Secretarul general al NATO George Robertson a declarat că, în ciuda dorinţei unora din membrii Alianţei privind o eventuală misiune de menţinere a păcii în Irak, nu există încă un consens între cele 19 ţări NATO cu privire la rolul pe care l-ar putea juca Alianţa în Irak, după terminarea războioului.

Saddam Hussein şi-a luat locul alături de alţi dictatori ai istoriei, cum ar fi Hitler, Stalin şi Ceauşescu a declarat ministrul american al apărării Donald Rumsfeld,

comparînd căderea capitalei irakiene Bagdad cu prăbuşirea comunismului în Europa de est.

Pe de altă parte, Ahmad Chalabi, liderul principalei formaţiuni irakiene de opoziţie, Congresul Naţional Irakian, a declarat reţelei de televiziune CNN că este posibil ca Saddam Hussein şi fiii lui să fie în viaţă şi să se ascundă în partea de nord-est a Bagadului.

Chalabi a precizat că nu a văzut vreo dovadă că Saddam şi fiii lui ar fi fost ucişi săptămîna aceasta, cînd forţele americane au bombardat o clădire de la Bagdad în care se presupunea că ar fi avut loc o întîlnire între cei trei.

Un înalt comandant american a declarat că forţele coaliţiei controlează centrul Bagdadului şi că în capitala irakiană nu mai există un guvern. Generalul Buford Blount, comandantul divizei a treia de infanterie, a precizat

însă că luptele vor continua cîteva zile de-acum încolo, cel puţin la Bagdad şi în sudul Irakului. El a refuzat să spună dacă Statele Unite şi aliaţii lor pot declara victoria în campania de înlăturare de la putere a lui Saddm Hussein,

dar a subliniat că tranziţia de la operaţiunile de luptă la cele umanitare a început în unele oraşe irakiene. Generalul american a adăugat că se aşteaptă ca zborurile umanitare spre Bagdad să înceapă peste cîteva zile.

Armata Statelor Unite a anunţat că forţele coaliţiei au capturat cel puţin 7300 de prizoneri de război în Irak şi că va începe curînd procesul legal de a stabili viitorul acestora.

Sovietul suprem al autoproclamatei republici transnistrene a aprobat mecanismul de infiintare a comisiei mixte pentru elaborarea noii constitutii a viitorului stat federativ, mecanism convenit prin protocolul din 28 februarie intre reprezentantii Chisinaului, Tiraspolului si ai mediatorilor la negocieri – Rusia, Ucraina si OSCE.

Concomitent cu acceptul de a-si delega reprezentanti in comisia mixta, Sovietul suprem transnistrean si-a reafirmat pozitia ca statul federativ trebuie sa fie edificat pe baze contractuale, intre doi subiecti egali in drepturi. Autoritatile Republicii Moldova resping aceasta pozitie si insista asupra unui model de federatie asimetrica, in care Transnistria sa fie supusa centrului federal de la Chisinau.

Comitetul Crucii Roşii Internaţionale şi-a suspendat temporar activitatea la Bagdad, din cauza situaţiei primejdioase şi haotice din capitala irakiană. Potrivit purtătorului de cuvînt al Crucii Roşii Internaţionale Moin Kassis, personalul Crucii Roşii nu a părăsit capitala irakiană şi îşi va relua activitatea cît mai curînd posibil.

Ieri unul din membrii canadieni ai Crucii Roşii a fost ucis la Bagdad cînd vehicolul în care se afla a fost prins într-un schimb de focuri. Vatche Arslanian fusese iniţial dat dispărut şi s-a presupus că e grav rănit după incidentul care a avut loc în estul Bagdadului, zonă controlată încă ieri de regimul irakian. Potrivit unei purtătoare de cuvînt a Crucii Roşii, se crede că alte 12 persoane au fost ucise în incident.

Pe de altă parte Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi a avertizat că lipsa unei autorităţi în Irak ar putea duce la dislocări de populaţie şi a cerut trupelor coaliţiei să restabiliească ordinea şi să asigure că ajutorul umanitar este distribuit celor în nevoie.

