Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat că unii oficiali irakieni capturaţi furnizează informaţii utile forţelor coaliţiei. Rumsfeld a spus că forţele coaliţiei deţin peste 7000 de persoane în Irak.

Donald Rumsfeld: ”Am capturat şi avem în custodie un mare număr de persoane, irakieni dar şi ne-irachieni: sirieni şi alţi cetăţeni străini care se aflau acolo făcînd lucruri pe care n-ar fi trebuit să le facă. Numărul celor deţinuţi este între 7000 şi 7500”.

Rumsfeld a mai spus că soldaţii obişnuiţi sînt eliberaţi de forţele coaliţiei. Printre cei deţinuţi, a spus el se află în prezent 12 dintre cei mai căutaţi 55 de membri ai fostului regim. Rumsfeld şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu arestarea fostului vice-premier Tarik Aziz, care s-a predat ieri forţelor americane.

Agenţiile de presă transmit că forţele coaliţiei l-au capturat vineri lîngă graniţa cu Siria, pe un fost şef al spionajului lui Saddam. El este identificat ca Faroud Hijazi, fostul ambasador al Irakului în Tunisia şi, la mijlocul anilor 90, fost director pentru operaţii externe al serviciilor de informaţii irakiene. Unele oficialităţi americane cred că Hijazi s-a întîlnit cu Osama Bin Laden la Kandahar cu cinci ani în urmă.

Reprezentanţi ai armatei americane au anunţat că doi soldaţi americani au fost ucişi şi alţi cinci răniţi în estul Afganistanului într-o luptă cu membri ai forţelor talibane.

Generalul Richard Meyers, şeful statelor majore reunite ale forţelor armate americane a declarat că ciocnirea a avut loc în provincia Paktika lîngă graniţa cu Pakistanul.

Un purtător de cuvînt militar a precizat că militarii americani din patrula atacată au ucis cel puţin trei inamici. Restul presupuşilor talibani au fugit peste graniţă în Pakistan.

Spitalele din încă 17 judeţe au fost reorganizate, măsurile luate în ultimele două săptămîni ducînd la desfiinţarea a peste 7.000 de paturi, informează Ministerul Sănătăţii.

Conform bilanţului anunţat de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, 42 de unităţi medicale au fost transformate în centre medico-sociale şi altele 17 în centre de îngrijire a bolnavilor cronici. Totodată, 22 de clădiri au fost dezafectate, numărul paturilor fiind redus, pe ansamblu, cu 7.243.

La nivel naţional, respectiv în cele 36 de judeţe în care a fost finalizat procesul de reorganizare, numărul paturilor a fost redus cu 19.000, fiind reorganizate în unităţi medico-sociale 93 de centre medicale, iar în unităţi de cronici 36 de centre. Totodată 103 clădiri au fost dezafectate.

Poliţia germană a anunţat că individul care a răpit un autobuz cu 15 persoane lîngă oraşul Bremen s-a predat, incidentul încheindu-se fără victime.

Răpirea autobuzului a declanşat o urmărire de aproape patru ore pe o autostradă din nordul Germaniei, poliţia reuşind în cele din urmă să încercuiască autobuzul

În Cehia, referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană va avea loc la 13-14 iunie, a anunţat biroul preşedintelui ceh Vaclav Klaus. Potrivit unui sondaj de opinie publicat vineri, dintre cei care spun că vor vota în referendum, 79 la sută susţin că se vor pronunţa în favoarea aderării. Ungaria, Slovenia şi Malta au aprobat deja aderarea prin plebiscit. Luna viitoare vor avea loc voturi în Lituania şi în Slovacia.

Rusia şi Franţa au declarat că îşi vor spori legăturile în domeniul apărării şi vor coopera în misiuni militare comune, inclusiv în misiunile de menţinere a păcii în Afganistan şi Kosovo.

