Un lider irakian şiit, Abdul Aziz Hakim a declarat la Karbala că nu este nevoie de Garner pentru coordonarea reconstrucţiei post-belice în Irak. Hakim, lider al Consiliului Suprem pentru revoluţia islamică în Irak, o grupare şiită pro-iraniană, a declarat:

„Nu este necesar şi nu este important ca domnul Garner să stea în Irak. Aceste chestiuni ar trebui încredinţate irakienilor, fiindcă irakienii pot administra şi guverna Irakul ei înşişi. Irakienii ar trebui să poată să îşi aleagă propriul guvern şi liderii potriviţi”.

O oficialitate apropiată preşedintelui autorităţii palestiniene a declarat că Yasser Arafat şi primul ministru desemnat Mahmud Abbas au reuşit să depăşească impasul apărut în legătură cu formarea noului cabinet palestinian.

Potrivit Secretarului prezidenţial Tayeb Abdelrahim, s-a ajuns la o soluţie de compromis, Arafat şi Abbas căzînd de acord ca Mohammed Dahlan să răspundă de afacerile securităţii interne, dar să nu fie ministru de interne cum propusese premierul Abbas. Funcţia de ministru de interne ar fi preluată de premier. Arafat se opusese categoric ca Dahlan să fie ministru de interne.

Abbas trebuie să îşi nominalizeze întregul cabinet pînă astăzi la mjiezul nopţii sau să se retragă din funcţia de premier. Nominalizări care nu sînt agreate de Arafat ar crea probleme deoarece cabinetul va fi supus aprobării parlamentului palestinian, care este puternic influenţat de partidul Fatah, al lui Arafat.

Într-un efort de ultimă oră pentru rezolvarea crizei, şeful serviciilor de informaţii egiptene, Omar Suleiman a sosit miercuri la Ramallah, pentru a-i prezenta lui Arafat o propunere de compromis.

Oficialităţi americane au declarat că dacă preşedintele Arafat şi premierul Abbas nu reuşesc să ajungă la o înţelegere, ar putea fi întîrziată promovarea aşa numitei foi de parcurs pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian, plan care prevede crearea unui stat palestinian.

Banca Naţionala a României prevede pentru anul 2003 o continuare a creşterii economice cu 5,2%, creştere susţinută de exporturi şi investiţii, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu. De asemenea, Isărescu a prognozat că procesul de dezinflatie va continua şi în 2003, an în care rata inflatiei va fi de 13-14%.

După calculele Băncii naţionale, în anii 2004 şi 2005, rata inflaţiei va cobori la 9 şi respectiv 7%. O alta previziune BNR este că în anul 2003 se va marca şi privatizarea celei mai mari bănci din sistemul românesc, Banca Comercială Română.

Reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane şi-au întărit poziţia în legătură cu nevoia urgentă de măsuri împotriva corupţiei. Acest lucru a reieşit într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti pentru lansarea concursului naţional “Oameni pentru oameni”, care va premia în luna mai programe şi iniţiative sociale promovate în special de companii. În cadrul conferinţei de presă reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane şi-au reafirmat poziţia privind situaţia corupţiei în România.

Liderul grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc a apreciat că aproximativ 20 de parlamentari PSD s-ar putea afla în situaţia de a opta, potrivit legii anticorupţie, între funcţii şi afaceri.

Hrebenciuc a arătat, însă, că o listă definitivă a celor aflaţi în situaţii de incompatibilitate va fi întocmită la sfîrşitul termenului de 15 zile, prevăzut în legea anticorupţie, pînă la care parlamentarii trebuie să anunţe situaţia în care se află. El a spus că parlamentarii vor depune aceste declaraţii la preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.

Premierul Serbiei Zoran Zivkovici a declarat că măsurile luate după asasinarea predecesorului său Zoran Djindjici au destrămat în bună măsură reţelele criminale din ţară. Într-un interviu acordat agenţiei Associated Press, Zivkovici spune că acţiunile poliţiei au desfiinţat practic gruparea paramilitară Beretele Roşii, acuzată că a participat la organizarea asasinatului.

