Ambasadorul Rusiei în Irak a sosit în Siria, venind de la Bagdad, într-un convoi diplomatic despre care ambasadorul a afirmat că a fost ţinta unor focuri de armă trase de militari americani din Irak.

Ambasadorul Vladimir Titorenko a afirmat la Damasc că s-a deschis focul asupra convoiului de maşini deşi unul dintre automobilele din convoi avea număr de înmatriculare diplomatic şi arbora drapelul rus.

Incidentul a avut loc ieri, în timp ce convoiul părăsea Bagdadul. Un purtător de cuvînt al Ministerului rus de externe a afirmat că cinci diplomaţi ruşi au fost răniţi în atac.

Un monument al victimelor pogromului de la Chisinau, de acum 100 de ani, a fost dezvelit in parcul "Alunelul" din sectorul Sculeanca al Chişinăului, unde se află mormintele celor 49 de evrei victime ale pogromului din 7 si 8 aprilie 1903.

La festivitate a participat presedintele Vladimir Voronin, care a afirmat, printre altele, că puterea nu trebuie sa permita provocatorilor si nationalistilor de orice gen sa-si realizeze ideile criminale.

In cadrul festivitatii de inaugurare a monumentului de comemorare a victimelor pogromului din 1903, primarul Chisinaului, Serafim Urechean si-a cerut scuze in numele orasului si al sau propriu, de la evrei, pentru marele rau care le-a fost pricinuit atunci strămoşilor lor.

Miniştrii Apărării din Ungaria şi România au semnat la Budapesta un acord de cooperare care, potrivit ministrului ungar Ferenc Juhasz, dovedeşte interesul Ungariei pentru integrarea euroatlantică a României.

Juhasz a declarat că Ungaria are datoria morală şi politică de a ratifica integrarea României la NATO, cît mai repede posibil.



Potrivit ministrului ungar, guvernul din care face parte va contracara ferm orice încercare de folosire a ratificării tratatelor de aderare la Alianţa Nord-Atlantică în scopuri politice.

Marta Beatriz Roque, unul dintre cei mai proeminenţi dizidenţi cubanezi, a fost condamnată la 20 de ani închisoare. Informaţia a fost comunicată agenţiei France Presse de membri ai familiei dizidentei.

Mai mulţi dizidenţi cubanezi au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea între 15 şi 25 de ani. Procurorii ceruseră iniţial pedepse cu închisoarea pe viaţă pentru unii dintre cei 80 de dizidenţi ale căror procese cu uşile închise au început săptămîna trecută.

Nu se cunoaşte încă cu precizie numărul persoanelor ale căror pedepse au fost stabilite luni. Autorităţile comuniste de la Havana i-au acuzat pe dizidenţi că au colaborat cu diplomaţi americani, cu scopul de a dăuna economiei naţionale.

Doi jurnalişti polonezi sînt daţi dispăruţi. Ei au fost răpiţi în această după-amiază de bărbaţi înarmaţi, la un punct de control, la circa 130 de kilometri sud de Bagdad. Un coleg al celor doi jurnalişti a precizat că cei care i-au răpit erau militari irakieni şi că incidentul a avut loc pe o şosea, între oraşele Kerbala şi Najaf. Polonia participă la operaţiunile Coaliţiei cu 200 de soldaţi şi cu o unitate de elită formată din 50 de militari specializaţi în operaţiuni speciale.

Condoleezza Rice, consiliera preşedintelui Bush pentru Securitatea Naţională, i-a spus preşedintelui Vladimir Putin că Statele Unite sunt hotărîte să continue parteneriatul cu Rusia în pofida divergenţelor cu privire la Irak.

Agenţiile de presă citează un diplomat american de rang înalt al cărui nume nu a fost dezvăluit, cu declaraţia că la convorbirile pe care le-a avut la Moscova, Condoleezza Rice a subliniat importanţa dialogului în legătură cu Irakul.

Aceeaşi sursă a spus că a fost discutat şi incidentul de ieri, cînd sa deschis focul asupra unui convoi de diplomaţi ruşi care părăsea Bagdadul. S-a relatat că patru diplomaţi au fost răniţi. Ambasadorul Rusiei în Irak a afirmat că forţele americane au tras asupra convoiului. Potrivit sursei diplomatice citate, Rice a precizat că partea americană nu a acceptat că s-ar fi făcut vinovată de incidentul menţionat.

Trupe americane au pătruns în zona centrală a Bagdadului, ocupînd două dintre palatele lui Saddam Hussein, în timp ce în sudul Irakului, forţele britanice a intrat în oraşul Basra.

La Bagdad a avut loc în cursul după-amiezii o confruntare armată în jurul hotelului al-Rashid, de unde lunetişti irakieni au deschis focul asupra militarilor americani. Combatanţi irakieni i-au împiedicat pe jurnalişti să se apropie de zona unde avea loc bătălia.

