Ambasadorul Franţei la ONU, Jean Marc de la Sabliere a propus suspendarea imediată a sancţiunilor ne-militare contra Irakului impuse după invazia Kuwaitului în 1990. Ambasadorul francez a propus de asemenea un regim de inspecţii asupra armelor de distrugere în masă,

în care echipele americane de pe teren să îşi combine şi coordoneze activitatea cu inspectorii ONU din comisia UNMOVIC şi de la Agenţia Internaţională pentru energie atomică, astfel încît dezarmarea Iracului să poată fi verificată internaţional.

Ambasadorul american la ONU John Negroponte a spus că Statele Unite vor colabora cu Franţa în chestiunea ridicării sancţiunilor, astfel încît veniturile din petrol să poată fi folosite pentru reconstrucţia Irakului.

În chestiunea dezarmării, Negroponte a declarat însă că Statele Unite şi aliaţii din conflictul irakian şi-au asumat acum responsabilitatea privind distrugerea armelor de distrugere în masă şi nu întrevăd un rol pentru inspectorii ONU.

Şeful inspectorilor ONU Hans Blix a declarat consiliului de securitate că inspectorii săi ar fi gata să se întroarcă în Irak de îndată ce o vor permite condiţiile de securitate.

Administratorul interimar numit de Statele Unite pentru Irakul post-belic, generalul în rezervă Jay Garner s-a întîlnit marţi cu liderii kurzi din nordul Irakului, Jalal Talabani, liderul Uniunii patriotice a Kurdistanului şi cu Massoud Barzani, şeful Partidului democratic.

Garner a declarat după întîlniri că Statele Unite doresc un guvern al Irakului unificat, format din grupurile etnice, tribale şi religioase din ţară. Oficialităţile militare americane au confirmat între timp că soldaţi ai coaliţiei au găsit peste 600 de milioane de dolari, bani gheaţă, într-o ascunzătoare din Bagdad.

Generalul american Vincent Brooks a declarat că specialiştii examinează banii pentru a verifica dacă sînt falşi. Brooks a dat următoarele amănunte despre găsirea banilor: „În cursul unei operaţiuni vizînd oprirea unor jafuri, soldaţi din divizia a treia de infanterie au descoperit o cantitate însemnată de bani în spatele unui perete fals. Cantitatea depăşeşte, se crede, 600 de milioane de dolari şi este compusă din teancuri de bancnote de 100 de dolari.

Tot marţi, sute de mii de musulmani şiiţi au sosit în oraşul sfînt Karbala, la sud-vest de Bagdad, într-un pelerinaj care era interzis sub regimul lui Saddam Hussein. Momentul culminant al pelerinajului are loc miercuri.

Generalul de brigadă Vincent Brooks a vorbit despre descoperirea - din nou - în Irak a unor veste cu explozibil destinate atacurilor sinucigaşe şi a unor sofisticate bombe cu ceas. Vincent Brooks: “Pericolele persistă, şi avem în continuare exemple referitoare la pregătirile pe care le fac indivizii ce nu doresc stabilitate în Irak”.

Vincent Brooks s-a referit deasemeni la capturarea ginerelui lui Saddam Hussein, Jamal Mustafa Abdallah Sultan al-Tikriti şi a lui Mohammed Hamza al-Zubeidi, comandant al regiunii centrale Eufrat şi fost prim ministru: “Aceste capturi ridică la 11 numărul celor care se află în custodia coaliţiei din lista cu cei 55 cei mai căutaţi irakieni”.

Soldaţii americani au descoperit o ascunzătoare cu peste 600 de milioane de dolari în spatele unui perete fals dintr-o clădire din Bagdad. Generalul Vincent Brooks a făcut următoarele precizări: „În cursul unei operaţiuni vizînd oprirea unor jafuri, soldaţi din divizia a treia de infanterie au descoperit o cantitate însemnată de bani în spatele unui perete fals”. Cantitatea depăşeşte, se crede, 600 de milioane de dolari, şi este compusă din teancuri de bancnote de 100 de dolari.

Deputaţii palestinieni au făcut apel la preşedintele autorităţii palestiniene Yasser Arafat şi la premierul desemnat Mahmoud Abbas să cadă de acord asupra componenţei unui nou cabinet.

Impasul este legat de refuzul lui Arafat de a accepta numirea ca ministru de interne a lui Muhammed Dahlan, fost şef al securităţii în Fîşia Gaza. Potrivit relatărilor, Arafat doreşte să păstreze pentru sine controlul asupra celor mai importante forţe de securitate.

Premierul britanic Tony Blair s-a alăturat seriei de lideri internaţionali care au apelat la liderul palestinian să nu creeze un impas. Premierul desemnat Mahmud Abbas are termen pînă mîine să formeze un cabinet sau să se retragă.

Orice întîrziere în formarea noului guvern palestinian ar amîna şi prezentarea planului internaţional de pace, aşa numita foaie de parcurs care schiţează soluţionarea conflictului israelo-palestinian.

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Paul Florea a declarat că ne-reinvestirea a cinci judecători ai instanţei supreme de către ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a generat o presiune care afectează puterea judecătorească.

