Turcia este gata să stabilească relaţii politice cu Armenia în pofida dezacordurilor bilaterale vizînd mai ales problema genocidului armenilor în primul război mondial. Premierul turc Recep Tayyip, care a propus recent înfiinţarea unei comisii pentru investigarea masacrării unui milion 500 de mii de armeni, a declarat că între cele două ţări pot fi stabilite relaţii politice pe măsură ce se vor desfăşura investigaţiile.

Administraţia ONU din Kosovo a înăsprit controalele la frontieră înaintea convorbirilor asupra statutului provinciei. În virtutea noilor regulamente, străinii care doresc să intre şi să rămînă în Kosovo vor avea nevoie de o autorizaţie specială.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluţie care îndeamnă la solidaritate internaţională pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak.

Adoptarea acestei rezoluţii a avut loc în urma unei dezbateri de urgenţă privind situaţia ziariştilor care îşi desfăşoară activitatea în zone de conflict.

Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care îndeamnă guvernele să acorde rromilor mai multe drepturi, să se pună capăt discriminării celor circa 8 milioane de rromi care trăiesc în ţările Uniunii Europene şi să li se acorde posibilitatea unei mai mari reprezentări în guverne şi parlamente.

Este prima rezoluţie a Parlamentului European referitoare la rromi, rezoluţie adoptată din iniţiativa mai multor personalităţi care avertizaseră că în Europa rromii sunt în mod frecvent victime ale unor atacuri rasiste şi ale hărţuielilor din partea poliţiei.

Într-o declaraţie a ministerului de externe de la Kiev este criticată arestarea a cinci activişti ucraineni, membri ai Alianţei Naţionale a tineretului pro-democraţie. Cei cinci luaseră parte la meeting-ul organizat de opoziţia ucraineană cu prilejul împlinirii a 19 ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl. Ucrainenii au fost condamnaţi la 9 pînă la 15 zile de închisoare.

Pentru prima oară în ultimii 50 de ani, Irakul are un guvern ales în mod democratic. Adunarea Naţională a aprobat lista miniştrilor propusă de premierul desemnat, Ibrahim al-Jaafari. Încă nu a fost luată o decizie cu privire la portofoliile petrolului şi apărării.

Adresîndu-se forului legislativ, al-Jaafari a declarat: “La alegerea membrilor cabinetului s-a ţinut seamă de o serie de criterii. În primul rînd – calificarea, pentru că Irakul are urgent nevoie de oameni calificaţi. În al doilea rînd – integritatea pentru că ne revine răspunderea pentru introducerea de reforme administrative. În reputaţia naţională şi o bună reputaţie personală. În sfîrşit, în al patrulea rînd – cabinetul vrea să funcţioneze ca echipă serioasă. Ministerele nu sînt provincii, iar un ministru nu este un împărat”.

Aflat la Ierusalim, în cadrul primei vizite făcută vreodată de un lider rus în Israel, preşedintele Vladimir Putin a făcut cunoscut că Rusia va continua să livreze rachete Siriei şi ajutor nuclear Iranului, ceea ce, însă, nu prezintă o ameninţare pentru echilibrul de forţe în Orientul Mijlociu.

Putin va conferi cu premierul israelian Ariel Sharon, cu care va discuta despre propunerea privind organizarea la Moscova, anul acesta, a unei conferinţe internaţionale de pace pentru Orientul Mijlociu.

Camera Inferioară a Parlamentului spaniol a ratificat constituţia Ununii Europene. Electoratul spaniol şi-a dat deja aprobarea într-un referendum din februarie curent. Franţa este următoarea ţară unională unde va avea loc un referendum, la 29 mai, asupra constituţiei Uniunii.

Lituania, Polonia şi Ucraina vor înfiinţa un batalion militar comun care va prelua o misiune de menţinere a păcii în Kosovo, anul viitor. Decizia a fost anunţată după consultările avute la Vilnius de reprezentanţi militari ei celor trei ţări.

Preşedintele republicii Belarus Alyaksandr Lukashenka a cerut sporirea măsurilor de securitate în întreaga ţară, invocînd ”marile presiuni exercitate din afară asupra guvernului de la Minsk”. Cu circa o săptămînă în urmă, Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, calificase guvernul lui Lukashenka drept ultima dictatură din Europa.

Ministrul de externe german Joschka Fischer a îndemnat România şi Bulgaria să continue "reformele indispensabile" pentru a putea adera la Uniunea Europeană în 2007.

Conform tratatului de aderare semnat la Luxemburg, Bulgaria şi România urmează să devină membri ai Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, dar aderarea lor poate fi amînată cu un an dacă nu îndeplinesc complet criteriile, mai ales în ceea ce priveşte funcţionarea sistemelor judiciare şi combaterea corupţiei.