După-amiaza, Bagdadul continua să fie zguduit de explozii produse pe malul vestic al fluviului Tigru, unde pare să fie în curs de desfăşurare o altă confruntare intensă. Colonelul american David Perkins, comandantul unei brigăzi a Diviziei a 3-a Infanterie, a declarat că operaţiunea de la Bagdad este o dramatică demonstraţie de forţă, pentru a arăta că forţele americane pot pătrunde în oraş cînd dorec.

Generalul de brigadă american Vincent Brooks a declarat că înaintarea trupelor Coaliţiei pe ambele fronturi dovedeşte că regimul irakian nu controlează toate oraşele mari. Generalul Brooks a comentat şi situaţia de la Basra: “La Basra, forţele Coaliţiei, sub comandă britanică, au reuşit să diminueze o parte din concentrările de forţe care mai rămîneau la dispoziţia Partidului Baath. Au mai rămas cîteva puncte de rezistenţă, dar mult mai puţine.”

Fostele ţări comuniste au o "datorie" faţă de Statele Unite, care le-au ajutat să învingă totalitarismul, a declarat ministrul român de Externe Mircea Geoană,

într-un interviu difuzat luni de un post de radio francez şi preluat de Agence France Presse. "Avem un sentiment de obligaţie şi de recunoştinţă pentru americani, care ne-au ajutat să distrugem comunismul", ar fi declarat Geoană. Reamintim că autorităţile franceze au criticat susţinerea acordată de mai multe state fost comuniste, printre care şi România, atitudinii americane în Irak.

Pe de altă parte, ministrul delegat francez pentru Afaceri Europene, Noelle Lenoir, intervievată de acelaşi post de radio, nu a ascuns decepţia Franţei faţă de decizia României de a susţine Statele Unite, subliniind că Parisul "a sprijinit foarte mult" candidatura României la UE, iar fără această susţinere Bucureştiul poate nu ar fi obţinut perspectiva de a adera la UE în anul 2007.

Ministrul de Interne al Serbiei Dusan Mihajlovic a afirmat că poliţia a reuşit să elucideze în întregime asasinatul din 12 martie, a cărui victimă a fost premierul Zoran Djindjic.

Potrivit declaraţiei făcute de Mihajlovic, majoritatea celor care au comis asasinatul au fost arestaţi -- şi cei mai mulţi dintre ei şi-au recunoscut faptele, inclusiv persoana care a apăsat pe trăgaci.

Succesorul lui Djindjic, premierul Zoran Zivkovic, a declarat că ancheta a dovedit implicarea directă sau indirectă în asasinat a unor foşti sau actuali politicieni.

Persoana suspectată de a fi organizat asasinatul, Milorad Lukovic, fostul comandant al Unităţii pentru Operaţiuni Speciale a poliţiei, se ascunde şi nu a putut fi capturat încă.

Preşedintele Statelor Unite George Bush a sosit la Belfast, Irlanda de Nord, pentru convorbiri cu premierul britanic Tony Blair. Cei doi vor discuta despre un posibil rol al Naţiunilor Unite în Irak, după încheierea războiului.

Ministrul britanic al Apărării, Geoff Hoon a declarat că este “absolut clar că Marea Britanie doreşte să vadă o autoritate ONU pentru operaţiunile din Irak, exact cum s-a întîmplat în Afganistan.”

Oficiali americani au declarat că ONU va juca un rol important, dar misiunea centrală în Irakul de după război va reveni aliaţilor care au luptat în război.

Richard Armitage, Secretar de Stat-adjunct al Statelor Unite, a declarat că la convorbirile Bush-Blair vor apărea deosebiri de vederi pe această temă mai mici decît se crede.

La reuniunea care va avea loc lîngă Belfast, George Bush şi Tony Blair vor discuta şi despre modalităţile de soluţionare a conflictului israelo-palestinian.

Reamintim că Blair a insistat pe lîngă preşedintele Bush, pentru a se da publicităţii aşa-numita “foaie de parcurs” pentru Orientul Mijlociu – un plan de pace care ar face posibilă crearea unui stat palestinian.

Autorităţile din Turkmenistan susţin că prezenţa la vot a fost de 99 virgulă 8 la sută, în scrutinul de ieri pentru un organism consultativ, Adunarea Populară Naţională, şi pentru mii de consilii locale. Adunarea Populară, cu 65 de membri, nu votează legi, ci se întruneşte o dată pe an, pentru a formula liniile generale ale politicii Guvernului. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, OSCE, care nu a fost invitată să trimită observatori la aceste alegeri, a exprimat îndoieli în privinţa caracterului democratic al scrutinului din statul central-asiatic condus de preşedintele Saparmurat Niyazov.

