Casa Albă şi Capitolul au fost evacuate miercuri timp de 15 minute după ce un avion de mici dimensiuni, de tipul Cesna, survolase la Washington zona de interdicţie aeriană. Alte cîteva clădiri, inclusiv cele ale ministerului de finanţe şi Tribunalului Suprem au fost deasemeni evacuate. Preşedintele George W. Bush nu se afla la Casa Albă. Avionul Cesna a fost interceptat de două aparate de luptă de tipul F-16 şi forţat să părăsească zona interdicţiei de zbor. Un purtător de cuvînt prezidenţial a precizat că avionul se apropiase cel mult 5 kilometri de Casa Albă. A fost cel mai dramatic incident de după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Potrivit televiziunii CNN, pilotul avionului Cesna a fost reţinut de poliţia din Maryland.

Autorităţile din Kuweit au formulat o lista de capete de acuzare împotriva fostului dictator irakian, Saddam Hussein şi a cîtorva sute din adepţii săi. Capetele de acuzare, care vizează crimele de război comise în timpul ocupaţiei irakiene din Kuweit, vor fi prezentate tribunalului irakian care urmează să-l judece pe Saddam Hussein.

Potrivit relatărilor de presă, poliţişti afgani sprijiniţi de soldaţi americani au recurs la forţă pentru a împrăştia o mulţime de demonstranţi anti-americani în oraşul Jalalabad din partea de est a Afganistanului. Cel puţin două persoane şi-au pierdut viaţa în cursul actelor de violenţă. Relatări anterioare menţionau trei morţi, iar agenţia Reuter – patru. Circa 50 de persoane au fost rănite. Surse militare americane afirmă, însă, că soldaţii americani nu au fost implicaţi în actele de violenţă de la Jalalabad.

Este cea de a doua zi de proteste după relatările potrivit cărora anchetatori americani de la centrul de detenţie de la baza navală Guantanamo au profanat Coranul în timp ce îi interogau pe deţinuţi.

Aflat la Bruxelles, preşedintele afgan a calificat protestele drept o manifestare de democraţie: "Nu e vorba de sentimente anti-americane, ci de protest faţă de profanarea Coranului, de o manifestare a democraţiei. Afganistanul este acum o ţară democrată, unde oamenii au libertatea să protesteze, să demonstreze, să se exprime".

Camera Inferioară a parlamentului austriac a ratificat constituţia Uniunii Europene. Parlamentarii reprezentînd partide ale întregului spectru politic au precizat că au votat în favoarea constituţiei deoarece nu există o alternativă.

Constituţia unională a fost ratificată astăzi şi de parlamentul Slovaciei.

Peste 80 la sută din jurnaliştii de la BBC au votat în favoarea unei greve de protest împotriva planurilor pentru reducerea cu aproape 20 la sută a personalului Corporaţiei Britanice de Radiodifuziune, care este un post de radio public. În următorii trei ani, conducerea BBC intenţionează să concedieze aproape 4 mii din cei circa 20.000 de angajaţi pentru a economisi o sumă echivalentă cu aproximativ 670 de milioane de dolari.

Parlamentul de la Sofia a ratificat tratatul de aderare a Bulgariei la Uniunea Europeană. Din cei 233 de deputaţi, 230 au votat pentru, doi contra şi unul s-a abţinut de la vot.

În Irak au avut loc noi atacuri cu bombe, soldate cu cel puţin 64 de morţi. La Tikrit explozia unui automobil-capcană a ucis cel puţin 31 de persoane, majoritatea civili şiiţi. La Hawijah, aflat la nord de Tikrit, un atentator sinucigaş a provocat moartea a cel puţin 30 de oameni lîngă un centru de recrutare al armatei, iar la Bagdad exploziile a trei automobile-capcană au ucis trei persoane.

Alte 9 au fost rănite. În Provincia Anbar din partea de vest a Irakului, trei puşcaşi marini americani şi cel puţin 100 de insurgenţi şi-au pierdut viaţa în cursul unei operaţiuni de patru zile la care au luat parte circa o mie de puşcaşi marini.

