Parlamentul de la Tbilisi ar putea dispune ca guvernul să intervină dacă negociatorii georgieni nu vor reuşi să convingă Rusia să accelereze închiderea bazelor sale militare din Georgia. Legislativul georgian a votat la începutul acestui an pentru demersuri guvernamentale în vederea închiderii bazelor militare ruseşti pînă în anul 2006 – cu trei ani mai devreme decît data propusă de ruşi.

Comisia mixtă a Uniunii Europene şi Turkmenistan-ului se întruneşte la Aşhabad. Reprezentanţii unionali vor aborda probleme ca democraţia şi drepturile omului precum şi continuarea cooperării bilaterale în domeniile comercial şi economic.

Parlamentul Letoniei a adoptat o declaraţie în care cere Rusiei să-şi recunoască responsabilitatea morală, politică şi financiară pentru crimele împotriva umanităţii comise în cei 50 de ani de ocupaţie sovietică şi să plătească compensaţii Letoniei în conformitate cu legile internaţionale. Declaraţia cere totodată repatrierea militarilor ex-sovietici şi a familiilor lor, care se află încă în Letonia.

În partea de est a Afganistanului au avut loc noi acte de violenţă. După cum a declarat Europei Libere Malik Mohammad Omar, şeful districtului Khogyani din provincia Nangarhar: "au avut loc schimburi de focuri între protestatari şi poliţie. Două persoane au fost ucise şi una rănită".

Un purtător de cuvînt al ministerului de interne afgan a declarat Europei Libere că în cursul unor acţiuni de protest similare: "în provincia Wardak o persoană a fost ucisă şi alte cîteva au fost rănite".

Actele de violenţă au avut loc la o zi după cele de la Jalalabad, soldate cu patru morţi şi peste 70 de răniţi şi au fost declanşate de o relatare din Newsweek despre profanarea Coranului de către anchetatori americani la centrul de detenţie Guantanamo.

Potrivit directorului Serviciului de Securitate Federal al Rusiei Nikolai Patrushev, forţe străine complotează să înlăture de la putere guvernul din Belarus. Adresîndu-se Dumei, Patrushev a mai spus că cei răspunzători de organizarea revoluţiei oranj din Ucraina pregătesc o revoltă asemănătoare în Belarus şi că organizaţii neguvernamentale au primit 5 milioane de dolari anul acesta pentru a pune la cale răsturnarea guvernului din Belarus. Conform lui Patrushev, în capitala slovacă Bratislava oficialităţi străine au discutat recent despre continuarea aşa-numitelor revoluţii de catifea în ţările CSI.

Amînarea acordării statutului de observatori pentru reprezentanţii Bulgariei şi României nu trebuie înţeleasă ca un caz de discriminare - a declarat Hans-Gert Poettering, liderul grupului parlamentar al Partidului Popular European.



Bucureştiul şi Sofia se aşteptau să trimită 35, respectiv 18 observatori la Parlamentul European, odată cu începerea sesiunii de toamnă, la 5 septembrie 2005, dar primirea lor a fost amînată pentru ianuarie 2006 sau chiar 2007, în cazul activării clauzei de salvgardare.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Simona Hodoş şi-a dat demisia ca urmare a declaraţiilor făcute la o conferinţă de presă pe tema inundaţiilor din Banat. Iritată de criticile formulate de mass-media în ultimele zile la adresa modului în care ministerul pe care îl reprezenta a acţionat pentru combaterea efectelor inundaţiilor din Timiş, Simona Hodoş le-a spus ziariştilor prezenţi la conferinţa de presă: "Dacă vedeţi numai partea rea, atunci trăiţi în ţara pe care o meritaţi!".

Autorităţile austriece au depistat o mare reţea de trafic cu fiinţe umane condusă de români, moldoveni şi ucraineni. Prin intermediul reţelei respective, peste 5 mii de est-europeni au pătruns ilegal în vest, în ultimii cinci ani, mai ales în Austria, Italia şi Spania. 59 dintre suspecţi au fost arestaţi în Austria, iar alţi 5 în Ungaria, Polonia şi România, printre ei aflîndu-se şi un român depistat la un punct de control la graniţa dintre Germania şi Polonia.

