La Bagdad forţele americane au început operaţiunea de reinstarurare a ordinii în capitala irakiană, prin refacerea forţelor de poliţie şi a departamentului de energie electrică.

Sute de irakieni au stat la coadă pentru a obţine o slujbă, iar puşcaşii marini au instalat un punct de control special la un hotel, destinat readucerii locuitorilor capitalei la lucru în posturile de primă necesitate ale oraşului.

Forţele coaliţiei au intrat în Tikrit, oraşul natal al lui Sadam Hussein, locul unde se crede că se ascund ultimele unităţi ale armatei irakiene loiale lui Saddam. Trupele americane au găsit la Tikrit cîteva baze militare părăsite,

cu zeci de tancuri şi blindate abandonate. Între timp, agenţiile internaţionale de presă relatează că forţele americane au eliberat la nord de Bagdad şase sau şapte prizonieri de război americani, care se află acum în siguranţă într-un spital de campanie al puşcaşilor marini.

Comandantul forţelor coaliţiei care acţionează în Irak, generalul Tommy Franks a făcut cunoscut că militarii americani folosesc mostre ADN ale lui Saddm Hussein pentru a afla dacă încecările de a-l ucide pe acesta au avut sau nu succes. Generalul Franks a declarat că specialiştii fac teste anatomo-patologice în locurile unde se crede că fostul lider irakian ar fi putut fi ucis.

Într-un interviu pentru BBC, Secretarul de stat american Colin Powell a insistat că Statele Unite vor găsi armele de distrugere în masă ale Irkului. Colin Powell: “Vom găsi arme de distrugere în masă. În ultimele trei săptămîni am avut de dat lupte, dar după ce perioada de lupte se termină, ne vom putea concentra asupra armelor de distrugere în masă şi cred că el vor fi găsite”

Colin Powell a repetat de asemenea că irakienii vor putea să-şi aleagă singuri viitorul guvern în cadrul unui scrutin democratic. Secretarul de stat american a precizat: “Această operaţiune va ajunge la bun sfîrşit în momentul cînd în Irak va exista un nou guvern, ales de irakieni, şi nu impus de forţe externe sau de către coaliţie, în momentul cînd irakienei vor fi respins orice formă de terorism, cînd nu vor mai fi arme de distrugere în masă.

În momentul cînd irakienii se vor angaja să folosească bogăţiile Irakului în folosul lor şi nu pentru construirea unor astfel de arme – atunci campania se va fi încheiat cu succes, indiferent dacă Saddam Hussein va fi sau nu găsit”.

Colin Powell a ţinut să sublinieze că Statele Unite nu au numit pe nimeni în funcia de lider al Irakului sau în fruntea conducerii interimare a acestei ţări, precizînd că nu este sarcina Americii să instaleze un nou preşedinte al Irakului.

Preşedintele Uniunii democratice a Kurdistanului, Jalal Talabani a spus că poporul irakian îşi poate croi singur soarta, fără să fie nevoie de intervenţia statelor vecine Iran, Iordania, Siria şi Turcia.

Potrivit lui Jalal Talabani, kurzii, arabii, turkmenii şi asirienii se vor bucura de o coexistenţă paşnică în părţile eliberate din nordul Irakului, iar planurile regimului lui Saddam Hussein de a separa grupările etnice din Irak vor fi neutralizate.

Alegătorii maghiari au aprobat aderarea ţării lor la Uniunea Europeană. Potrivit rezultatelor preliminare, 83 la sută dintre votanţi s-au exprimat în favoarea intrării Ungarie în forul comunitar. Prezenţa la vot a fost de 45 la sută.

În cadrul alegerilor care au avut tot ieri în Malta, partidul naţionalist al premierului Eddie Fenech Adami a obţinut 51 la sută din voturi, un rezultat sufiecient pentru a menţine actuala majoritate în parlament. Adami este un avocat ferm al aderării Maltei la Uniunea Europeană, spre deosebire de partidul laburist de opoziţie.

În România se află o importantă delegaţie a congresului american, care evaluează stadiul de pregătire al Bucureştiul pentru aderarea la NATO. Duminică, delegaţia americană, acompaniată de ambasadorul Michael Guest s-a aflat la Constanţa.

În cadrul întîlnirii cu corespondenţii de presă locali au fost abordate, între altele, teme legate de campania în Irak, dar şi aceea a perspectivelor înfiinţării unei baze americane permamente la Constanţa. Michael Guest s-a pronunţat în favoarea acestei idei.

