Partidul Social Democrat a anunţat că nu susţine raportul Predescu ce recomandă revocarea conducerii Colegiului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii şi că doreşte să aibă consultări cu partidele parlamentare pentru a îmbunătăţi legislaţia în domeniu.

De asemenea, PSD a precizat că ar dori să propună partidelor parlamentare constituirea unei comisii care să studieze oportunitatea modificării legii privind accesul la dosarele Securităţii.

Senatorul american Mary Landrieu a afirmat la Bucureşti că România ar trebui să aibă un rol important în reconstrucţia Irakului, pentru că s-a numărat între primele state care s-au alăturat Statelor Unite în coaliţia anti-irakiană şi în lupta împotriva terorismului, după 11 septembrie.

Landrieu a susţinut că firmele româneşti ar trebui să se implice în reconstrucţia irakiană, în special în domeniul petrolului şi gazelor, în care are experienţă.

La rândul său, senatorul Larry Craig a explicat că toate companiile care pot participa la reconstrucţia Irakului ar trebui să îşi facă cunoscute intenţiile de a deveni subcontractori.

"Cartea neagră a guvernării PSD", elaborată de PD, se referă în special la modul în care au fost "fraudate" alegerile din 2000 prin "înşelarea electoratului", a declarat liderul PD, Traian Băsescu.

Potrivit liderului democrat, cartea subliniază diferenţele care există între programul electoral al PSD şi cel de guvernare, pe de o parte şi "realitatea guvernării", pe de altă parte.

Parlamentul de la Roma a aprobat desfăşurarea a 2500 de militari pentru operaţiuni umanitare şi de menţinere a păcii în Irak.

Unităţile italiene vor include ingineri de cale ferată, poliţie militară, unităţi de decontaminare chimică şi de deminare. Vor fi trimişi de asemenea în Irak medici şi personal umanitar în vederea punerii la punct a unui spital de campanie.

Italia a fost de partea Statelor Unite încă de la începutul crizei irakiene, dar nu a trimis forţe militare combatante în Golf.

Siria a calificat acuzaţiile americane, potrivit cărora ar produce arme chimice, drept “ameninţări şi falsificări” menite să promoveze interesele israeliene.

Cabinetul de la Damasc a afirmat într-o declaraţie că limbajul plin de ameninţări folosit de anumite oficialităţi americane împotriva Siriei este menit să-i influenţeze deciziile naţionale, precum şi poziţia arabă, ca întreg.

Anterior, premierul spaniol Jose Maria Aznar şi-a exprimat încrederea că Siria nu va deveni ţinta vreunei acţiuni militare americane, ca urmare a acestor acuzaţii. Aznar şi-a exprimata speranţa că va purta cât de curând posibil convorbiri cu preşedintele sirian Bashar al-Assad.

La rândul său, ministrul britanic de externe Jack Straw a declarat că acum Siria are prilejul de a dovedi că nu face parte din categoria ţărilor pe care Statele Unite le denumesc drept “state duşmănoase”.

La sfîrşitul primei reuniuni a grupărilor etnice şi religioase irakiene, participanţii au decis ca Irakul să aibă în viitor un guvern federal şi democratic.

Într-o declaraţie dată publicităţii după reuniune, participanţii au respins ideea impunerii de lideri irakieni din afara ţării, dar au lansat un apel la cooperare cu forţele coaliţiei în vederea restabilirii ordinii şi a serviciilor de bază în Irak.

Declaraţia mai spune că partidul Baath al lui Saddam Hussein trebuie să dispară. De asemenea, participanţii, reprezentanţi ai kurzilor, ai musulmanilor suniţi şi şiiţi, precum şi ai disidenţilor irakieni din exil, au decis să se întâlnească din nou peste zece zile.

Această primă reuniune a avut loc sub patronajul generalului in retragere Jay Garner, cel care va conduce adminstraţia interimară din Irak, pînă în momentul în care ea va fi predată irakienilor.

Armata americana a anunţat că în Irak nu s-au înregistrat marţi confruntări importante. La briefingul zilnic de la comandamentul american din Qatar, generalul Vincent Brooks a afirmat că forţele coaliţiei îşi îndrepată acum atenţia în direcţia formării administraţiei interimare din Irak, că acţiunile de jaf pe scară largă au scăzut în intensitate şi că ultimul incendiu de la sondele petroliere din sudul ţării a fost stins.

Vincent Brooks: “Forţele coaliţiei colaborează îndeaproape cu liderii laici şi religioşi din mai multe regiuni pentru a acorda asistenţă în ce priveşte formarea structurilor guvernamentale locale”.

Ocuparea oraşului natal al lui Saddam Hussein, Tikrit, unde ieri trupele americane au întâmpinat o rezistenţă limitată, a reprezentat ultima operaţiune majoră a acestora. În aceste condiţii, forţele coaliţiei îşi concentrează acum atenţia în direcţia căutării armamentului irakian de distrugere în masă, a restabilirii ordinii în

Irak şi a refacerii infrastructurii ţării. Oficialităţile militare americane au avertizat însă că mai există încă puncte izolate de rezistenţă care pot pune în pericol trupele coaliţiei.