Sindromul Respirator Acut Sever a făcut astăzi cea de a o suta victimă – o femeie din Hong Kong, care a decedat la vîrsta de 78 de ani. Cîte două decese din cauza maladiei SARS au fost înregistrate luni deasemeni în China şi în Singapor.

Opozitia crestin-demcorata de la Chisinau va ataca la Curtea Constitutionala hotararea parlamentului moldovean prin care a fost aprobat protocolul ce prevede federalizarea Republicii Moldova si adoptarea unei noi constituitii in comun cu liderii separatisti de la Tiraspol.

Potrivit acestui document, pana la întîi februarie 2004 urmeaza sa fie adoptata noua constituie a preconizatului stat federativ. Protocolul, semnat de reprezentnatii Chisinaului, Tiraspolului, OSCE-ului, Federatiei Ruse si Ucrainei, nu prevede insa si retragerea fortelor armate ruse de pe malul stang al Nistrului si desfiintarea formatiunilor militare ilegale ale separatistilor transnistreni.

Vicepresedintele Partidului Popular Crestin Decmorat, Vlad Cubreacov a declarat ca acest document reprezinta un atentat direct la ordinea constitutionala a Republicii Moldova prin faptul ca legitimizeaza regimul secesionist de la Tiraspol, care este denumit in textul documentului "Transnistria" si care este recunoscut ca parte egala cu Chisinaul.

Duminica,in autoproclamata republica trans-nistreana a avut loc un referendum privind introducerea proprietatii private asupra pamintului. Administratia secesionista de la Tiraspol nu a prezentat deocamdata rezultatele finale ale plebiscitului, insa datele anuntate cu doua ore inainte de inchiderea sectiilor de votare aratau un grad de participare de scazut - de 32,58 la suta. Pentru validarea referendumului este necesata o participare de 50 la suta plus o persoana din numarul total al cetatenilor cu drept de vot.

In ajunul plebiscitului, comitetul central al partidului de guvernamint al comunistilor de la Chisinau a adresat un apel catre locuitorii regiunii transnistrene prin care i-a indemnat sa nu sprijine ideea introducerii proprietatii private asupra pamintului, pentru a nu repeta greselile guvernarilor precedente care ar fi condus la degradarea completa a agriculturii moldovene.

Autoritatile de la Tiraspol au motivat ideea introducerii proprietatii private asupra pamintului prin necesitatea atragerii investitiilor straine in agricultura si prin faptul ca aceasta va constitui inca o garantie, pe linga cele politice si militare in procesul de solutionare definitiva a conflictului transnistrean.

Presedintele Internationalei Socialiste Antonio Guterres a mai declarat ca organismul pe care il conduce se mindreste cu ce face PSD pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei din Romania şi pentru faptul ca partidul de guvernamint duce ţara către structurile euro-atlantice.

“Internationala Socialista sprijină pe deplin reforma economică şi socială pe care o face PSD şi contează pe sprijinul său pentru unificarea întregii familii social-democrate din regiune” declara Antoniuo Guterres.

Un purtător de cuvînt militar britanic a afirmat că Ali Hassan al-Majid, un important comandant militar irakian supranumit “Ali-Chimie”, a fost găsit mort în oraşul Basra. Al-Majid, care era văr primar cu Saddam Hussein şi era însărcinat cu apărarea Basrei, a fost supranumit “Ali-Chimie”, pentru a fi ordonat, în 1988, un atac cu armament chimic soldat cu moartea a mii de kurzi.

Informaţia despre moartea lui al-Majid nu a putut fi confirmată, dar ministrul britanic al Apărării, Geoffrey Hoon a declarat că există indicii serioase că el a fost ucis într-un atac britanic de vineri.

Deciziile Consiliului de Securitate al ONU referitoare la politica internaţională trebuie respectate, ţinîndu-se însă cont şi de particularitatea regiunilor care fac obiectul acestor decizii, a declarat astăzi, la Bucureşti, preşedintele Internaţionalei Socialiste, Antonio Guterres.

El a arătat că principiul respectării suveranităţii unui stat trebuie respectat în condiţiile în care cetăţenii ţării respective nu sînt supuşi unui regim dictatorial, care încalcă regulile democraţiei şi ale libertăţilor fundamentale ale omului.

"Suveranitatea unui stat nu trebuie privită ca un drept fără limite şi obligaţii dacă populaţiei de acolo i se încalcă libertăţile", a spus Guterres, citat de Mediafax.

Noul premier al Serbiei, Zoran Zivkovic a promis că toţi suspecţii de crime de război căutaţi de tribunalul ONU de la Haga vor fi arestaţi. Zivkovic, care a devenit prim-ministru după asasinarea predecesorului său Zoran Djindjic a declarat că Serbia are datoria să îşi respecte angajamentul de a coopera cu tribunalul de la Haga.