Secretarul General al Ligii Arabe Amr Moussa a declarat că ameninţările americane la adresa Siriei, acuzată de Washington că adăposteşte membri ai fostului regim din Irak, vor tensiona şi mai mult situaţia din regiune.

Moussa a răspuns astfel remarcilor făcute în cursul zilei de Secretarul de stat american Colin Powell, care a declarat că Siria nu trebuie să le dea adăpost lui Saddam Hussein sau membrilor regimului său.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a repetat acuzaţia că Siria adăposteşte elemente ale fostei conduceri irakiene. Autorităţile de la Damasc au respins aceste acuzaţii.

Premierul israelian Ariel Sharon a afirmat că Israelul ar fi dispus să renunţe la unele aşezări evreieşti din Cisiordasnia. Într-un interviu pentru cotidianul ”Haaretz”, Sharon a precizat însă că palestinienii trebuie să renunţe în schimb la una din principalele lor solicitări şi anume reîntoarcerea refugiaţilor palestinieni la fostele lor locuinţe din Israel.

După ce a declarat că războiul condus de americani în Irak a adus cu sine perspectiva unor modificări substanţiale în Orientul Mijlociu, premierul isarelian a revenit la conflictul israelo-palestinian, spunînd că încheierea păcii depinde de palestinieni şi le-a cerut acestora să-şi schimbe conducerea şi să renunţe la terorism.

Ministrul american al apărării Rumsfeld s-a pronunţat în favoarea unui rol NATO de menţinere a păcii în Irak. Vorbind la postul CBS, Rumsfeld a precizat că şi în cazul că Franţa se va opune unei misiuni NATO în Irak...

ceilalţi 18 membri ai Alianţei vor putea trimite trupe, pentru că Parisul nu face parte din comitetul de planificare a apărării, principalul organism de decizie al Alianţei.

Donald Rumsfeld a adăugat că multe ţări, inclusiv islamice, au spus Wahingtonului că doresc să sprijine operaţiunile umanitare şi de menţinere a păcii în Irak. Donald Rumsfeld: “Anticipez că vor fi multe ţări implicate în acest proces”

Rumsfeld a adăugat că întîlnirile cu reprezentanţi ai opoziţiei irakiene vor ajuta la a alcătuirea unei administraţii interimare. Aceasta va avea rolul de a elabora o constituţie care să le permită irakienilor să-şi aleagă singuri un guvern.

SNP Petrom va majora, de la 1 mai, preţul de comercializare al benzinei cu 1.200-1.300 de lei pe litru, urmînd ca de la 1 iulie să opereze modificări şi la preţul motorinei, au declarat surse din Ministerul Industriei şi Resurselor, citate de Mediafax.

Majorările sînt determinate de creşterea cotei accizelor la carburanţi. Reprezentanţii Ministerului Industriei şi Resurselor şi ai Ministerului Finanţelor Publice se vor întîlni, la sfîrşitul acestei luni, pentru a lua o decizie cu privire la creşterea nivelului accizelor la produsele petroliere. Companiile private de distribuţie a carburanţilor au anunţat că vor majora şi ele preţurile la pompă, în cazul în care Petrom va lua o astfel de decizie.

Conform Ordonaţei 3/2003 privind regimul accizelor şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a colectării unor venituri bugetare, Guvernul va realiza, după trei luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei, o analiză a nivelului de colectare la buget a sumelor datorate sub formă de accize.

Potrivit unui sondaj CURS efectuat la cererea Fundaţiei România Profundă, Partidul Social Democrat şi Adrian Năstase conduc detaşat în topul opţiunilor electoratului cu 45% şi respectiv 40%. PSD este urmat de PRM cu 16%, PNL - 16%, PD - 10%, UDMR - 5%, PUR - 4%, iar PNŢCD - 3%.

Acelaşi sondaj sugerează că mai mult de jumătate dintre români (51%) cred că actualul Guvern este incapabil să îmbunătăţească situaţia economico-socială a României, 32% cred că Guvernul este capabil de acest lucru, în timp ce 17% nu ştiu sau nu răspund.

CNN a fost atacată cu focuri de armă în momentul în care a încercat să pătrundă în Tikrit, ultimul oraş important irakian care nu se află sub controlul forţelor coaliţiei conduse de Statele Unite.

Trei ziarişti malaezieni au fost răpiţi la Bagdad de un grup înarmat. Ştirea a fost făcută publică de preemirul malaezian Abdullah Ahmad Badawi, care a precizat că este vorba despre un reporter, un fotograf şi un cameraman, iar răpirea a avut loc în momentul în care cei trei relatau despre activitatea unei organizaţii de asistenţă medicală malaeziană care lucrează la Bagdad.