Vicepreşedintele Statelor Unite Dick Cheney a anunţat că sîmbătă va avea loc o întîlnire în Irak între oficialităţi americane şi ale opoziţiei irakiene, pentru a se discuta guvernul interimar care va fi instalat la Bagdad după căderea regimului lui Saddam Hussein.

Cheney a precizat că întîlnirea va avea loc în apropiere de localitatea Nasyria, din sudul Irakului, şi că la ea vor participa reprezentanţi din întregul Irak.

Vorbind la Londra, Ghassan al-Atyah, un membru independent al comitetului opoziţiei irakiene, comitet înfiinţat în luna decembrie a anului trecut, a declarat că reuniunea de sîmbătă va demonstra că opoziţia irakiană este prezentă pe teritoriul Irakului.

Potrivit lui al-Atyah, coaliţia doreşte ca la Nasyria să fie prezenţi şi alţi lideri ai opoziţiei, în afara celor care au sosit deja în Irak, cum ar fi liderul Congresului Naţional Irakian Ahmad Chalabi. Al-Atyah a mai spus că lista participanţilor la discuţiile de sîmbătă nu a fost definitivată.

Premierul Marii Britanii Tony Blair a spus că e prea devreme să se declare victoria militară în Irak, pentru că mai există rezistenţă din partea unor facţiuni ale regimului irakian care se agaţă încă de putere.

În opinia cancelarului german Gerhard Schroeder, care s-a opus ferm războiului în Irak, există semne încurajatoare că acest conflict se apropie de sfîrşit.

Preşedintele egiptean Hosni Mubarak a cerut irakienilor să preia cît mai curînd posibil guvernarea ţării lor, pentru a se asigura întoarcerea la stabilitate.

Vice-preşedintele Statelor Unite Dick Cheney a declarat că evenimentele din centrul Bagdadului sînt o dovadă a prăbuşirii autorităţii centrale din Irak.

Dick Cheney: “Am văzut azi dimineaţă în centrul Bagdadului dovada prăbuşirii oricărei autorităţi centrale a regimului. Străzile sînt pline de oameni care jubilează. Există posibilitatea ca unele puncte de rezistenţă ale forţelor de securitate să rămînă active, dar ele par mult mai puţin eficiente în a opune rezistenţă”

“Vor mai fi poate lupte grele de acum încolo. Forţele regimului controlează încă părţi din nordul Irakului la Mosul, Kirkuk şi Tikrit, dar terminarea acestui război va marca una din cele mai extraordinare campanii militare care au fost duse vreodată”, a declarat vicepreşedintele american Dick Cheney.

Republica Moldova va prelua in luna mai presedintia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei chiar daca se confrunta cu anumite probleme in ce priveste functionarea democratiei, a declarat la Chisinau Europei Libere Secretarul General al Consiliului Europei, Walter Schwimmer.

Trebuie sa tratam Moldova ca pe o tara europeana, ca pe un membru deplin al Consiliului Europei, cu drepturi, dar si obligatii, a spus Walter Schwimmer, care se afla intr-o vizita de doua zile la Chisinau. El a participat astazi la sedinta mesei rotunde cu statut permanent, un for al partidelor moldovene infiintat la solicitarea Consiliului Europei pentru a impulsiona dialogul dintre putere si opozitie.

Liderul majoritatii parlamentare comuniste, Victor Stepaniuc a declarat la masa rotunda ca autoritatile s-au conformat pe deplin recomandarilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privind functionarea institutiilor democratice in Republica Moldova. Pe de alta parte, reprezentantii opozitiei, Dumitru Braghis si Iurie Rosca au spus ca autoritatile comuniste au lichidat independenta justitiei si autonomia puterii locale, isi mentin controlul asupra posturilor nationale de radio si televiziune si au instituit un regim autoritar de guvernare.

Parlamentul European a aprobat în unanimitate extinderea Uniunii Europene, votînd acceptarea tratatelor de aderare a 10 state candidate. Este vorba despre Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

Anunţînd rezultatele votului, preşedintele Parlamentului European Pat Cox, a declarat: “Prin votul pozitiv de azi dimineaţă avem un mesaj simplu şi clar: timpul pentru extindere a sosit şi acest timp este acum”.