Membrii săi făcuseră parte dintr-o unitate specială de poliţie în timpul lui Miloşevici. Zivkovici a mai spus că aliaţii lui Miloşevici au încă oarecare putere în cadrul armatei, dar a adăugat că reformele care vor fi introduse în următoarele luni vor elimina influenţa acestora. Declaraţiile premierului sîrb survin la o zi după ridicarea stării de urgenţă declarată după asasinarea lui Djindjici la 12 martie.

Emisarul american James Kelly s-a întîlnit cu oficialităţi nord-coreene şi chineze, în primul dialog direct între Statele Unite şi Coreea de Nord de cînd a început criza declanşată de reluarea programului nuclear al Fenianului. Kelly a refuzat să facă comentarii după prima zi a discuţiilor tri-partite care au loc la Beijin.

Potrivit departamentului de stat american, în cursul tratativelor de trei zile, Kelly va încerca să obţină un angajament al nord coreenilor de a renunţa la programul nuclear.

Ministrul adjunct de externe rus Alexander Losyukov, aflat la Tokio, a afirmat că peninsula coreeană rămîne în pragul unui dezastru. Agenţia Itar Tass îl citează pe Losiukov cu declaraţia că în opinia lui, Fenianul se va opune categoric oricărei încercări a Statelor Unite de a-l determina să renunţe la ambiţiile nucleare.

Preşedintele Ion Iliescu a declarat că afirmaţiile ambasadorului american la Bucureşti, Michael Guest, conform cărora corupţia nu este o problemă ipotetică ci o problemă cît se poate de reală în România, nu aduc nimic nou.

"Nu este nimic nou în această declaraţie. Noi nu am vorbit ipotetic despre corupţia din România, ci la modul foarte concret", a afirmat preşedintele Iliescu, fiind solicitat să comenteze declaraţiile lui Michael Guest.

Şeful statului a amintit că la sfîrşitul anului trecut, în mesajul rostit în plenul Parlamentului, a abordat frontal problema corupţiei.

Pe aceeaşi temă, Premierul Adrian Năstase a afirmat astăzi că persoanele care vorbesc despre existenţa corupţiei în România ar trebui să precizeze şi care sînt aceia la care se referă. El a afirmat că nu este cinstit ca Guvernul şi România să fie acuzate de corupţie, fără a preciza numele persoanelor incriminate.

Premierul a spus însă că este de acord cu ambasadorul american Michael Guest, spunînd că în România, ca şi în alte ţări, problema corupţiei trebuie tratată într-un mod atent.

Aproximativ un milion de irakieni musulmani şiiţi se află în oraşul sfînt Karbala, în ziua de vîrf a unui plerinaj care fusese de 30 de ani interzis de Saddam Hussein. Corespondenta Europei Libere Zamira Eshanova descrie atmosfera de entuziasm general:

„Pot descrie starea de spirit în ansamblu ca una de fericire şi practic, un fel de euforie. Este pentru prima oară în 30 de ani cînd comemorarea poate avea loc liber, fără presiuni din partea guvernului şi fără frică”.

În marginea pelerinajului, cîteva mii de şiiţi au scandat, pentru a doua zi consecutiv, lozinci contra unei guvernări impuse de americani.

În nordul ţării, administratorul numit de Statele Unite pentru Irakul post-belic, Jay Garner a promis liderilor kurzi că vor participa în viitorul guvern democratic al Irakului.

Agenţia Associated Press citează oficialităţi americane cu declaraţia că la cîmpurile petrolifere din sudul ţării a re-început pomparea ţiţeiului prin conducte, pentru prima oară de la izbucnirea războiului.

Vicepresedintele Partidului social democrat de guvernamant Ioan Solcanu a declarat că insistenţa ambasadorului american Michael Guest pe problema corupţiei din România este justificată de situatia reala din mediul de afaceri românesc.

Ciprioţii greci şi turci au început astăzi să treacă liber dintr-o zonă în celalaltă a Ciprului divizat, pentru prima oară, după ce restricţiile de călătorile introduse de 29 de ani au fost ridicate de partea turcă săptămîna aceasta.