Ambasadorul Irakului în România, Adel Murad afirmă într-o scrisoare adresată preşedintelui sindicatului Iniţativa R, Romulus Cristea, că preşedintele Irakului Jalal Talabani se ocupă personal de rezolvarea cazului celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak. În scrisoare ambasadorul nu îl menţionează pe ghidul care îi însoţea pe jurnalişti.

Mai multe organizaţii neguvernamentale adresaseră ambasadorului Irakului în România o scrisoare prin care au semnalat necesitatea intensificării eforturilor autorităţilor irakiene pentru eliberarea celor patru români răpiţi în Irak.

La o dezbatere a Parlamentului European reprezentanţi oficiali ai Uniunii Europene au subliniat importanţa strategico-economică a Asiei Centrale, precum şi dificultăţile cu care este confruntată această regiune. Preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe al parlamentului, Elmar Brok a declarat: " Asia Centrală are o mare importanţă strategică atunci cînd e vorba de gaze şi petrol şi în general de aprovizionarea cu energie, dar şi avînd în vedere interesul crescînd al Chinei în regiune, extinderea fundamentalismului islamist, precum şi faptul că rutele traficului ilegal cu droguri trec prin ţări central-asiatice.

Comisarul european pentru Extindere Ollie Rehn l-a informat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu asupra intenţiei Comisiei Europene de a transmite scrisori de avertizare timpurie, prin care un stat candidat este prevenit din timp asupra domeniilor în care pregătirile de aderare trebuie intensificate. Scrisorile ar urma să fie transmise pînă la sfîrşitul acestei luni.

La deschiderea summit-ului de la Bucureşti al Procesului de Cooperare în Europa de sud-est, preşedintele Traian Băsescu a declarat că stabilitatea şi prosperitatea regională nu se pot obţine fără solidaritate regională şi că singura opţiune valabilă pentru stabilizarea şi securizarea regională o reprezintă integrarea europeană şi euro-atlantică.

În altă ordine de idei, Traian Băsescu a apelat la şefii de stat şi de guvern, prezenţi la reuniunea de la Bucureşti, îndemnîndu-i să sprijine demersurile României menite să asigure întoarcerea în ţară a celor trei jurnalişti răpiţi în Irak.

În capitala Braziliei a început astăzi prima reuniune la nivel înalt arabo-latinoamericană. La summit-ul de două zile care se va axa pe dezvoltarea relaţiilor politice şi economice dintre ţările arabe şi cele latino-americane, iau parte liderii a 22 de state arabe şi 12 sud-americane.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a declarat că guvernul de la Moscova va semna tratate de frontieră cu Letonia şi Estonia, dar cu o condiţie şi anume: "suntem gata să semnăm acorduri de graniţă cu Estonia şi Letonia atîta timp cît astfel de acorduri nu vor fi însoţite de stupide revendicări teritoriale. Astăzi, în secolul 21, este total absurd ca o ţară să prezinte revendicări teritoriale alteia vrînd în acelaşi timp să ratifice un acord de frontieră".

Vladimir Putin a făcut această declaraţie după reuniunea la nivel înalt de la Moscova Rusia – Uniunea Europeană.

Miniştrii de Externe ai ţărilor din sud-estul Europei s-au întîlnit la Bucureşti pentru a discuta despre extinderea legăturilor economice şi de securitate, în cadrul lucrărilor celei de-a opta reuniuni a şefilor de state membre ale Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est.

La finalul reuniunii, şeful diplomaţiei române Mihai Răzvan Ungureanu a precizat că s-a discutat despre întărirea legăturilor economice între ţările din zonă, crearea unor mecanisme comune de securitate şi de combatere a criminalităţii transfrontaliere.

Summit-ul de la Bucureşti marchează şi predarea de către România Greciei a preşedinţiei organizaţiei.