Atacul s-a soldat cu uciderea unui intepret, precum şi cu rănirea a doi doctori. Deocamdată nu se cunoaşte motivul răpirii jurnaliştilor, însă premeirul malaezian a promis că guvernul său va face tot ce este posibil pentru a-i elibera.

Reuniţi la Washington, miniştrii de finanţe şi guvernatorii bancilor centrale din principalele 7 ţări industrializate au căzut de acord că trebuie să coopereze pentru refacerea Irakului. În declaraţia finală a reuniunii, se arată, între altele, că grupul G7 va sprijini o nouă rezoluţie ONU referitoare la reconstrucţia Irakului.

În acelaşi cadru s-a căzut de acord asupra începerii tratativelor privind reducerea uriaşei datorii externe irakiene, estimată la valori cuprinse între 60 şi 100 de miliarde de dolari. Agenţia Reuter îl citează pe ministrul rus de finanţe Alexei Kudrin cu declaraţia că Rusia nu va renunţa la datoriile Irakului decît în cazul în care datoriile Rusiei moştenite din perioada sovietică vor fi şterse.

Kudrin a fost prezent la o parte a consultărilor grupului G7, iar declaraţiile au fost formulate la doar zi după cele ale preşedintelui rus Vladimir Putin, care afirma la Sankt Petersburg că va analiza eventuala ştergere a datoriei de 8 miliarde de dolari pe care Irakul o are faţă de Rusia.

Sugestia renunţării la datorii a fost lansată adjunctul diplomaţiei americane Paul Wolfowitz, care a susţinut că refacerea economică a Irakului ar avea de cîştigat în cazul în care Rusia, alături de Germania şi Franţa, ar şterge datoriile irakiene.

Consultările în cadrul G7 din capitala americană au avut loc înaintea începerii sesiunii de primăvară a FMI şi Băncii mondiale. Cele două organisme financiare internaţionale au precizat la rîndu-le că sprijină ideea unei rezoluţii ONU pentru refacearea Irakului şi că vor contribui la efortul de reconstrucţie.

Principalul consilier ştiinţific al fostului regim irakian, generalul Amer al-Saadi s-a predat de bună voie militarilor americani la Bagdad. Al-saadi se afla pe lista celor mai căutaţi lideri irakieni din cauză...

că în trecut el a supervizat programele irakiene de înarmare cu arme chimice. Consilierul lui Saddam Hussein s-a predat la scurt timp după ce a fost inclus pe lista respectivă iar acum se află în custodia trupelor americane într-o locaţie care nu a fost făcută publică. Generalul Amer al-Saadi a spus în momentul predării sale că Irakul nu mai deţine arme de distrugere în masă şi a precizat că nu ştie unde se află Saddam Hussein.

Fostul lider irakian s-a putea afla la Tikrit, oraşul său natal, singura localitate importantă din Irak necucerită până acum de trupele coaliţiei. Efectivele puşcaşilor marini americani înaintează acum spre Tikrit care este intens bombardat de aviaţie. De asemenea, tot cu destinaţia Tikrit, unităţi ale diviziei a 4 de infaterie americană au pătruns în Irak venind din Kuweit.

Comandanţi americani şi oficiali irakieni promit că în scurt timp militarii coaliţiei îşi vor uni eforturile cu poliţia irakiană pentru a opri jafurile la Bagdad şi pentru a reimpune ordinea. Cu acelaşi scop, în capitala irakiană vor fi impuse restrucţii de circulaţie pe timpul nopţii.

Cu două zile în urmă, la Bagdad au fost descoperite aproximativ 300 de veste pregătite pentru atacuri sinucigaşe.

Sîmbătă a avut loc în Malta un vot decisiv din perspectiva aderării la UE. După ce luna trecută, maltezii au spus DA într-un referendum pe această temă, rezultatul plebiscitului trebuia confirmat de forţele politice, motiv pentru care au fost convocate alegeri anticipate. Guvernul conservator de la Valleta a declarat că doreşte astfel să elimine orice îndoială despre voinţa Maltei de a fi primită în Uniune.

Opoziţia laburistă nu susţine aderarea, iar liderul socialiştilor, Alfred Sant a anunţat că dacă va cîştiga alegerile, săptămîna viitoare - într-o ceremonie ce ar urma să aibă loc la Atena - Malta nu va semna tratatul de aderare. Pînă la această oră se ştie doar că prezenţa la urne a fost ieri de peste 90%. Rezulatele parţiale ale scrutinului sînt aşteptate în cursul zilei de astăzi.