Ministrul Justiţiei a refuzat să-i recomande Consiliului Superior al Magistraturii, pentru reinvestire, pe cei cinci judecători. "Acest refuz de reînvestire poate afecta direct actul de justiţie", a afirmat preşedintele Paul Florea, spunînd că judecătorii s-ar putea autocenzura în anumite dosare, percepînd că hotărîrile lor ar putea conta în reînvestirea ca magistraţi la Curtea Supremă.

Preşedintele instanţei supreme a mai spus că în statutul judecătorului din Carta Europeană există o recomandare referitoare la prelungirea mandatului, inamovibilitatea magistratului şi garanţia actului de justiţie.

"Ministrul Justiţiei nu a respectat recomandarea Cartei Europene sub motiv că aceasta nu este prevăzută în ordinea nostră de drept”, a mai spus Paul Florea.

Premierul Adrian Năstase a declarat că s-a întîlnit cu ambasadorul Statelor Unite Michael Guest pentru a discuta aspecte care ţin de evoluţiile din România, nu pentru a-i da informaţii.

“În calitate de prim ministru nu dau informaţii unor ambasadori la Bucureşti. Am discutat aspecte care ţin de unele evoluţii din România, să vedem cum va fi îmbunătăţită situaţia post conflict din Irak şi participarea României la reconstrucţia Irak-ului" - a spus Năstase.

Premierul a făcut această precizare în legătură cu presupunerile că i-ar fi prezentat ambasadorului Guest măsuri concrete împotriva corupţiei. Potrivit vice-preşedintelui PSD Valer Dorneanu, premierul a informat Delegaţia Permanentă a PSD că discuţia pe care a avut-o cu ambasadorul american a fost “informală”.

Dorneanu a spus că pentru combaterea corupţiei vor continua acţiunile de depistare a cazurilor la care s-au referit demnitarii din afara României.

Premierul Adrian Năstase a declarat astăzi că problemele din sistemul de sănătate sînt profunde şi schimbarea ministrului Daniela Bartoş nu ar duce la rezolvarea lor.

Năstase a susţinut că Delegaţia Permanentă a PSD nu a discutat despre demisia ministrului Sănătăţii şi că nu există o astfel de demisie. El a spus că va face miercuri o vizită la Ministerul Sănătăţii pentru a discuta "aspectele care trebuie rezolvate".

Primul ministru rus Mihail Kasianov a declarat că Moscova speră să aranjeze o vizită în Rusia a Papei Ioan Paul al II-lea în viitorul apropiat. Kasianov a declarat că guvernul său acţionează pentru pregătirea vizitei. El a subliniat însă că vizita Papei trebuie convenită de capii bisericii şi nu determinată de guvern.

Trupele americane au ucis un presupus inamic şi au arestat alţi şapte în cursul unui raid în sudul Afganistanului noaptea trecută. Un purtător de cuvînt militar american a declarat că forţe speciale ale Statelor Unite au luat cu asalt două clădiri, după ce au primit informaţii că militanţi din zonă pregăteau atacuri contra forţelor coaliţiei. Nu este clar dacă persoanele reţinute sînt Talibani sau membri ai reţelei teroriste al Qaida.

Consiliul de Securitate Onu se reuneşte pentru a dezbate dacă să trimită în Irak inspectorii internaţionali în domeniul armamentului. Membrii Consiliului poartă discuţii în acest sens cu şeful inspectorilor ONU Hans Blix.

El a declarat agenţiei Associated Press că inpectorii Onu ar trebui să revină în Irak pentru a verifica în mod independent eventuala descoperire a oricăror arme de distrugere în masă.

Hans Blix: „Poate nu sîntem noi singurii din lume care au credibilitate, dar cred că ne-am cîştigat renumele de a fi obiectivi şi independenţi”.

Statele Unite şi-au exprimat opoziţia faţă de revenirea inspectorilor ONU în Irak. Purtătorul de cuvînt al Casei Albe Ari Fleischer a declarat că Statele Unite şi aliaţii săi îşi asumă responsabilitatea de a elimina arme de distrugere în masă ale Irakului.

Preşedintele interimar al Serbiei Nataşa Micici a anunţat că a ordonat ridicarea stării de urgenţă declarate luna trecută după asasinarea primului ministru Zoran Djindjici. Micici a declarat că după 42 de zile “au fost îndeplinite condiţiile pentru ca starea de urgenţă să poată fi ridicată”.

Autorităţile sîrbe au anunţat că au identificat 18 persoane care au fost implicate în asasinarea lui Djindjici, sub conducerea principalului suspect Milorad Lukovici, care nu a fost prins.

Comunitatea internaţională trebuie să accepte că irakienii sînt cei care trebuie să deţină controlul asupra viitorului lor precum şi al resurselor naturale ale Irakului, a declarat secretarul general ONU Kofi Annan.

Vorbind personalului ONU de la Viena, în cursul unei vizite oficiale în Austria, Kofi Annan a spus că lumea trebuie să “respecte suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Irakului.”

