Liderul autoproclamatei republici transnistrene, Igor Smirnov a decis să rupă în mod unilateral înţelegerile existente cu Chişinăul privind recunoaşterea unor tipuri de documente.

Potrivit agenţiilor ruse de ştiri, liderul secesionist a dispus ca actele emise de organele puterii din Republica Moldova să fie reînregistrate în mod oficial în Transnistria.

Smirnov a emis un decret prin care le-a interzis organelor administraţiei sale să accepte, începînd cu unu ianuarie 2004, actele de stare civilă emise în Republica Moldova, actele privind obţinerea studiilor şi documentele de înregistrare a bunurilor imobile, dacă toate aceste tipuri de doucmente nu au fost în prealabil reperfectate în Transnistria.

Liderul secesionist şi-a motivat decizia prin ceea ce el a numit nerespectarea de către Republica Moldova a protocolului din anul 2001 privind recunoaşterea reciprocă a unor tipuri de documente.

Acest protocol a fost unul dintre primele semnate de şeful administraţiei de la Tiraspol şi preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Autorităţile de la Chişinău nu au comentat deocamdată ruperea unilaterală de către Smirnov a protocolului privind recunoaşterea reciprocă a unor tipuri de documente.

Armata americana a confirmat faptul ca un elicopter militar a fost doborit la vest de Bagdad. Un militar a fost ucis, un altul ranit. Pe de alta parte, armata americana a anuntat retinerea unui irakian, banuit ca ar aduce ilegal in tara luptatori straini.

Duminica au loc alegeri prezidentiale in Georgia, primele de la demisia fostului lider Eduard Sevardnadze. 450 de observatori OSCE si peste 90 din CSI vor urmari desfasurarea votului. Liderul revoltei impotriva lui Sevardnadze, Mikhail Sakashvili este candidatul cu cele mai mari sanse de succes.

Natiunile Unite au inceput sa facă bilantul cutremurului din Iran, care a devastat orasul Bam – 30 de mii de persoane au fost ucise si peste 40 de mii au ramas fara adapost.

In decurs de o saptamina, Natiunile Unite vor comunica tarilor donatoare, intre care se numara si Statele Unite, de ce ajutoare au nevoie iranienii, fie ca este vorba de corturi, instalatii de purificare a apei, alimente sau spitale ambulante.

Ministrul de externe francez Dominique de Villepin se intilneste luni la Paris cu ministrul de externe palestinian Nabil Shaath pentru noi convorbiri legate de procesul de pace in Orientul Apropiat.

Doi membri ai guvernului austriac, intre care ministrul de interne Ernst Strausser...

au propus ca Austria sa finanteze o inchisoare in Romania – inchisoare in care sa fie trimisi criminalii, originari din Romania, condamnati in Austria. Pentru cei doi ministrii austrieci, Romania este in continuare ”o sursa de criminalitate”.

In Rusia a fost numit un nou ministru de interne interimar in persoana lui RASHID NURGALIYEV – fost adjunct la interne.

Fostul ministru de interne Boris Gryzlov a demisionat dupa ce a cistigat un loc in Duma de stat, iar luni a fost ales presedinte al camerei inferioare a parlamentului rus.

Partidul lui Gryzlov, Rusia Unita, este cistigatorul alegerilor generale de la inceputul lunii decembrie 2003.

In Serbia a intrat in vigoare noua lege a finantarii partidelor, care interzice finantarea din strainatate. Partidele nu pot fi finantate decit din cotizatiile membrilor si de la bugetul statului.

Cum la aceasta ultima sursa de bani nu au acces decit partidele parlamentare (in acest moment 6), se apreciaza ca este periclitata existenta partidelor mici, extra-parlamentare. Noua lege urmeaza recomandarile Consiliului Europei.

Potrivit agentiei de stiri Ria Novosti, autoritatile de la Chişinău au început distribuirea celor 10 mii de tone de grâu alimentar primit de Republica Moldova din Rusia în calitate de ajutor umanitar. Ria Novosti, citând surse din cadrul Guvernului moldovean, informeaza că primele autocamioane cu grâu au pornit vineri spre depozitele din raioane.

Guvernul a anunţat că o parte din grâul primit din Rusia va fi distribuit regiunii transnistrene - aceasta a fost o condiţie a autorităţilor de la Moscova. 600 de tone de grâu vor fi expediate în Transnistria, iar alte 200 de tone – în autonomia găgăuză.

Reamintim că în acest an în Republica Moldova a fost strânsă cea mai mică recoltă de grâu din ultimii 50 de ani.

Ca urmare a starii de alerta introdusa in Statele Unite de teama unor posibile atacuri teroriste, mai multe zboruri spre Statele Unite din Marea Britanie si Franta au fost anulate.