În mai multe capitale ale a lumii, mii de persoane au laut parte la noi demonstraţii de protest faţă de intervenţia militară condusă de Statele Unite în Irak.

La Washington, trei demosntranţi au fost arestaţi în urma unor confruntări cu forţele de ordine. Pe colina Capitoliului a a avut loc şi o demonstraţie în favoarea politicii administraţiei Bush în Irak, la care au fost prezente cîteva mii de persoane. S-au înregistrat şi cîteva altercaţii între participanţii la cele două mitinguri. Protestatarii de la Washington au criticat şi modul în care mediile de informare relatează despre război, susţînd că mass-media nu spun publicului american adevărul.

Mitinguri de protest, care au scos în stradă între 10.000 şi 50.000 de oameni, au avut loc de asemenea la Roma, Berlin, Londra şi Paris, şi chiar la Dhaka, în Bangladesh.

Aflat la Washington, ministrul român al finanţelor Mihai Tănăsescu a anunţat că la 25 aprilie FMI va analiza acordarea tranşei numărul patru din acordul de împrumut stand-by acordat României.

RRA îl citează pe Tănăsescu declarînd de asemenea că în următoarele luni Fondul Monetar ar putea elibera următoarele două tranşe, România ducînd astfel în premieră pînă la capăt un acord complet de împrumut cu instituţia financiară internaţională.

Potrivit rezultatelor preliminare ale referendumului organizat ieri în Ungaria, aproape 84 la sută dintre maghiarii care s-au prezentat la vot, s-au pronunţat în favoarea aderării la UE.

Biroul electoral central de la Budapesta precizează într-un comunicat că se aşteaptă ca rezultatul consultării populare să fie validat. Pentru aceasta, este nevoie fie de o prezenţă la urne de cel puţin 50 la sută, fie ca minimum două milioane de votanţi să se fi prounţat prin da sau nu.

Deşi prezenţa la urne se pare că a fost de sub 50 de procente, potrivit estimărilor de la această oră a fost întrunit celălalt criteriu al validării – exprimarea opţiunii a minimum două milioane de cetăţeni cu drept de vot. Rezultatele definite oficiale sînt aşteptate în partea a doua a zilei de astăzi.

Potrivit observatorilor, ungurii sînt într-o proporţie atît de mare în favoarea integrării în primul rînd din motive economice, fiind convinşi că primirea ţării în forul comunitar, în 2004, va avea ca efect o consolidare a reformelor tranziţiei către economia de piaţă adoptate în Ungaria după căderea comunismului

Irakul post-conflict este principalul subiect al convorbirilor pe care le poartă la Beirut şeful diplomaţiei franceze Dominique de Villepin cu înalţi oficiali libanezi, între care preşedintele Emile Lahoud şi premierul Rafik Hariri.

Cu o zi în urmă, aflat la Cairo, în cadrul întrevederile avute cu preşedintele Egiptului Mubarak şi cu ministrul de externe Ahmed Maher, Villepin s-a pronunţat pentru ridicarea sancţiunilor impuse de ONU Irakului, dar şi pentru reluarea activităţii în teren a inspectorilor internaţionali pentru dezarmare.

Ministrul francez de externe a susţinut atît la Cairo, cît şi la Damasc, în Siria, ideea ca Organizaţiei Naţiunilor Unite să-i revină rolul central în Irakul postbelic atît în privinţa reconstrucţiei cît şi în stabilirea membrilor noului guvern de la Bagdad. Următoarea etapă a turneului în regiune al ministrul francez de externe este Arabia Saudită.

În cadrul obişnuitului său discurs săptămînal radiodifuzat, preşedintele Statelor Unite George Bush a salutat căderea regimului lui Saddam Hussein în Irak, adăugînd că irakienii vor fi curînd liberi să-şi aleagă conducătorii care le respectă drepturile.

George Bush: “Coşmarul guvernării lui Saddam Hussein în Irak se termină. Curînd, bunul şi talentatul popor al Irakului va fi liber să-şi aleagă lideri care să-i respecte drepturile. În tot ce va fi să vină, ei vor avea bunăvoinţa întregii lumi şi vor avea prietenia poporului Statelor Unite” - a spus George Bush, adăugnd că americanii se alătură irakienilor în a sărbători venirea libertăţii.