Pentru prima oară, oficialităţi europene au făcut cunoscut că împărtăşesc poziţia Statelor Unite şi anume de a prezenta cazul Iranului în Consiliul de Securitate ONU, care ar putea impune sancţiuni Teheran-ului. Miniştrii de externe din Franţa, Germania şi Marea Britanie au adresat o scrisoare ...

negociatorului iranian în domeniul nuclear Hassan Rowhani, în care avertizează că negocierile dintre Uniunea Europeană şi Teheran vor fi abandonate dacă Iranul îşi reia programul nuclear.

La televiziunea iraniană Rowhani declarase că Iranul va relua parţial prelucrarea uraniului: "continuarea negocierilor în actuala formă nu este acceptabilă, pentru noi prelungirea lor este dificilă şi costisitoare, în timp ce nu numai că pentru Europa nu prezintă nici un fel de costuri, dar probabil că sunt şi în interesul europenilor. De aceea considerăm că trebuie să reluăm parţial prelucrarea uraniului".

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a solicitat Parchetului General să înceapă o anchetă referitoare la cazurile semnalate de Asociaţia Spitalelor din România şi de Colegiul Medicilor Bucureşti privind furnizorii de materiale sanitare de calitate foarte proastă, care periclitează sănătatea şi viaţa pacienţilor.

Premierul a mai cerut Ministerului Sănătăţii să verifice modul în care au fost gestionaţi banii publici de către spitale, urmînd ca rezultatele să fie prezentate la sfîrşitul săptămînii.

România a cerut ajutorul Ligii Arabe pentru obţinerea eliberării ostatecilor români reţinuţi în Irak. Guvernul român a anunţat că nu îşi va negocia politica externă şi nici nu va discuta despre o eventuală răscumpărare cu gruparea care îi deţine pe ziariştii români în Irak.

Papa Bendict al 16-lea a anunţat că intenţionează să stabilească relaţii diplomatice cu ţări care nu au relaţii oficiale cu Vaticanul, o referinţă clară la China. La o întîlnire cu ambasadorii la Vatican, Suveranul Pontif a declarat că este în mod deosebit receptiv la dialogul dintre naţiuni deoarece e un german cu experienţa celui de al doilea război mondial, care a cunoscut consecinţele acestuia.

Casa Albă şi Capitolul au fost evacuate miercuri timp de 15 minute după ce un avion de mici dimensiuni, de tipul Cesna, survolase la Washington zona de interdicţie aeriană. Alte cîteva clădiri, inclusiv cele ale ministerului de finanţe şi Tribunalului Suprem au fost deasemeni evacuate. Preşedintele George W. Bush nu se afla la Casa Albă. Avionul Cesna a fost interceptat de două aparate de luptă de tipul F-16 şi forţat să părăsească zona interdicţiei de zbor. Un purtător de cuvînt prezidenţial a precizat că avionul se apropiase cel mult 5 kilometri de Casa Albă. A fost cel mai dramatic incident de după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Potrivit televiziunii CNN, pilotul avionului Cesna a fost reţinut de poliţia din Maryland.

Autorităţile din Kuweit au formulat o lista de capete de acuzare împotriva fostului dictator irakian, Saddam Hussein şi a cîtorva sute din adepţii săi. Capetele de acuzare, care vizează crimele de război comise în timpul ocupaţiei irakiene din Kuweit, vor fi prezentate tribunalului irakian care urmează să-l judece pe Saddam Hussein.

Potrivit relatărilor de presă, poliţişti afgani sprijiniţi de soldaţi americani au recurs la forţă pentru a împrăştia o mulţime de demonstranţi anti-americani în oraşul Jalalabad din partea de est a Afganistanului. Cel puţin două persoane şi-au pierdut viaţa în cursul actelor de violenţă. Relatări anterioare menţionau trei morţi, iar agenţia Reuter – patru. Circa 50 de persoane au fost rănite. Surse militare americane afirmă, însă, că soldaţii americani nu au fost implicaţi în actele de violenţă de la Jalalabad.

Este cea de a doua zi de proteste după relatările potrivit cărora anchetatori americani de la centrul de detenţie de la baza navală Guantanamo au profanat Coranul în timp ce îi interogau pe deţinuţi.