Ministrul francez al apărării Michele Alliot-Marie a declarat la Moscova că, avînd în vedere noile ameninţări la adresa securităţii globale, actualele relaţii ruso-franceze în domeniul apărării trebuie întărite.

După întîlnirea cu ministrul rus al apărării Serghei Ivanov erau prevăzute convorbiri cu ministrul de externe Igor Ivanov, pentru discutarea situaţiei din Irak.

Premierul francez Jean Pierre Raffarin l-a învitat pe preşedintele Chinei Hu Jintao să ia parte la summitul din iunie al grupului celor şapte principale state industrializate plus Rusia, cunoscut ca G-8.

Raffarin a spus că participarea Chinei la reuniunea din staţiunea franceză Evian va fi utilă pentru “discutarea relaţiilor nord- sud, cu Africa, China şi alte ţări”.

Cele şapte ţări industrializate membre ale grupului sînt Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada, Japonia şi Germania. Raffarin a început o vizită oficială în China, la cîteva ore după ce Beijinul a anunţat cumpărarea a 30 de avioane Airbus – un contract în valoare de peste un miliard de dolari.

Premierul Adrian Năstase a declarat la video-conferinţa cu prefecţii că principala dificultate pentru România ar fi ca negocierile pentru aderarea la UE să nu se finalizeze cu actuala Comisie Europeană.

"Marea noastră problemă nu este integrarea în 2007, problema este cum finalizăm negocierile la capitolele care sînt acum în discuţie cu Uniunea Europeană pînă la mijlocul anului 2004" - a spus Năstase.

El a amintit că anul viitor vor avea loc alegeri pentru noul Parlament European şi, de asemenea, se va încheia mandatul actualei Comisii Europene, condusă de Romano Prodi. Noua Comisie Europeană va fi o organizaţie care nu va mai avea doar 15 membri.

"De aceea sînt cruciale aceste luni pentru noi, pentru a finaliza negocierile în acest interval de timp. Principala dificultate pentru noi ar fi să finalizăm negocierile cu un alt partener decît comisia actuală" - a afirmat Năstase.

Coreea de Sud a declarat că o Coree de nord cu arme nucleare ar însemna o ameninţare majoră pentru întreaga regiune. În declaraţii făcute la Seul după convorbiri cu emisarul american James Kelly, ministrul sud-coreean de externe Yoon Young Kwan a spus totodată că existenţa armelor nucleare ale Fenianului este contrară angajamentului comun de denuclearizare a peninsulei coreene.

James Kelly a sosit la Seul după trei zile de discuţii la Beijing cu oficialităţi nord-coreene şi chineze. Oficialităţi americane spun că delegaţia nord-coreeană a admis că Fenianul posedă arme nucleare.

La Tokio, şeful agenţiei japoneze de apărare Shigeru Ishiba a cerut consultări cu Statele Unite în această chestiune, spunînd că, dacă este adevărat că Fenianul are arme nucleare, acest lucru sporeşte în mod grav pericolul pentru Japonia.

Oficialităţi medicale din ţări ale Asiei s-au întrunit pentru a stabili un plan de combatere a Sindromului Respirator Acut Sever – SARS – pneumonia atipică devenită o problemă la nivel mondial.

Oficialităţi din China, Hong Kong, Coreea de Sud, Japonia, şi zece ţări din Asia de sud-est, precum şi reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii s-au reunit la Kuala Lumpur în Malaezia. Proiectul de declaraţie propune între altele controale stricte la aeroproturi şi în porturi şi interzicerea călătoriei pentru orice persoană care ar prezenta simptome.

China a anunţat vineri încă cinci decese provocate de SARS, bilanţul ridicîndu-se la 115 morţi. Numărul de cazuri înregistrate în China a ajuns la 2600. Autorităţile chineze au anunţat că vor cheltui 420 de milioane de dolari pentru o reţea medicală naţională în lupta contra virusului.

Cel mai înalt demnitar din poliţia bulgară, răspunzător de combaterea crimei organizate şi-a prezentat demisia din postul său în cadrul ministerului de interne.