Comunitatea internaţională are un rol de jucat în Irak, a mai spus Annan, adăugînd că ONU este gata să contribuie la acest rol “în viitorul nu prea îndepărtat”. El a precizat că în prezent Consiliul de Securitate Onu discută care va fi acest rol.

Sute de mii de musulmani şiiţi au sosit în oraşul Karbala, într-un pelerinaj care fusese interzis sub regimul lui Saddam Hussein. Pelerinajul comemorează moartea, în secolul şapte, a nepotului profetului Mahomed, Imamul Hussein,

un eveniment care i-a divizat pe musulmani în şiiţi şi suniţi. La Karbala, unii lideri şiiţi au cerut ca marea adunare să fie folosită pentru proteste contra prezenţei militare americane în Irak. Unii pelerini au scandat lozinci anti-americane, în timp ce alţii l-au condamnat pe Saddam Hussein.

Tot astăzi, administratorul numit de Statele Unite pentru Iracul post-belic, Jay Garner, s-a întîlnit cu liderii principalelor facţiuni kurde din nordul Irakului, Jalal Talabani şi Masoud Barzani.

Într-o altă evoluţie, comandamentul central american din Qatar a declarat că a fost capturat un fost comandant militar şi prim ministru irakian, Mohamed Hamza al Zubeidi, unul din cei mai căutaţi membri ai fostei conduceri irakiene.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova marchează astăzi 133 de ani de la naşterea conducătorului bolşevic Vladimir Ilici Lenin. În dimineaţa zilei a avut loc la Chişinău un miting de comemorare la care au participat preşedintele Vladimri Voroni, preşedintele parlamentului Eugenia Ostapciuc şi alţi reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor.

Preşedintele Voronin a înmînat carnete de partid unor noi membri ai Partidului Comuniştilor, iar peste 50 de copii au fost primiţi în organizaţia de pionieri.

Republica Molodva este singurul stat din spaţiul fost sovietic unde este marcată oficial naşterea lui Lenin.

Ministrul polonez al apărării Jerzy Szmajdzinski şi omologul său rus Sergei Ivanov au semnat la Moscova un acord de cooperare militară între Plonia şi Rusia. Acordul facilitează schimburile de armament, muniţii şi alte echipamente militare între cele două ţări.

Ministrul rus al apărării Serghei Ivanov a declarat că noul acord de cooperare este un prim pas spre restabilirea legăturilor în sectorul tehnic militar, care au existat în trecut între cele două ţări.

Preşedinţii României şi Uzbekistanului, Ion Iliescu şi Islam Karimov au discutat la Taşkent, despre dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale, aflate în prezent la un nivel modest.

România şi Uzbekistan au o bună oportunitate de a demara proiecte complexe în infrastructuri de transport, în valorificarea unor resurse naturale importante şi în producerea unor bunuri de consum, a afirmat preşedintele Iliescu.

Cei doi şefi de stat au abordat şi subiecte legate de actuala situaţie internaţională, în special crizele din Afganistan, Irak şi Orientul Mijlociu, dar şi combaterea corupţiei, traficului de persoane, de arme şi de droguri, cooperarea în lupta împotriva terorismului internaţional, a extremismului religios şi politic.

Schimburile comerciale între România şi Uzbekistan au fost în anul 2002, de aproximativ 13 milioane de dolari, în scădere faţă de anii precedenţi.

Guvernul Serbiei i-a cerut preşedintelui interimar al ţării, Nataşa Micici să ridice starea de urgenţă declarată luna trecută după asasinarea primului ministru Zoran Djindjici. Noul premier al Serbiei Zoran Zivkovici a declarat că se aşteaptă ca decizia privind ridicarea stării de urganţă să fie luată astăzi.

Autorităţile sîrbe au anunţat ieri că au identificat 18 persoane care au fost implicate în asasinarea lui Djindjici, sub conducerea principalului suspect Milorad Lukovici, care nu a fost prins.

Parchetul Naţional Anti-corupţie încearcă să cumpere tăcerea presei prin presiunile pe care le face, a declarat Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de monitorizare a presei, reactionind astfel la acuzatiile aduse luni, de Ioan Amăriei, procurorul general PNA.

Subsecretarul de stat american James Kelly a sosit in capitala Chinei pentru negocierile tripartite legate de programul nuclear nord-corean. La discutii participa o delegatie nord-coreana si una chineza.

Negocierile care vor incepe miercuri, sint primele tratative directe intre Statele Unite si Coreea de nord, din octombrie anul trecut, cind a izbucnit noua criza provocata de decizia unilaterala a Fenianului de a relansa programul de înarmare nucleară.

Comandantul fortelor americane din Coreea de sud este citat astăzi cu declaratia că acţiunile Coreei de nord sint o amenintare pentru stabilitatea globală si o piedică in calea eforturilor de pacificare a regiunii.

Amariei afirmase intre altele ca exista jurnalisti corupti si ca se publica articole comandate. Clubul Roman de Presa i-a cerut procurorului general PNA sa aduca exemple, dar nu a contestat in principiu fenomenul coruptiei in presa.

O alta problema care ar trebui cercetata de Parchetul National Anti-coruptie este cel al banului public utilizat pentru a corupe presa, a adaugat Mircea Toma.