Potrivit organizatiei palestiniene independente, Centrul pentru drepturile omului, atit armata israeliana cit si autoritatea palestiniană s-au facut vinovate anul trecut de grave incalcari ale drepturilor omului.

Armata israeliana este acuzata de uciderea a peste o mie de palestinieni anul trecut. Autoritatea palestiniana este criticată pentru abuzuri mai ales in domeniul justitiei.

Comandamentul central american a informat ca a fost arestat fostul ministru de finante in regimul lui Saddam Hussein. Hikmat al Azzawi, care detinea si functia de vice-premier, a fost prins de politia irakiana si predat fortelor de coalitie.

Pina in acest moment, au fost arestate 5 persoane de pe lista de 55 de oficialitati irakiene, căutate de fortele de coalitie.

Puţcaţii marini americani, care au cucerit Bagdadul, incep sa fie retraţi din oraţ – în locul lor vin forte militare specializate in reconstructie. Noile contingente se vor ocupa in primul rind de refacerea sistemului de distribuire a energiei electrice si apei potabile. De 10 zile, sectoare întregi din Bagdad sint fara apa si electricitate.

La Bagdad a sosit primul convoi de ajutoare umanitare – este vorba de alimente. Convoiul vine din Iordania si este coordonat de Natiunile Unite.

Ministerul apărării a informat ca Romania va participa la misiunea de stabilizare a Irakului dupa conflict. In acesta etapă se negociaza trimiterea in zona a unor unitati de geniu,

unitati specializate in combaterea armelor nucleare, biologice si chimice, politie militara, personal medical si ofiţeri de stat major. Ministerul nu a facut nici o precizare cu privire la numarul fortelor care vor participa la aceasta misiune sau durata misiuni.

Propunerile finale vor fi supuse spre aprobare Consiliului suprem de apărare a ţării si Parlamentului – se mai arata in declaratia de presa a ministerului apărării.

Aflat la Sofia, comandantul adjunct al fortelor americane din Europa, generalul Charles Wald a respins speculatiile că Statele Unite vor renunta la bazele din Germania, pentru a se muta in Europa de est, in noile tari membre NATO.

Statele Unite vor ramine in Germania, dar vor avea o prezenta militara si in estul Europei, intre care in Romania si Bulgaria , a precizat generalul american.

Speculatiile privind Germania au aparut dupa ce guvernul de la Berlin s-a erijat intr-unul din cei mai vocali opozanti ai campanei militare din Irak.

Într-un interviu acordat cotidianului italian La Repubblica, preşedintele Comisiei Europene Romano Prodi a cerut mai multa unitate din parte membrilor Uniunii, noi si vechi, si a dat din nou asigurări ca procesul extinderii va continua.

“Bulgaria si Romania – a declarat Prodi cotidianului italian – fac paşii necesari pentru a deveni membre in 2007. Portile Uniunii s-ar putea deschide dupa aceea pentru Turcia, pentru republicile fost iugoslave si Albania. Asta este tot, cel putin pentru viitorul previzibil”.

Statele Unite salută decizia Alianţei Nord Atlantice de a prelua conducerea Forţei Internaţionale de Securitate în Afganistan în luna august.

Secretarul de stat Colin Powell a declarat că această decizie demonstrează capacitatea NATO de a face faţă ameninţărilor terorismului, acolo unde ele apar. Powell a mai spus că aceasta va fi cea mai mare desfăşurare de forţe NATO în afara Europei.

El a mulţumit eforturilor Forţei Internaţionale de Securitate de a menţine o situaţie stabilă la Kabul. Această forţă a fost creată în decembrie 2001, după căderea regimului taliban şi a fost condusă, pe rînd de Marea Britanie, Turcia şi, în cooperare, Germania şi Olanda.

În cursul unei întîlniri cu reprezentanţii unei organizaţii nonguvernamentale specializate în promovarea ideii de extindere a Alianţei Nord Atlantice, preşedintele azer Heidar Aliev a anunţat intenţia ţării sale de a adera la NATO.

Azerbaidjan-ul este membru al programului Parteneriat pentru Pace din 1994, care a reprezentat un prim pas către aderare pentru mai multe state europene.

Fondul Monetar Internaţional a aprobat deblocarea unei tranşe de 701 milioane de dolari dintr-un pachet de asistenţă în favoarea Turciei, în valoare totală de 18 miliarde de dolari.

Decizia este importantă întrucît este prima de acest fel după instalarea la conducerea guvernului a premierului Regep Tayyp Erdogan şi declanşarea operaţiunii militare din Irak.