Un purtator de cuvint al Departamentului american pentru securitate interna a precizat ca anularea zborurilor s-a facut in urma controlarii listei de pasageri.

La Chisinau a avut loc o demonstratie organizata de opozitia crestin-democrata pentru a protesta impotriva nerespectării de catre Moscova a termenelor de retragere a prezentei militare ruse din Republica Moldova

stabilite la reuniunile OSCE de la Istanbul si Porto, in 1999 si 2002. Rusia s-a angajat atunci sa-si retraga trupele si arsenalul militar din regiunea de est a Republicii Moldova pana la 31 decembrie 2003.

Protestatarii, in jur de 100 la numar, au ars trei drapele ale Federatiei Ruse si zeci de portrete, copiate la Xerox, ale presedintelui rus Vladimir Putin.

Vicepresedintele Partidului Popular Crestin-Democrat, Vlad Cubreacov a adus la cunostinta participantilor la proteste ca presedintele rus Putin i-a decorat inainte de Revelion pe mai multi lideri ai separatistilor transnistrene, cetateni ai Federatiei Ruse, pentru merite deosebite fata de patrie. Potrivit lui Cubreacov, incendierea drapelelor rusesti a avut menirea sa dezghete atmosfera de razboi rece promovata de Moscova.

Manifestatiile au decurs pasnic, protestatarii fiind insotit de cativa politisti. Pe strazile alaturate insa au fost parcate camioane cu trupe ale fortelor speciale pentru a interveni in caz de necesitate.

În Iran, echipele de salvare au scos încă doi supravieţuitori de sub ruine, în regiunea oraşului Bam, devastată de cutremurul petrecut în urmă cu şase zile.

Catastrofa s-a soldat cu aproximativ 30,000 de morţi, fiind cel mai grav dezastru natural al Iranului în ultimii 13 ani.

Agenţiile umanitare desfăşoară un recensămînt al supravieţuitorilor, pentru a evalua nevoile de ajutoare în regiunea aflată la o mie de kilometri sud-est de Teheran. Oficialităţile ONU susţin că aproximativ 40,000 de persoane îşi petrec în continuare nopţile în frig, sub cerul liber.

În Iran se află în jur de 1,700 de lucrători ai organizaţiilor umanitare internaţionale, din 60 de ţări. Printre ei se află şi o echipă din Statele Unite, prima reprezentare oficială a americanilor în Iran, după ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, în urma revoluţiei islamice din 1979.

Iranul a salutat decizia Statelor Unite de a renunţa la unele sancţiuni bancare împotriva Teheranului pentru a ajuta la reconstrucţia regiunii Bam, devastată de cutremurul de săptămîna trecută.

În replică, Mohammad Reza Khatami, vicepreşedintele parlamentului iranian, a declarat agenţiei Reuter că legislativul de la Teheran evaluează în prezent ceea ce a numit „comportamentul pozitiv” al autorităţilor americane.

El a spus că este sigur că „la bunăvoinţă se va răspunde cu bunăvoinţă”. Khatami, fratele mai mic al preşedintelui iranian, nu a precizat ce măsuri de răspuns ar putea lua Teheranul.

Liderul palestinian Yasser Arafat s-a întîlnit cu un emisar egiptean pentru a discuta şansele relansării procesului de pace din Orientul Mijlociu.

După întrevederea de la Ramallah, Osama al-Baz, consilier al preşedintelui egiptean Hosni Mubarak, s-a declarat „încurajat” şi optimist. În ultimele săptămîni, Egiptul a făcut eforturi de a obţine promisiunea unui armistiţiu din partea unor grupări palestiniene, deocamdată, însă, fără rezultate palpabile.

Săptămîna trecută, la moscheea Al Aqsa din Ierusalim, ministrul egiptean de externe Ahmed Maher a fost atacat şi umilit de palestinienii nemulţumiţi de contactele sale cu guvernanţii israelieni.

Premierul Irlandei Bernie Ahern a promis că ţara sa va folosi ocazia preşedinţiei Uniunii Europene pentru obţinerea de progrese în acceptarea primei constituţii a organizaţiei. Premierul Ahern a declarat la BBC că preşedinţia irlandeză va descuraja tendinţa unor ţări mari din Uniune de a-şi accelera integrarea, fără să ţină cont de statele mai mici.