Zivkovic a mai afirmat că recenta demitere a şefului serviciilor de informaţii ale armatei şi numirea unui nou ministru al Apărării pregătesc terenul în vederea exercitării unui control total al autorităţilor asupra forţelor armate. Premierul a afirmat totodată că asasinarea lui Djindjic nu a fost doar o acţiune a unei organizaţii criminale. “Au fost implicaţi” … a afirmat Zivkovic -- şi un număr de foşti şi actuali politicieni”.

Trupe ale autorităţilor cecene pro-moscovite au omorît, noaptea trecută, doi rebeli separatişti, în cursul unei confruntări armate, la aproximativ 50 de kilometri est de capitala Groznîi.

Potrivit agenţiei Interfax, cei doi rebeli ucişi făceau parte dintr-un grup care se pregătea să atace un sediu local al Ministerului de Interne. Acest incident intervine la mai puţin de o săptămînă după referendumul asupra noii Constituţii a Ceceniei.

Potrivit autorităţilor, circa nouăzeci la sută dintre votanţii înscrişi pe liste au fost de acord cu noua Constituţie.

Spitalele din Hong Kong se pregătesc pentru o situaţie gravă în care s-ar putea ajunge la 3000 de cazuri ale Sindromului Respirator Acut Sever pînă la sfîrşitul lunii aprilie. Sindromul, numit prescurtat SARS, a ucis pînă acum 100 de persoane în întreaga lume.

Cele mai recente cazuri mortale s-au înregistrat în Hong Kong – unul, în China –două, în Singapore – două şi în Canada unu. Numărul total al cazurilor de infecţii, în 30 de ţări, se ridică acum la 2700. Experţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se află în provincia Guandong din sud-estul Chinei, încercînd să descopere sursa maladiei.

În Statele Unite, oficialităţi medicale urmează să informeze astăzi congresul asupra răspîndirii virusului. În prezent, în Statele Unite se înregistrează 115 posibile cazuri de SARS. În Canada, aflată pe locul trei ca număr de infecţii, majoritatea cazurilor, 179, sînt în statul Ontario.

Trupe şi tancuri americane au înaintat adînc în interiorul capitalei irakiene, pătrunzînd în cel puţin unul din palatele prezidenţiale din Bagdad.

Un purtător de cuvînt militar american a declarat că forţele americane au intrat în principalul palat prezidenţial aflat pe malul fluviului Tigru, în capitala irakiană. Alte două palate au fost de asemenea atacate. Potrivit surselor militare americane, tancurile americane au înconjurat totodată pentru scurt timp ministerul informaţiilor şi hotelul al Rashid din Bagdad, după care au plecat.

Un purtător de cuvînt al comandamentului central din Qatar a declarat că acţiunea militară de astăzi a fost “un raid de blindate” în capitala irakiană. Potrivit sursei citate, operaţiunea a făcut parte din efortul continuu avînd ca obiectiv răsturnarea lui Saddam Hussein şi nu a fost menită să ocupe teritoriu. Un alt purtător de cuvînt american a declarat anterior că operaţiunea a fost o “demonstraţie de forţă”.

În sudul ţării, forţe britanice au pătruns într-un complex prezidenţial din oraşul Basra, al doilea oraş ca mărime din Irak. Potrivit unui corespondent de presă, în interiorul complexului, britanicii nu au întîlnit picior de om. În nordul Irakului, televiziunea pan arabă al Jazeera a relatat o serie de explozii şi tiruri de artilerie în oraşul Mossul.

Consilierul american pentru securitatea naţională, Condoleeza Rice îşi încheie astăzi o vizită la Moscova, pentru discuţii axate pe cooperarea între Statele Unite şi Rusia. Rice, care a sosit ieri la Moscova, s-a întîlnit cu ministrul de externe Igor Ivanov.

Au fost prevăzute de asemenea întîlniri cu ministrul apărării Serghei Ivanov şi cu şeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Vladimir Rushailo. Un purtător de cuvînt al ambasadei americane la Moscova a declarat că Washingtonul doreşte “un parteneriat strategic pe termen lung cu Rusia”, deşi recunoaşte că divergenţele în legătură cu războiul din Irak au creat probleme relaţiei între cele două ţări.

Vizita doamnei Rice are loc la o zi după ce un convoi cu diplomaţi ruşi a fost atacat cu focuri de armă pe drumul între Bagdad şi Siria. Ambasadorul Moscovei în Irak, Alexandr Iakovenko, care se afla în convoi, a scăpat nevătămat, dar incidentul s-a soldat cu 5 răniţi.

Oficialităţile militare americane au anunţat lansarea unei anchete, dar spun că în zona respectivă nu opera la ora incidentului nici o unitate a coaliţiei.