Anne Hreuger, preşedintele executiv al boardului FMI, a declarat că recenta evaluare a performanţelor economice ale Turciei a probat hotărîrea autorităţilor de la Ankara de a lua măsuri de stabilizare şi reformă economică.

Autorităţile americane interoghează un irakian, suspectat că ar fi participat, cu zece ani în urmă, la producerea gazului toxic VX şi care s-a predat forţelor de coaliţie. Imad Husain Abdalah al-Ani nu se afla pe lista celor mai căutaţi 55 de irakieni.

Ieri a fost capturat însă Samir Abd al-Aziz, un oficial de rang înalt al partidului Baath. “Persoana capturată ieri de kurzi s-a dovedit a fi unul dintre cei 55 de fruntaşi ai regimului irakian. Identitatea sa a fost stabilită şi el se găseşte acum cub controlul Coaliţiei”, a declarat purtătorul de cuvînt al Comandamentului central american pentru Irak, generalul Vincent Brooks.

Statele Unite se consultă cu Japonia, Coreea de sud şi China în legătură cu recentul anunţ făcut de Coreea de nord privind reluarea procesării de material nuclear care ar permite, pe viitor, producerea de arme nucleare.

Casa Albă a informat că va lua o decizie privind programatele convorbiri cu Fenian-ul, de săptămîna viitoare, numai după ce se va consulta cu aliaţii Statelor Unite.

Un tribunal american a dispus deportarea lui Theodor Jehinsky, 79 de ani, acuzîndu-l că ar fi fost ofiţer SS şi paznic al mai multor lagăre de concentrare naziste în perioada 1943-1945. Jehinskz trăieşte în America din 1950, dar cetăţenia i-a fost ridicată încă din anul 2000, din acelaşi motiv.

Autorităţile judiciare au încercat expulzarea şi în spetembrie anul trecut, dar bărbatul susţine că nu a fost decît fermier în timpul celui de-al doilea război mondial.

Jehinsky este originar din Galiţia – fostă regiune a Poloniei, actualmente în Ukraina. Dacă nu va exista un recurs, el ar putea fi extradat în Ukraina, în Polonia sau în Germania.

Partidul national liberal si Uniunea fortelor de dreapta au fuzionat. Circa 20 de membri marcanti ai Uniunii au fost cooptati in conducerea liberala – între care fostul preşedinte Varujan Vosganian.

La congresul organizat cu aceasta ocazie la Bucuresti, preşedintele Partidului national liberal Theodor Stolojan a lansat un apel si gruparii PNL-Cîmpeanu de a fuziona.

In alta ordine de idei, el a criticat dur actuala putere, afirmind ca este un pericol pentru democratie. Stolojan a imputat social-democratilor ca ignora parlamentul in general si opozitia parlamentara in mod special.

Un fost magistrat polonez din perioada comunistă, azi în vîrstă de 89 de ani, a fost condamnat la doi ani închisoare. Instanţa l-a găsit vinovat de încarcerarea unui bărbat, în anul 1950, acuzat că ar fi încercat să răstoarne regimul comunist.

Este primul verdict de acest fel în Polonia post-comunistă. Avocatul fostului magistrat a declarat că se va intenta recurs şi a argumentat că clientul său a respectat legile în vigoare ale vremii respective.

Oficialităţile din Singapore au anunţat al 14-lea caz de deces ca urmare a penumoniei atipice. Cel mai mare număr de victime a fost înregistrat în Hong Kong, 69. În întreaga lume, pneumonia atipică, pentru care nu a fost găsit încă un tratament eficient, a cauzat 170 de decese. Se presupune că locul de origine al maladiei ar fi China.

Primul ministru chinez Wen Jiabao a anunţat pedepse severe pentru cei care împiedică difuzarea comunicatelor despre situaţia la zi a răspîndirii pneumoniei atipice. Declaraţia a fost făcută după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a apreciat că, numai în Beijing, numărul de victime ale pneumoniei atipice ar putea fi de cinci ori mai mare decît cel recunoscut de autorităţi pentru întreaga ţară.

Miniştrii de externe ai ţărilor învecinate cu Irakul au cerut forţelor aliate americane şi britanice să părăsească această ţară cît mai repede, fără a preciza însă un termen. Într-o declaraţie adoptată la sfîrşitul reuniunii de la Riad reprezentanţii statelor arabe din zonă solicită...

formarea de urgenţă a unui guvern irakian şi participarea Naţiunilor Unite la reconstrucţia Irakului. Poporul irakian trebuie să decidă inclusiv asupra rezervelor sale de petrol - se mai arată în declaraţie.