În oraşul Andijan, din partea de est a Uzbekistanului, circa o sută de persoane au protestat împotriva judecării a 23 de persoane acuzate că aparţin unei grupări ilegale islamiste. Capetele de acuzare împotriva celor 23 includ complot în vederea răsturnării guvernului şi propagarea extremismului religios.

Preşedintele Statelor Unite George W. Bush a plecat din Georgia, ultima etapă a călătoriei sale în Europa, în cadrul căreia a vizitat Letonia, Olanda şi Rusia cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la încheierea celui de al doilea război mondial.

Deputaţii au votat pe articole, în absenţa parlamentarilor PSD, proiectul de lege privind formularele declaraţiilor de avere şi de interese, în forma propusă de Guvern. Votul final va avea loc marţea viitoare.

Adresîndu-se zecilor de mii de oameni adunaţi în Piaţa Libertăţii de la Tbilisi, şeful executivului american a declarat: "aţi luat măsuri drastice pentru reformarea economiei şi combaterea corupţiei. Construiţi o societate democrată în care drepturile minorităţilor sunt respectate, presa este liberă, o opoziţie viguroasă este binevenită, iar unitatea este realizată prin pace".

George Bush a adăugat că Washington-ul sprijină integritatea teritorială a Georgiei.

Guvernul de la Tbilisi este hotărît să sprijine Statele Unite în promovarea democraţiei în întreaga lume, înclusiv în Belarus - a declarat preşedintele Georgiei, Mihail Saakashvili. Adresîndu-se zecilor de mii de georgieni adunaţi la Tbilisi cu prilejul vizitei preşedintelui american George W. Bush, Saakashvili a spus: "suntem cu toţii răspunzători pentru ţările noastre, ne revine tuturor responsabilitatea de a promova democraţia în întreaga lume, începînd cu republica Belarus, ai cărei cetăţeni merită să trăiască în libertate".

După ani de controverse şi tergiversări, la Berlin a fost inaugurat Memorialul Holocaustului. La ceremonia inaugurării, care a avut loc în apropierea Porţii Brandenburg din centrul Berlinului, au fost prezenţi printre alţii lideri ai comunităţilor evreieşti din Germania, cancelarul Gerhard Schroeder şi preşedintele parlamentului, Wolfgang Thierse, care a declarat că monumentul este dovada faptului că Germania unificată are curajul de a-şi privi propria istorie în faţă. Preşedintele Consiliului Central al Comunităţilor Evreieşti din Germania Paul Spiegel a criticat, însă, monumentul considerînd că este prea abstract şi nu reflectă vina germanilor.

Suprafeţele de teren inundate au crescut cu circa 5.000 de hectare, ajungînd la peste 150.000 hectare în 24 de judeţe - informează Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Judeţul cu cele mai mari pagube este Timiş. Pierderi însemnate au fost înregistrate şi în judeţele Arad, Caraş-Severin, Ialomiţa, Tulcea şi Vaslui.

Parlamentul irakian a format o comisie care urmează să elaboreze anul acesta o constituţie permanentă. Dacă va fi definitivat la timp, textul constituţiei va fi prezentat spre aprobare electoratului în cadrul unui referendum ce ar urma să aibă loc pînă la 15 octombrie curent.

Preşedintele afgan Hamid Karzai a cerut Uniunii Europene şi Statelor Unite să asigure acordarea de ajutoare pe termen lung Afganistanului, precizînd că doar peste 10-15 ani ţara sa ar putea fi capabilă să-şi administreze propriul buget. Adresîndu-se Parlamentului European, liderul afgan a declarat că nivelul de trai în Afganistan s-a schimbat ca urmare a cooperării europene, dar continuă să fie unul din cele mai scăzute din lume.

Potrivit ministrului de externe italian Gianfranco Fini, trupele italiene ar putea rămîne în Irak pînă la începutul anului 2006. Retragerea militarilor italieni, a spus Fini, ar putea coincide cu alegerile irakiene din decembrie sau de la o dată ulterioară dacă scrutinul va fi amînat. În Irak sunt staţionaţi circa 3 mii de soldaţi italieni.