Generalul Bojko Borisov nu a precizat motivele demisiei, dar ea survine la cîteva zile după ce Borisov i-a înmînat premierului bulgar Saxa Coburg Gotha un raport care, se spune, ar conţine dovezi privind legăturile între unii politicieni, magistraţi şi criminali profesionişti.

În raport, Borisov cere “măsuri radicale, inclusiv schimbări ale legislaţiei” pentru combaterea crimei organizate. Demisia lui nu a fost încă aprobată de primul ministru. Recente sondaje de opinie îl indicau pe Borisov drept cea mai populară personalitate din Bulgaria, cu o rată de apreciere de 80 la sută.

Parlamentul Rusiei a ratificat un tratat privind sporirea cooperării cu alte cinci ţări fost sovietice în combatera pericolelor de securitate, inclusiv a terorismului, crimei organizate şi a traficului de droguri.

Din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă fac parte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kyrghistan şi Tajikistan.

Ministrul de externe adjunct Viaceslav Trubnikov le-a spus deputaţilor ruşi înainte de vot că organizaţia ar trebui să urmărească de asemenea constituirea unor forţe regionale şi înzestrarea lor cu armament şi echipament militar. Duma de stat a votat în unanimitate recunoaşterea organizaţiei şi aprobarea cartei acesteia.

Alegerile locale din Republica Moldova, programate la 25 mai vor fi monitorizate de aproximativ 120 de observatori din statele membre ale OSCE. Un comunicat al direcţiei mass-media a Ministerului Afacerilor Externe, informează că ministrul Nicolae Dudau, a avut ieri o intrevedere cu ambasadorul Michael Wygant, seful misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor locale.

Diplomatul american a precizat ca la alegerile locale in Republica Moldova vor sosi aproximativ 120 de observatori din statele membre ale OSCE. La incheierea alegerilor, misiunea de monitorizare va organiza o conferinta de presa, iar in termen de o luna va elabora un raport care va fi facut public in statele membre ale OSCE.

Nicolae Dudau a salutat instituirea misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor si a asigurat expertii internationali ca actuala conducere de la Chisinau "va face totul pentru ca alegerile locale sa se desfasoare conform standardelor europene".

Premierul Năstase a declarat la video-conferinţa cu prefecţii, că formula celor opt regiuni de dezvoltare economică va fi menţinută, pentru că o modificare pe această temă ar putea bloca negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

"Rămînem pe formula de opt regiuni de dezvoltare, actualele judeţe rămîn în continuare fără nici un fel de modificare şi încercăm, împreună cu parlamentarii, să găsim cea mai bună formulă de conectare între nivelul de organizare administrativă, cel al judeţelor şi nivelul de dezvoltare regională" - a spus Năstase.

Premierul a precizat că nici una dintre formulele posibile referitoare la regionalizare nu este perfectă. Dar, a adăugat “dacă am încerca în momentul de faţă să facem modificări la nivelul celor opt regiuni, practic am bloca complet negocierile cu Uniunea Europeană".

Poliţia germană a oprit şi înconjurat la sud de Hanovra un autobuz cu 15 pasageri care fusese răpit la Bremen. Poliţia a început negocieri cu autorul răpirii. Potrivit ultimelor relatări, patru persoane au fost lăsate să părăsească autobuzul. Alţi trei pasageri reuşiseră să fugă în primele momente ale incidentului.

Statele Unite şi Coreea de Nord au încheiat astăzi trei zile de convorbiri la Beijing, menite să risipească tensiunile legate de programul nord-coreean de înarmare nucleară.

Ministerul de externe de la Beijing a afirmat, într-un comunicat, că negociatorii din partea celor trei guverne au apreciat aceste discuţii drept “un bun început”.

La rîndul său, Ministerul de Externe de Fenian a anunţat că a oferit Statelor Unite “o nouă şi îndrăzneaţă propunere”, dar nu a oferit mai multe amănunte.