Extinderea trebuie ratificată acum de cele 15 parlamente ale ţărilor membre în Uniunea Europeană. Fiecare ţară canidată trebuie de asemenea să aprobe prin referrendum intrarea în Uniune. Malta şi Slovenia au votat deja în favoarea aderării. Ungaria urmează să voteze duminică.

Armata americană a anunţat că Bagdadul nu se mai află sub controlul regimului Saddam Hussein. Generalul de brigadă Vincent Brooks a declarat că mai există puncte izolate de rezistenţă în capitală,

dar că trupele americane nu întîmpină reacţii ostile din partea locuitorilor capitalei, aceştia sărbătorind în stradă căderea regimului. Potrivit generalului Vincet Brooks, situaţia în Irak a ajuns într-un moment crucial, în care populaţia civilă a recunoscut că guvernul lui Saddam nu mai are nici un fel de autoritate.

La puţin timp după intrarea tancurilor americane în centrul Bagdadului, zeci de irakieni ajutaţi de un transportor blindat al puşcaşilor marini americani au doborît enorma statuie de bronz a lui Saddam Hussein din centrul capitalei. Locuitorii Bagdadului distrug simbolurile dictatorului irakian, despre care Wahingtonul a declarat că nu ştie dacă se află în viaţă sau nu.

Partidul Liberal cere demiterea tuturor celor vinovaţi de "colapsul" din sistemul sanitar şi oprirea "genocidului" din acest domeniu, a declarat la o conferinţă de presă, purtătorul de cuvînt al PNL,

deputatul Eugen Nicolăescu. Parlamentarul liberal consideră, de asemenea, că demisia de onoare a premierului ar fi un gest prin care Adrian Năstase ar recunoaşte "răul pe care l-a făcut tuturor oamenilor din ţară".

Liberalii susţin că atitudinea "sfidătoare şi cinică" a ministrului Sănătăţii nu mai poate fi tolerată şi că maniera în care Daniela Bartoş abordează criza din sistem a devenit intolerabilă.

Eugen Nicolăescu a mai spus că deputaţii liberali vor elabora un proiect de lege privind asigurările private de sănătate.

Conform sentinţei pronunţate azi de Curtea Supremă de Justiţie, o singură persoană din cele şase inculpate în dosarul revoluţiei de la Cluj - soldată cu 26 de morţi şi 53 de răniţi - a fost condamnată la închisoare,

două au fost achitate, iar pentru altele trei faptele s-au prescris. Instanţa supremă l-a condamnat la cinci ani de închisoare pe maiorul Ilie Dicu - fost comandant de companie la UM 01278 Someşeni.

Ioachim Moga (fost prim-secretar al Comitetului judeţean PCR Cluj şi membru al CC al PCR) şi fruntaşul Marian Bolboş (fost militar în termen la UM 01369-Someşani) au fost achitaţi. În privinţa lui Iulian Topliceanu (fost comandant al Armatei a 4-a), judecătorii au decis schimbarea încadrării juridice din instigare la omor deosebit de grav şi tentativă de instigare la omor deosebit de grav în infracţiunea de ucidere din culpă (cu 26 de victime) şi 53 de infracţiuni de vătămare corporală din culpă.

Pentru toate aceste fapte, instanţa a apreciat că a intervenit prescripţia faptelor, potrivit articolului 33 litera c din Codul Penal. Prin sentinţa de azi Iulian Topliceanu, Valeriu Burtea şi Ilie Dicu sînt obligaţi la plata în solidar cu Ministerul Apărării Naţionale a cîtorva zeci de miliarde de lei despăgubiri către victimele şi rudele celor decedaţi în timpul revoluţiei de la Cluj.

Ministrul de externe al Germaniei, Joschka Fischer şi-a continuat astăzi turneul diplomatic în Orientul Apropiat, întîlnindu-se, la Ramallah, cu preşedintele Autorităţii palestiniene Yaser Arafat.

Fischer a declarat ulterior că s-ar fi făcut o serie de progrese în convirbirile cu Arafat şi alte oficialităţi palestiniene, dar fără să specifice în ce domenii.