Tot marţi s-a anunţat că generalul Mohammed Jarawi, comandantul forţelor irakiene din vestul ţării, din provincia Anbar, de la graniţa cu Siria, s-a predat forţelor americane. El conduce un contingent de 16.000 de militari irakieni.

Preşedintele american George Bush a declarat că victoria forţelor americană în Irak, deşi sigură, este deocamdată incompletă şi că în ţară mai există elemente periculoase.

George Bush: “Victoria noastră din Irak este sigură, dar nu este deocamdată completă. Puterea centralizată a dictatorului a încetat, cu toate acestea în anumite părţi din Irak se mai află elemente disperate şi periculoase.

Forţele coaliţiei noastre se vor lupta cu aceşti duşmani până când ei se vor preda sau vor fi distruşi”. Preşedintele american a adăugat că acum eforturile se concentrează pe reconstrucţia Irakului.

Mai multe persoane au fost ucise şi rănite la Mosul, în nordul Irakului, în cursul unui incident, în care au fost implicate trupe americane şi persoane înarmate neidentificate.

Nu se cunosc mai multe detalii legate de acest incident, care s-a produs în timp ce noul guvernator irakian al oraşului Mosul, numit de forţele americane, pronunţa un discurs în faţa unei mulţimi.

Pentru prima oară s-a desfăşurat marţi o reuniune a diverselor comunităţi etnice şi religioase irakiene. Participanţii, reprezentanţi ai kurzilor, ai musulmanilor suniţi şi şiiţi,

precum şi ai disidenţilor irakieni din exil, au decis să se întâlnească din nou peste zece zile. Această primă reuniune a avut loc sub patronajul generalului in retragere Jay Garner, cel care va conduce adminstraţia interimară din Irak, pînă în momentul în care ea va fi predată irakienilor.

Reuniunea a fost umbrită de două incidente majore: În cursul dimineţii zeci de mii de demonstranţi şiiţi, în frunte cu liderii religioşi, au protestat în centrul oraşului Nasiriyah, cerând să fie reprezantanţi în mod corespunzător în noua administraţie irakiană. Şiiţii sunt majoritari în Irak. Cu toate acestea, încă din 1932, de la obţinerea independenţei, musulmanii suniţi au deţinut posturile cheie în conducerea Irakului.

Mai mult, reuniunea de la Nassiriyah este boicotată de principala grupare a opoziţiei irakiene, Consiliul Suprem al revoluţiei Islamice din Irak, cu sediul la Teheran, în semn de protest faţă de ceea ce a numit pregătirea unei administraţii impuse din afară. În plus, Ahmad Celabi, fondatorul disidenţei irakiene din exil sub umbrela Congresului Naţional Irakian, a boicotat şi el reuniunea.

Partidul Social Democrat consideră că organismele Europene socotesc România o democraţie funcţională şi că niciunul dintre rapoartele recente ale acestora nu alătură România de Ucraina, Belarus şi Republica Moldova în privinţa respectării drepturilor omului.

O asemenea apropiere a fost făcută săptămîna trecută de George Soros, la o reuniune OSCE şi întărită de Renate Weber, preşedinta Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, printr-un comunicat difuzat în presă centrală de astăzi.

Senatorul PD Viorel Pană şi-a anunţat demisia din funcţia de vicepreşedinte al partidului, subliniind că, în perioada următoare, se va retrage şi din cea de vicepreşedinte al Senatului.

El şi-a explicat gestul prin aceea că prestaţia sa în calitate de reprezentatnt PD al judeţului Constanţa a fost criticată de conducerea partidului.

Ieri, liderul PD Traian Băsescu s-a declarat nemulţumit de prestaţia lui Viorel Pană ca vicepreşedinte al partidului.

Emisarul special al Guvernului României pentru Irak, Radu Onofrei, a plecat marţi în Kuweit, pentru a negocia participarea României la reconstrucţia Irakului.

Diplomatul român are mandatul de a se întîlni cu şeful Oficiului pentru Reconstrucţie şi Asistenţă Umanitară, generalul american Jay Garner, pentru a discuta despre rolul pe care îl va juca România în procesul de reconstrucţie, atît în ceea ce priveşte refacerea instituţiilor şi administraţiei centrale şi locale din Irak, cît şi în privinţa asistenţei umanitare şi a reconstrucţiei economice a ţării.

O altă misiune pe care o are de îndeplinit diplomatul român este repunerea în funcţiune, cît mai curînd posibil, a Ambasadei României la Bagdad.

Ambasadorul american la Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, Stephan Minikes a vizitat Tiraspolul pentru a se documenta in legatura cu procesul de evacuare si casare a munitiilor ruse stocate in regiunea estica a Republicii Moldova.