El a mai spus că această tendinţă ar putea crea dezechilibre care, în ansamblul, nu ar fi benefice locuitorilor Uniunii Europene. Premierul irlandez făcea trimitere la aşa-numita integrarea europeană cu două viteze, care s-ar putea declanşa dacă ţările membre nu se pun de acord asupra viitoarei Constituţii. Irlanda a preluat astăzi de la Italia, pentru o jumătate de an, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Militarii americani spun că au descoperit încă trei cadavre în ruinele unui restaurant din Bagdad, ţinta unui atentat cu bombă în noaptea de anul nou. Bilanţul morţilor a ajuns la opt.

Poliţia irakiană a declarat că automobiul capcană a fost detonat de un terorist sinucigaş, dar militarii americani spun că explozia ar fi fost declanşată de la distanţă.

Forţele americane şi poliţiştii irakieni se află şi astăzi în stare de alertă, în urma exploziei care s-a soldat şi cu 20 de răniţi, inclusiv trei ziarişti străini, de la cotidianul Los Angeles Times.

Generalul de Brigadă Martin Dempsey, comandantul diviziei care răspunde de securitatea Bagadadului, a spus că oamenii săi au informaţii despre posibile atacuri, dar sunt gata să le contracareze.

Preşedintele kirghiz Askar Akayev a prelungit cu un an moratoriul asupra pedepsei cu moartea în ţara sa. Akayev a introdus un moratoriu de doi ani în decembrie 1998 pentru a marca a 50-a aniversare a declaraţiei ONU a drepturilor omului şi l-a prelungit apoi anual, timp de trei ani.

În cadrul unui program de îmbunătăţire a respectării drepturilor omului, Kirghistanul intenţionează să renunţe cu totul la pedeapsa capitală în anul 2010.

În anii 90, Akayev era considerat unul din cei mai liberali lideri din ţările central-asiatice, foste republici sovietice, dar în ultimii ani a luat mai multe măsuri drastice împotriva opoziţiei.

Preşedintele Statelor Unite George Bush şi-a exprimat speranţa că în 2004 America va deveni mai prosperă şi mai sigură. În acelaşi mesaj de anul nou, George Bush a lăudat forţele armate americane aflate în misiuni departe de casă.

În Europa de vest, mai mulţi lideri şi-au exprimat de anul nou speranţa în relansare economică. Preşedintele francez Jacques Chirac a menţionat printre priorităţile noului an reducerea şomajului, care se ridică în prezent la aproape zece la sută.

Cancelarul Germaniei Gerhard Schroeder le-a aminitit compatrioţilor săi că economia germană are nevoie de reforme, iar premierul britanic Tony Blair, a cărui ţară nu face parte din zona monedei unice europene, a spus că stabilitatea economică trebuie consolidată.

În Federaţia Rusă, cei care refuză serviciul militar din motive de conştiinţă au dreptul începînd de astăzi să ceară serviciu alternativ sau civil.

Noua lege prevede însă că tinerii care nu vor să fie recrutaţi, trebuie să presteze serviciu civil pînă la trei ani şi jumătate, faţă de doi ani – cît durează în general stagiul militar.

Potrivit agenţiei Itar Tass, generalul Viktor Kojuşco a declarat că de acum, cei care refuză serviciul militar din motive de conştiinţă pot trimite comisiilor de recrutare cereri de serviciu civil, în orfelinate, spitale şi alte instituţii.

Ei pot termina serviciul înainte de termen, adică după trei ani, în loc de trei ani şi jumătate, numai dacă acceptă munci civile în baze militare. Se anticipează ca anul acesta, de noua lege rusă să profite aproximativ 3000 de persoane.

In lumea intreaga, sarbatorile de Anul Nou s-au desfăşurat fără incidente majore, în ciuda ameninţărilor teroriste din unele ţări. Măsurile de securitate sporite nu au descurajat mii de persoane să se adune la cumpăna dintre ani în centrul marilor oraşe, de la New York pînă la Sidney.

Mai mulţi lideri internaţionali şi-au exprimat cu această ocazie speranţele pentru noul an. Secretarul general al Naţiunilor Unite Kofi Annan a declarat printre altele că în 2003 Irakul a distras atenţia opiniei publice de la probleme mai vechi ale planetei.

La Vatican, Papa Ioan Paul al Doilea a oficiat o slujbă pentru a marca ziua mondială a păcii, o sărbătoare a Bisericii Catolice. Suvernul pontif, în vîrstă de 83 de ani, a sugerat crearea unei noi ordini internaţionale pentru consolidarea păcii.

„Mai mult decît oricînd, avem nevoie de o nouă ordine internaţională, inspirată din experienţa şi rezultatele Naţiunilor Unite” – a spus Papa Ioan Paul al Doilea. El a adăugat că ONU ar trebui să aibă mai multă autoritate şi putere pentru a găsi soluţii adecvate problemelor lumii contemporane.