După ce cu o zi în urmă, ministrul de externe german s-a întîlnit cu lideri israelieni, astăzi este programată o convorbire cu nou numitul prim ministru al autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.

Turneul diplomatic se desfăşoară pe un fundal sporit de tensiune, după uciderea, marţi, a unui lider al organizaţiei teroriste Hamas şi al adjunctului acestuia, printr-un atac cu rachete.

Lideri din nouă state balcanice au început o reuniune la nivel înalt la Belgrad, în cadrul celei de a şasea întruniri a Proiectului de cooperare sud-est european.

Sînt prezenţi preşedinţii Albaniei, Bosniei-Hertegovinei, Bulgariei, Croaţiei, Macedoniei şi Serbia-Muntenegru, ca şi o serie de prim miniştri. Croaţia participă în calitate de observator, în timp Moldova, care ar dori să se alăture grupului, este prezentă în calitate de "invitat special".

Romania este reprezentata de preşedintele parlamentului, Nicoale Văcăroiu şi ministrul de externe Mircea Geoană.

Participanţii urmează să semneze un document, intitulat "Declaraţia de la Belgrad", redactată zilele trecute de miniştri de externe ai ţărilor membre, şi o declaraţie referitoare la războiul din Irak.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a anunţat că principala staţie de pompare a apei din Bagdad nu mai funcţionează, după ce a fost bombardată şi că o mare parte a zonei din nordul capitalei, suburbiile cele mai sărace, suferă de lipsa apei.

Pe de altă parte, la Tokio, ministrul de externe japonez a declarat că ţara sa va furniza ajutoare alimentare şi medicamente în valoare de 25 de milioane de dolari, ca parte a unui pachet mai mare destinat Irakului, mergînd pînă la un miliard de dolari. Yoriko Kawaguchi a spus că mărimea definitivă a ajutoarelor va fi hotărîtă pe baza evoluţiilor viitoare, inclusiv a situaţiei refugiaţilor.

Tot în relaţie cu Irakul, organizaţia "Medici fără frontiere" şi-a suspendat activitatea în Irak după ce doi membri ai ei au dispărut la Bagdad, unul din ei fiind şeful misiunii locale.

Un ziar polonez a anunţat astăzi arestarea unui cetăţean irakian la Varşovia, suspectat de a fi fost implicat în vînzări ilegale de arme către Irak. Cotidianul "Zycie" citează un purtător de cuvînt al biroului procuraturii militare din Varşovia, cu afirmaţia că Moulem Hassan, suspectat de legături cu serviciile secrete irakiene, a fost reţinut împreună cu alte 20 de persoane.

Ministrul de externe al Marii Britanii, Jack Straw, aflat la Paris pentru convorbiri cu omologul său francez, Dominique de Villepin, a declarat că liderii coaliţiei doresc să vadă cît mai curînd instalat un guvern democratic în Irak, dar că aceasta nu se poate întîmpla imediat.

După spusele lui Straw: „Vrem ca războiul să se se încheie. Vrem înlăturarea de la putere a guvernului lui Saddam Hussein şi în clipa în care se produce, să se înceapă un proces de reabilitare, redezvoltare şi reconstrucţie a Irakului, şi să se încurajeze un guvern reprezentativ, iar apoi unul de sistem democratic.

Villepin şi-a exprimat şi el speranţa într-o încheiere rapidă a războiului, afirmînd că este necesară o intervenţie a comunităţii internaţionale pentru rezolvarea problemelor umanitare din Irak. Convorbirile de la Paris s-au desfăşurat pe fundalul unei dorinţe de îmbunătăţire a relaţiilor internaţionale, după diviziunile reliefate în ajunul declanşării operaţiunilor militare.

Ministrul de externe al Marii Britanii pleacă în continuare la Madrid pentru convorbiri cu omologul său spaniol, Ana Palacio.

In nordul Irakului, trupele americane şi luptătorii kurzi au preluat sub controlul lor o înălţime de importanţă strategică, ce domină oraşul Mosul, cel de-al treilea ca mărime al ţării. Rezistenţa opusă de irakieni este minimă, potrivit spuselor unui consilier politic al liderului kurd Barzani.