El nu a putut asista insa la incarcarea unei noi garnituri de tren cu echipament militar al fostei armate a 14-a ce urmeaza a fi evacuat in Rusia, intrucat aceasta operatiune a fost amanita din motive neclare, au comunicat surse din oficiul de la Tiraspol al OSCE.

Diplomatul american intreprinde o vizita in Republica Moldova pentru a se documenta in legatura cu activitatea Misiunii locale a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, care se ocupa in special de procesul de solutionare a crizei transnistrene.

Premierul Marelui Ducat de Luxemburg, Jean Claude Junker a pledat în Parlamentul României pentru accelerarea procesului de integrare a României în UE, astfel încît negocierile să se încheie la sfîrşitul lui 2004, ceea ce ar permite semnarea tratatului de aderare la UE în primul trimestru al lui 2005.

El s-a arătat convins că România va şti rapid să facă ceea ce este necesar pentru realizarea acestui deziderat, deoarece, în opinia sa, dacă negocierile de aderare nu se încheie la sfîrşitul lui 2004, există riscul ca România să nu adere la uniune în 2007. Şeful guvernului din Luxemburg îşi încheie astăzi vizită oficială de două zile la Bucureşti.

Ambasadorul american la Bucuresti, Michael Guest a declarat că actuala corupţie generalizată din ţară este o ruşine pentru România.

Michael Guest:"Înţeleg foarte bine de ce oameni de afaceri cu relaţii în interiorul clasei politice, atăt de la putere cât şi din opoziţie, fac tot ce pot pentru a se evita adoptarea noilor legi anti-corupţie. Nu vor ca ele să fie adoptate, nu vor ca ele să fie aplicate.

Înţeleg de ce durează atâta de mult privatizarea, in cazul în care ele au loc. Ştiu ce înseamnă forţele care împiedică restituirea terenurilor, anumite dosare care se mişcă greu şi anumite decizii ale justiţiei care nu se mai iau.”

„Şi voi ştiţi acest lucru şi este o ruşine pentru această ţară" - a spus ambasadorul american, Michael Guest cu prilejul Conferinţei Internaţionale a donatorilor anticorupţie, organizată la Bucureşti.

Banca Mondială şi Uniunea Europeană vor acorda sprijin financiar pentru aplicarea măsurilor de combatere a corupţiei din România.

Reprezentanţi ai celor două instituţii au făcut un anunţ în acest sens în cadrul Conferinţei Internaţionale a donatorilor anticorupţie, organizată la Bucureşti.

Mai mulţi lideri ai PNL şi PD au susţinut în cadrul unei dezbateri privind activitatea Opoziţiei, necesitatea realizării unei alianţe electorale între cele două partide, în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare.

Reprezentanţi ai PNL au declarat că "va fi necesară o alianţă politică foarte coerentă şi bine coordonată între PNL şi PD ca alternativă la actuala putere". Vicepreşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu a exclus însă o eventuală colaborare cu PRM.

La rîndul lor, reprezentanţii PD au afirmat că singura soluţie credibilă pentru a concura cu PSD este formarea unei alianţe PNL-PD cu cel puţin un an înaintea alegerilor.

Mâine se va desfăşura la Atena ceremonia semnării tratatelor de aderare la Uniunea Europeană a celor zece state invitate să devină membre ale Uniunii, începînd cu 1 ianuarie 2004.

Şefii de stat şi de guvern ai celor 15 de ţări membre şi ai celor 10 state care vor deveni membre în 2004, plus cele trei state care nu vor fi primite in 2004, vor participa totodată mâine la un summit neoficial la care se va discuta despre viitoarea Constituţie europeană, în prezenţa preşedintelui Convenţiei pentru Viitorul Europei, Valery Giscard d'Estaing.

Pe ordinea de zi figurează structura preşedinţiei UE, mărimea şi componenţa Comisiei Europene, modul de desemnare şi autoritatea preşedintelui.

Reuniunea va fi urmată, joi, de o conferinţă europeană la care vor participa reprezentanţii a 40 de state, consacrată relaţiilor dintre statele membre UE şi vecinii acestora.

La Bucureşti are loc conferinţa donatorilor pentru combaterea corupţiei în România. În discursul pronunţat că acest prilej, ambasadorul american Michael Guest a făcut cîteva aprecieri dure privind situaţia corupţiei din România.

Potrivit corespondentului Europei Libere, Michael Guest a spus că el înţelege de ce oamenii de afaceri care au relaţii în sfera politicii nu vor ca legile anticorupţie să fie adoptate, că ştie de asemenea de ce durează atît de mult privatizările şi ce se întîmplă cu conturile bancare.

Michale Guest a mai spus că are cunoştinţă de existenţă unor forţe în România care împiedică restituirea proprietăţilor şi că are multe suspiciuni în privinţa unor decizii judecătoreşti.

Ministrul britanic de externe Jack Straw a declarat că Siria are ocazia de a demonstra că nu face parte din categoria ţărilor pe care Statele Unite le descrie ca avînd regimuri nesigure.