Aflat la Bruxelles, preşedintele afgan a calificat protestele drept o manifestare de democraţie: "Nu e vorba de sentimente anti-americane, ci de protest faţă de profanarea Coranului, de o manifestare a democraţiei. Afganistanul este acum o ţară democrată, unde oamenii au libertatea să protesteze, să demonstreze, să se exprime".

Camera Inferioară a parlamentului austriac a ratificat constituţia Uniunii Europene. Parlamentarii reprezentînd partide ale întregului spectru politic au precizat că au votat în favoarea constituţiei deoarece nu există o alternativă.

Constituţia unională a fost ratificată astăzi şi de parlamentul Slovaciei.

Peste 80 la sută din jurnaliştii de la BBC au votat în favoarea unei greve de protest împotriva planurilor pentru reducerea cu aproape 20 la sută a personalului Corporaţiei Britanice de Radiodifuziune, care este un post de radio public. În următorii trei ani, conducerea BBC intenţionează să concedieze aproape 4 mii din cei circa 20.000 de angajaţi pentru a economisi o sumă echivalentă cu aproximativ 670 de milioane de dolari.

Parlamentul de la Sofia a ratificat tratatul de aderare a Bulgariei la Uniunea Europeană. Din cei 233 de deputaţi, 230 au votat pentru, doi contra şi unul s-a abţinut de la vot.

În Irak au avut loc noi atacuri cu bombe, soldate cu cel puţin 64 de morţi. La Tikrit explozia unui automobil-capcană a ucis cel puţin 31 de persoane, majoritatea civili şiiţi. La Hawijah, aflat la nord de Tikrit, un atentator sinucigaş a provocat moartea a cel puţin 30 de oameni lîngă un centru de recrutare al armatei, iar la Bagdad exploziile a trei automobile-capcană au ucis trei persoane.

Alte 9 au fost rănite. În Provincia Anbar din partea de vest a Irakului, trei puşcaşi marini americani şi cel puţin 100 de insurgenţi şi-au pierdut viaţa în cursul unei operaţiuni de patru zile la care au luat parte circa o mie de puşcaşi marini.

Ambasadorul Irakului în România, Adel Murad afirmă într-o scrisoare adresată preşedintelui sindicatului Iniţativa R, Romulus Cristea, că preşedintele Irakului Jalal Talabani se ocupă personal de rezolvarea cazului celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak. În scrisoare ambasadorul nu îl menţionează pe ghidul care îi însoţea pe jurnalişti.

Mai multe organizaţii neguvernamentale adresaseră ambasadorului Irakului în România o scrisoare prin care au semnalat necesitatea intensificării eforturilor autorităţilor irakiene pentru eliberarea celor patru români răpiţi în Irak.

La o dezbatere a Parlamentului European reprezentanţi oficiali ai Uniunii Europene au subliniat importanţa strategico-economică a Asiei Centrale, precum şi dificultăţile cu care este confruntată această regiune. Preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe al parlamentului, Elmar Brok a declarat: " Asia Centrală are o mare importanţă strategică atunci cînd e vorba de gaze şi petrol şi în general de aprovizionarea cu energie, dar şi avînd în vedere interesul crescînd al Chinei în regiune, extinderea fundamentalismului islamist, precum şi faptul că rutele traficului ilegal cu droguri trec prin ţări central-asiatice.

Comisarul european pentru Extindere Ollie Rehn l-a informat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu asupra intenţiei Comisiei Europene de a transmite scrisori de avertizare timpurie, prin care un stat candidat este prevenit din timp asupra domeniilor în care pregătirile de aderare trebuie intensificate. Scrisorile ar urma să fie transmise pînă la sfîrşitul acestei luni.

La deschiderea summit-ului de la Bucureşti al Procesului de Cooperare în Europa de sud-est, preşedintele Traian Băsescu a declarat că stabilitatea şi prosperitatea regională nu se pot obţine fără solidaritate regională şi că singura opţiune valabilă pentru stabilizarea şi securizarea regională o reprezintă integrarea europeană şi euro-atlantică.

În altă ordine de idei, Traian Băsescu a apelat la şefii de stat şi de guvern, prezenţi la reuniunea de la Bucureşti, îndemnîndu-i să sprijine demersurile României menite să asigure întoarcerea în ţară a celor trei jurnalişti răpiţi în Irak.