Potrivit unor informaţii neconfirmate, oficialităţile nord-coreene le-ar fi transmis americanilor că Fenianul dispune de armament nuclear, însă declaraţia oficială nord-coreeană de după discuţii nu pomeneşte nimic în acest sens.

Convorbirile de la Beijing, din ultimele trei zile, au reprezentat primul contact la nivel înalt între Statele Unite şi Coreea de Nord, de la escaladarea tensiunilor, în urmă cu şase luni, în legătură cu programul nuclear nord coreean.

La Moscova, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Alexander Losyukov, a afirmat că Rusia speră ca Fenianul şi Washingtonul să continue să caute o soluţie negociată pentru ca nord-coreenii să ajungă să se conformeze Tratatului de Neproliferare Nucleară.

Statele Unite au anunţat că fostul vicepremier irakian Tarik Aziz se află în custodia forţelor americane. Comandamentul central din Qatar a dat publicităţii o scurtă declaraţie în care se arată că Aziz se află “sub controlul coaliţiei”, fără a oferi însă mai multe amănunte. Potrivit agenţiilor de presă Tariq Aziz s-ar fi predat de bunăvoie forţelor americane.

El se afla la poziţia 43 pe lista de 55 de oficialităţi irakiene pe care Statele Unite doresc să le aresteze. Timp de ani de zile, Aziz a avut funcţia de vicepremier irakian şi adesea a apărut la televiziunile străine drept interfaţa internaţională a regimului lui Saddam Hussein.

Preşedintele american George Bush a afirmat că Statele Unite au anumite dovezi care atestă faptul că, în cursul raidurilor aeriene din ultimele săptămâni, Saddam Hussein ar fi putut fi ucis sau grav rănit.

Într-un interviu cu reţeaua de televiziune americană NBC, Bush a avertizat din nou Siria şi Iranul să nu se amestece în problemele Irakului. Preşedintele american a afirmat însă că Statele Unite nu au nici un fel de planuri militare împotriva acestor ţări.

Întrebat în legătură cu cererile unor irakieni ca trupele americane să părăsească ţara, Bush a spus că acestea vor rămâne în Irak atât timp cât va fi necesar şi a refuzat să precizeze un eventual calendar al retragerii.

Preşedintele american a mai spus că mai crede încă în faptul că anumite arme de distrugere în masă vor fi găsite în Irak, deşi descoperirea acestora ar putea lua ceva timp.

China a anunţat cinci noi decese provocate de Sindromul Respirator Acut Sever SARS şi a precizat că zeci de persoane au fost recent infectate. Bilanţul total al victimelor bolii se ridica în prezent în China la 115 morţi şi 2600 de îmbolnăviri.

În plus, autorităţile locale din Hong Kong au anunţat şase noi decese şi 22 de îmbolnăviri. În capitala malayeziană Kuala Lumpuur, oficialităţi medicale din Asia de est şi reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au început discuţiile referitoare la o strategie de oprire a răspândirii virusului SARS.

Delegaţii vor lua în discuţie conţinutul unei declaraţii comune ce va fi dată mâine publicităţii la Kuala Lumpur de către miniştrii sănătăţii din Asociaţia Statelor Sud-Est Asiatice ASEAN.

Preşedintele Ion Iliescu a declarat că protecţia personalului disponibilizat din armată este ne-satisfăcătoare, condiţiile de trai ale militarilor trebuie îmbunătăţite, iar corpul de subofiţeri este insuficient pregătit.

Iliescu a lansat toate aceste critici la adresa Ministerului Apărării cu prilejul bilanţului Statului Major General al Armatei.

Preşedintele a mai spus că Statul Major General, conducerea armatei au obligaţia să asigure condiţiile unui trai decent pentru militari şi angajaţii civili şi să îi sprijine pe aceştia în rezolvarea problemelor sociale şi a celor medicale.