Documentul condamnă de asemenea recentele acuzaţii aduse Siriei că ar adăposti membri ai fostului regim al lui Saddam Husein şi ar dezvolta programe de producere a armelor de distrugere în masă.

La Riad, s-au întîlnit şefii diplomaţiilor din Arabia Saudită, Kuweit, Siria, Iordania, Turcia, Iran, Egipt şi Bahrein.

Ieri, la Bagdad, mii de irakieni au demonstrat pentru retragerea trupelor americane şi britanice – cea mai mare manifestaţie de acest fel de la înlăturarea de la putere a lui Saddam Hussein, cu 10 zile în urmă.

Departamentul american al apararii a anuntat ca trupele coaliţiei au eliberat 887 de prizonieri irakieni, dar ca alti circa 7 mii se mai afla in captivitate. Un purtator de cuvant al Pentagonului a declarat ca cei 887 de irakieni repusi in libertate devin non-combatanti si ca nu mai fac parte din fortele militare irakiene. Soarta celorlalti 7 mii de prizonieri irakieni va fi decisa dupa efectuarea unor cercetari prin care se va constata daca au participat sau nu la comiterea unor crime.

Vineri a avut loc prima apariţie publică la Bagdad a liderul Opoziţiei irakiene Ahmad Chalabi. Cu acest prilej, el a declarat că se aşteaptă ca distanţa în timp pînă la preluarea, de către Autoritatea Irakiană Interimară a majorităţii funcţiilor guvernamentale de la armata americană, să fie “de ordinul săptămînilor, nu al lunilor.”

Chalabi a mai spus: „Nu va fi un guvern militar american. Irakul va fi guvernat de irakieni. Vă spun că aşa trebuie să fie, pentru că în Irak, statul a fost contopit cu partidul Baath şi cînd partidul este distrus, statul este paralizat.”



Ahmed Chalabi a precizat că după constituirea Autorităţii Interimare, forţele americane din Irak se vor ocupa de eradicarea armelor de distrugere în masă care ar putea fi descoperite, vor continua demontarea aparatului prin care şi-a exercitat teroarea regimul îndepărtat de la putere şi vor încheia dezarmarea armatei regimului Saddam Hussein.

Miniştrii de externe ai ţărilor învecinate cu Irakul şi cei ai Egiptului şi Bahrainului – ţară care deţine în prezent preşedinţia Ligii Arabe - au început vineri convorbiri asupra viitorului politic al Irakului. Reuniunea se desfăşoară la Riad, capitala Arabiei Saudite.

În alocuţiunea de deschidere a reuniunii, ministrul saudit de externe, prinţul Saud al-Faisal a adresat un apel Statelor Unite, îndemnînd Washingtonul să se angajeze într-un dialog cu Damascul. Prinţul Saud a afirmat că “ameninţările americane împotriva Siriei” - cum s-a exprimat demnitarul saudit - nu vor duce decît la un nou ciclu de tulburări şi violenţe în regiune”.

Statele Unite au acuzat recent Siria că posedă arme chimice şi că acordă azil liderilor regimului Saddam Hussein care au fugit din Irak.

Postul arab de televiziune Abu Dhabi TV a transmis imagini despre care a afirmat ca il prezentau pe Saddam Hussein salutind multimea la Bagdad.

Potrivit televiziunii mentionate, imaginile ar fi fost filmate la 9 aprilie – ziua in care capitala irakiana a fost ocupata de fortele americane. De asemenea, Abu Dhabi TV a transmis o inregistrare de sunet cu “ultimul discurs rostit de Saddam Hussein.”

Potrivit postului de televiziune, imaginile au fost filmate in cartierul Aadhamiya, din nordul Bagdadului. În cuvintare, Saddam isi exprima increderea in victoria asupra fortelor americane.

Un purtator de cuvint al Comandamentului Central american pentru Irak a spus ca nu poate comenta daca imaginile erau ale lui Saddam Hussein, sau ale unei sosii. Un alt purtator de cuvint american a spus ca Statele Unite nu stiu daca Saddam traieste sau a murit.

Căpitănia Port Control Constanţa a transmis către toate navele aflate în port aviz de înrăutăţire a vremii, pentru următorul interval de 24 de ore, cînd se apreciază că va avea loc o intensificarea a vitezei vîntului.

Directorul Căpităniei Zonale Constanţa a declarat că navele din port sînt obligate să-şi ia măsuri de siguranţă, pentru a evita producerea unor evenimente de navigaţie nedorite.

În prezent, porturile Constanţa, Midia şi Mangalia sînt operaţionale. În rada interioară a Portului Constanţa stau la ancoră trei nave, iar în cea exterioară nu se află nici un vapor.