Ciprul este divizat din 1974, cînd Turcia a invadat partea de nord a insulei, în urma unei lovituri de stat eşuate, puse la cale de adepţi unirii cu Grecia. Săptămîna trecută, Ciprul a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeană.

Potrivit acordului, întreaga insulă va deveni membru al Uniunii la 1 mai 2004, dar reglementările şi beneficiile legate de aderare nu se vor aplica zonei de nord, decît după o eventuală re-unificare.

Sovietul suprem de la Tiraspol a aprobat componenta delegatiei transnistrene in comisia mixta care va elabora textul constitutiei viitorului stat federativ Republica Moldova. Din delegatie fac parte sapte persoane. Ea va fi condusa de vicepresedintele Sovietului suprem, presedintele comisiei pentru politica externa a legislativului transnistrean, Evgheni Shevciuk.

De mentionat ca din partea Chisinaului in comisia constitutionala mixta au fost desemnate doar trei persoane. Potrivit Misiunii OSCE la Chisinau, din comisie ar urma sa faca parte si experti ai Comisiei Venetiene, precum si ai altor organizatii europene. Conform unui protocol din 22 februarie, comisia pentru elaborarea viitoarei constitutii federale ar urma sa-si inceapa activitatea la inceputul lunii mai.

Liderii arabi fac presiuni asupra preşedintelui autorităţii palestiniene Yaser Arafat pentru a rezolva disputa cu premierul desemnat Mahmoud Abbas asupra componenţei viitorului cabinet palestinian.

Abbas trebuie să prezinte lista guvernului său pînă astăzi la miezul nopţii, în caz contrar fiind obligat să demisioneze, dar Arafat a respins persoana nominalizată de către Abbas pentru funcţia de şef al serviciilor de securitate. Lista cabinetul trebuie să fie aprobată de parlament, care este dominat de facţiuna Fatah a lui Yasser Arafat.

Surse palestiniene relatează că ieri şi astăzi Arafat a primit mai multe telefoane pe această temă, între alţii de la şeful Ligii Arabe, de la preşedinţii Egiptului şi Yemenului, de la miniştrii de externe din Qatar şi din Grecia. Secretarul de stat american Colin Powell a declarat ieri că poporul palestinian va avea de suferit dacă Arafat blochează formarea noului guvern.

Washingtonul a declarat că dacă Arafat şi Abbas nu ajung la o înţelegere, acest fapt ar putera întîrzia anunţarea aşa-numitei “foi de parcurs” elaborată de Statele Unite pentru crearea unui stat palestinian.

Şeful Oficiului pentru reconstrucţie şi asistenţă umanitară în Irak, generalul în retragere Jay Garner a susţinut o conferinţă de presă la Erbil, capitala regiunii kurde din nordul Irakului, unde a vorbit de obiectivele misiunii sale. “Scopul nostru este de a crea în Irak...

un mediu propice procesului democratic, în care irakienii să-şi poată alege proprii lor lideri, propriul lor tip de guvernare, astfel ca Irakul să aibă o conducere care reprezintă dorinţa exprimată liber de poporul irakian”.

Este a doua zi a vizitei lui Garner în această parte a Irakului. El are aici multe legături, după ce, la terminarea războiului din Golf din 1991, a condus o misiune militară de protejare a sutelor de mii de kurzi care s-au refugiat după înăbuşirea de către Saddam Hussein a unei revolte.

Jay Garner a spus că eforturile acestei regiuni pentru stabilirea democraţiei trebuie să servească drept model pentru întregul Irak, dar a evitat să discute despre dorinţa de independenţă a kurzilor.

Tratatul politic dintre România şi Federaţia Rusă va fi semnat Moscova, în perioada 3-4 iulie, de către preşedintele Ion Iliescu şi omologul său rus Vladimir Putin. Potrivit unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, documentul reflectă stadiul dialogului oficial...

dintre Bucureşti şi Moscova şi hotărîrea României şi a Federaţiei Ruse de a demonstra, printr-un instrument cu valoare juridică, evoluţia pozitivă a relaţiei bilaterale, care se înscrie în contextul favorabil existent la nivel european şi internaţional”.

