunii Patriotice a Kurdistanului, Barham Salih a declarat că liderul acestei formaţiuni, Jalal Talabani a dat ordin ca cele două oraşe să fie părăsite de luptătorii kurzi numai după ce forţele americane vor fi în măsură să asigure respectarea ordinii publice.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a declarat că sistemul de sănătate de la Bagdad s-a dezintegrat din cauza jafurilor, a întreruperii alimentării cu apă şi electricitate şi a numărului copleşitor de pacienţi.

Crucea Roşie a cerut forţelor Coaliţiei şi oricăror altor autorităţi să asigure protejarea infrastructurii -- spitale, sistemul de alimentare cu apă, etc. -- de jefuitori şi de alte distrugeri.

Danemarca s-a oferit să fie ţara-gazdă a unei conferinţe asupra viitorului guvern irakian de tranziţie. Ministrul danez de externe Per Stig Moeller a declarat că Bagdadul ar fi cea mai potrivită locaţie pentru o asemenea conferinţă – dar că dacă oficialităţile nu se vor putea aduna în capitala Irakului, Copenhaga este dispusă să găzduiască această conferinţă.

Danemarca a sprijinit războiul din Irak şi a trimis în zona Golfului Persic două nave militare, cu echipaje totalizînd 160 de matrozi. Moeller a anunţat că Danemarca va trimite lunea viitoare în Kuweit experţi în drepturile omului şi în democraţie, pentru a ajuta autorităţile americane în înfiinţarea unei autorităţi interimare.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a declarat la convorbirile de la Sankt Petersburg cu cancelarul german Gerhard Schroeder că Berlinul şi Moscova doresc ca reconstrucţia Irakului să se desfăşoare sub auspiciile ONU.

Putin a mai spus că Franţa şi Germania trebuie să facă totul, în interesul păstrării stabilităţii sistemului de drept internaţional, bazat pe supremaţia Naţiunilor Unite. Putin a salutat prăbuşirea regimului Saddam Hussein, dar a afirmat că a fost o greşeala faptul că Saddam a fost răsturnat prin forţă.

Putin va fi gazda unui summit trilateral cu Schroeder şi cu preşedintele Franţei, Jacques Chirac, la care se va discuta reconstrucţia Irakului. Statele Unite au făcut cunoscut că ele vor ghida reconstrucţia Irakului, împreună cu celelalte ţări din Coaliţia militară. Franţa, Germania şi Rusia s-au opus vehement acţiunii militare conduse de americani în Irak.