Executivul a aprobat o serie de acte normative care prevăd acordarea unor ajutoare umanitare de urgenţă pentru familiile sinistrate din judeţul Timiş. În regim de urgenţă vor fi asigurate, printre altele, medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectanţi, insecticide şi materiale sanitare specifice pentru evitarea epidemiilor în judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara.

După evaluarea rezultatelor anchetelor sociale vor fi acordate ajutoare de urgenţă fiecăreia dintre familiile afectate de inundaţiile din perioada martie-aprilie 2005, în funcţie de pagubele suferite.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a amintit că ajutoarele guvernamentale trebuie doar să completeze eforturile autorităţilor de la nivel local.

Noul guvern al premierului italian Silvio Berlusconi a primit un vot de încredere din partea Senatului, la o zi după o decizie asemănătoare în Camera Inferioară a Parlamentului. Berlusconi a promis că noua coaliţie conservatoare va lua o serie de măsuri economice inclusiv redresarea regiunilor mai sărace din partea de sud a Italiei.

Autorităţile române au solicitat, în contactele pe care le-au avut cu grupul care-i deţine pe cei trei ziarişti români răpiţi în Irak, să fie eliberată necondiţionat Marie Jeanne Ion, pentru continuarea discuţiilor - au declarat surse oficiale, care au precizat că jurnaliştii sînt în viaţă.

Mii de afgani au sărbătorit cea de a 13-a aniversare a victoriei rebelilor mujahedini împotriva fostului guvern afgan pro-sovietic. La o ceremonie din capitala Kabul, fostul rege afgan Mohammad Zahir Shah a apelat la unitate şi eforturi în vederea reconstrucţiei ţării.

Un tribunal din Moscova a amînat pronunţarea verdictului în procesul magnatului petrolului Mihail Hodorovsky. Fost şef al companiei Yukos, Hodorowsky, care urma să compară astăzi în faţa completului de judecată, împreună cu doi asociaţi ai săi, este acuzat de fraudă şi evaziuni fiscale.

Susţinătorii lui Hodorwsky acuză, însă, Kremlinul că vrea să-l sancţioneze pentru a fi finanţat partidele din opoziţie la alegerile parlamentare din 2003.

Preşedintele interimar al Kirghizstanului Kurmanbek Bakiyev a declarat că este în favoarea unor reforme constituţionale. Într-un interviu acordat Europei Libere, Bakiyev a afirmat: “autoritatea unui preşedinte ales trebuie să fie mai mare, dat fiind că e ales de întregul popor. În acelaşi timp, un preşedinte ales la nivel naţional trebuie să-şi asume responsabilităţi pe măsură, ceea ce actuala constituţie nu prevede.”

Autorităţile române au decis, cu doar cîteva ore înaintea expirării ultimatumului dat de grupul care ţine ostateci in Irak jurnaliştii români, să aleagă mass-media drept cale de comunicare cu răpitorii.

De la declanşarea crizei jurnaliştilor români răpiţi în Irak la 28 martie, este pentru prima dată cînd autorităţile române aleg această cale de comunicare cu teroriştii, după ce mult timp au cerut presei să fie rezervată în reflectarea evoluţiilor crizei.

Cererea adresată grupului care îi deţine pe cei trei ziarişti şi pe însoţitorul lor - de a prelungi cel de-al doilea ultimatum de o zi - a fost făcută printr-un comunicat al Departamentului de Comunicare Publică al Preşedinţiei.

La consultările avute la Luxemburg, reprezentanţi oficiali ai Uniunii Europene şi ai Pakistanului au convenit asupra consolidării relaţiilor bilaterale. Saptămâna trecută, reprezentanţi ai Parlamentului European au refuzat să se întîlnească cu o delegaţie a senatului pakistanez deoarece din delegaţie făcea parte şi Maulana Samiul Haq, membru al unui partid religios pro-taliban.

Preşedintele Vladimir Putin a sosit la Ierusalim în cadrul primei vizite făcute vreodată de un lider rus în Israel. Putin se va întîlni cu premierul Ariel Sharon ...

care urmează să exprime îngrijorarea Israelului privind cooperarea dintre Rusia şi Iran în domeniul nuclear şi decizia Moscovei de a vinde rachete Siriei.

Premierul irakian desemnat Ibrahim al-Jaafari a propus lărgirea cabinetului prin includerea unor reprezentanţi ai principalelor grupări etnice şi religioase. Al-Jaafari nu a dezvaluit nici un nume de pe noua listă a membrilor cabinetului.