“România şi Federaţia Rusă doresc să continue dialogul bilateral în spirit constructiv, deschis, prin valorificarea angajamentului ambelor părţi pentru dezvoltarea economiei de piaţă, a democraţiei şi statului de drept", se mai spune în comunicatul administraţiei prezidenţiale de la Bucureşti.

Mai multe mii de şiiţi irakieni au strigat lozinci anti-americane la Karbala. Protestul împotriva prezenţei americane în Irak a coincis cu pelerinajul a aproximtiv un milion de persoane în acest oraş considerat de şiiţi sfînt.

Organizatorii protestului au cerut pelerinilor să se alăture demonstraţiei, dar manifestaţia de azi nu a fost mai amplă decît protesul similar care a avut loc ieri tot la Karbala, şi la care au participat aprox. trei mii de irakieni.

Şiiţii musulmani, care reprezintă 60 la sută din totalul de 24 de milioane de locuitori ai Irakului, au venit la Karbala din toate colţurile ţării într-un pelerinaj care de zeci de ani fusese interzis de regimul lui Saddam Hussein.

Trimisul american James Kelly s-a întîlnit la Beijing cu oficialităţi nord-coreene şi chineze, marcînd primul dialog direct dintre Statele Unite şi Coreea de Nord, după reluarea programului nuclear al autorităţilor comuniste de la Fenian.

Kelly a refuzat să comenteze asupra celor discutate în prima zi a negocierilor programate să aibă loc timp de trei zile în capitala chineză. Departamentul de stat a declarat că trimisul american va încerca să obţină de la nord-coreeni promisiunea de a abandona programul nuclear.

Ministrul sud-coreean de externe Yoon Young-kwan a declarat că discuţiile de azi sînt doar începutul dialogului şi că rezolvarea crizei ar putea dura ani de zile.

Un tribunal din Jakarta a început procesul lui Abu Bakar Bashir, cleric musulman acuzat de complot pentru răsturnarea Guvernului şi de intenţia de a transforma Indonezia într-un stat islamic. Procurorii susţin în rechizitoriu că Bashir este liderul grupării Jemaah Islamiah, implicată în atacarea mai multor biserici,

dar şi de o tentativă de asasinare a actualului şef al statului indonezian, Megawatti Sukarnoputri, pe vremea cînd aceasta era vice-preşedintă. Abu Bakar Bashir a declarat judecătorilor că nu acceptă acuzaţiile care i se aduc şi reflectează încă la o pledoarie pe care o va depune ulterior.

La Beijing au început tratativele referitoare la programele nucleare clandestine ale Coreei de Nord. Iau parte reprezentanţi ai regimului comunist de la Fenian, oficiali chinezi şi o delegaţie americană condusă de adjunctul diplomaţiei de la Washigton James Kelly.

Tratativele sînt programte să dureze trei zile, au loc cu uşile închise şi se desfăşoară într-o locaţie secretă din capitala chineză. Ele îşi propun ajungerea la un acord prin care Coreea de Nord să renunţe la ambiţiile sale nucleare. Fenianul solicită în schimb garanţii de securitate din partea Statelor Unite.

În ajunul începerii consultărilor, secretarul de stat american Colin Powell a lăsat de înţeles că cererile Coreei de Nord nu se vor afla pe agenda tratativelor de la Beijing. Şeful diplomaţiei americane a mai spus că Statele Unite nu sînt intimidate de armele nucleare nord coreene şi că ar putea adopta orice măsuri s-ar impune pentru a face faţă unei atare ameninţări.

Ambasadorul american la Bucureşti, Michael Guest a repetat parte din criticile formulate săptămîna trecută referitoare la corupţia din România. În cadrul unei întîlniri a Camerei de Comerţ Americane, Guest a spus că în România corupţia nu este o problemă ipotetică,