Comisia Electorală Centrală din Kirghizstan a revocat dreptul de a avea un loc în parlament în cazul lui Bermet Akayeva, fiica fostului preşedinte al ţării, înlăturat de la putere în martie curent. În urma învestigaţiilor pe marginea felului în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare în circumscripţia electorală a doamnei Akayeva, comisia a ajuns la concluzia că rezultatele acestora trebuie anulate, iar Bermet Akayeva – exclusă din forul legislativ.

La summit-ul de la Varşovia al Consiliului Europei, preşedintele Traian Băsescu a lansat un apel la sprijinirea întoarcerii în siguranţă a tuturor ziariştilor care apără libertatea de exprimare, indiferent dacă sunt români, francezi sau de altă naţionalitate.

Traian Băsescu a mulţumit Secretariatului General al Consiliului Europei şi Preşedintelui Adunării pentru declaraţiile lor de solidaritate cu ziariştii captivi.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov a respins criticile exprimate de Statele Unite şi unele ţări est-europene privind situaţia drepturilor omului în Rusia, subliniind angajamentul Moscovei faţă de valorile europene.

La summit-ul de la Varşovia al Consiliului Europei, Lavrov a declarat că nimeni nu trebuie să se îndoiască de angajamentul Rusiei faţă de democraţie şi drepturile omului.

Washington-ul şi-a exprimat în mai multe rînduri îngrijorarea faţă de îngrădirea libertăţii presei şi a altor drepturi ale omului în Rusia.

Pînă cînd regimul din Belarus nu va fi schimbat, o Europă pe deplin democrată nu va putea deveni o realitate. Afirmaţia a fost făcută la summit-ul Consiliului Europei de preşedintele Lituaniei Valdas Adamkus, care a adăugat: "Belarus continuă să fie o pată cenuşie pe harta democraţiilor europene".

În încercarea de a determina guvernul de la Moscova să accelereze retragerea trupelor ruseşti din Georgia, autorităţile de la Tbilisi au impus sancţiuni limitate la două baze militare ruseşti.

Preşedintele parlamentului georgian Nino Burdjanadze a anunţat că sancţiunile vor fi ridicate dacă cele două părţi vor cădea de acord asupra calendarului retragerii trupelor. "Dacă nu reuşim să ajungem la o înţelegere, bazele militare vor continua să funcţioneze, pregătite însă pentru retragere, ceea ce presupune anumite restricţii asupra transportului de echipament, precum şi asupra vizelor. Nu vor fi, însă, ameninţate, siguranţa şi viaţa oamenilor" - a declarat preşedintele forului legislativ de la Tbilisi.

Preşedintele Georgiei Mikheil Saakashvili, care a comparat existenţa bazelor militare ruseşti de pe vremea Uniunii Sovietice cu o ocupaţie militară, insistă ca toate forţele ruseşti să fie retrase cel mai tîrziu pînă în anul 2008.

Procesul fostului director al companiei petroliere Yukos Mihail Hodorkovsky a fost amînat. Fostul magnat rus, acuzat de evaziune fiscală şi fraude, susţine că arestarea şi judecarea sa fac parte dintr-o campanie cu substrat politic, iniţiată de Kremlin.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a cerut ministerelor care s-au implicat în acţiunile din zonele afectate de inundaţii să prezinte o situaţie centralizată cu pagubele produse, lucrările executate şi evaluarea proiectelor de reconstrucţie.

Premierul a insistat ca toate evaluările să fie corecte şi conforme realităţii, cu atît mai mult cu cît aceste date vor fi transmise la Bruxelles, dacă România se va califica pentru a avea acces la fondurile europene pentru situaţii de calamitate.

Aflaţi la Varşovia, cu prilejul summit-ului Consiliului Europei, preşedintele azer Ilham Alyiev, omologul său armean Robert Kocharian şi premierul turc Recep Tayyip Erdogan au avut convorbiri privind enclava Nagorno-Karabakh, revendicată atît de Armenia, cît şi de Azerbaidjan. Nu au fost dezvăluite detalii cu privire la cele discutate. Amintim că forţe pro-armene continuă să deţină controlul în enclavă.

În ediţia de luni a revistei americane Newsweek se face cunoscut că nu fusese verificată informaţia pe care revista a publicat-o săptămîna trecută referitoare la profanarea Coranului de către anchetatori americani la centrul de detenţie Guantanamo.

Relatarea iniţială din Newsweek a declanşat reacţii de revoltă în ţările musulmane şi demonstraţii violente în Afganistan, soldate cu moartea a cel puţin 15 oameni.

Înaintea vizitei pe care liderul palestinian Mahmiud Abbas o va face la Islamabad la 19 mai, Pakistanul s-a oferit din nou să-şi asume rolul de mediator în Orientul Mijlociu. Este prima vizită pe care Abbas o face în Pakistan după alegerile prezidenţiale din Cisiordania şi Fîşia Gaza.

Numeroase ţări au cerut guvernului din Uzbekistan să permită accesul unor organizaţii caritative şi observatori internaţionali în partea de est a ţării, unde au avut loc ciocniri violente. Secretarul de Stat american Condoleezza Rice a îndemnat guvernul de la Tashkent să adopte reforme politice pentru a preîntîmpina viitoare tulburări.

Ministrul de externe britanic, Jack Straw a cerut conducerii uzbece să dea dovadă de reţinere, iar omologul său francez, Michel Barnier, a subliniat necesitatea iniţierii unui dialog politic între protestatari şi guvern.

Şeful diplomaţiei germane, Joschka Fischer a insistat ca autorităţile uzbece să permită accesul Crucii Roşii Internaţionale şi altor organizaţii în regiunea Andijan, iar Organizaţia Reporteri fără Frontiere, cu sediul la Paris, a cerut deasemeni guvernului uzbec să permită prezenţa corespondeţilor străini.

Autorităţile de la Tashkent susţin că în partea de est a Uzbekistanului, situaţia a fost calmă luni după revolta din Andijan si demonstratiile violente de sîmbătă din localitatea Karasu, de la graniţa cu Kirghizstanul. Relatări de presă menţionează, însă, continuarea tulburărilor în cîteva localităţi din regiune.

Încă nu se ştie cu exactitate cîte persoane şi-au pierdut viaţa în ciocnirile de la Andijan: cifra vehiculată oficial este de 30 de morţi, în timp ce diverşi corespondenţi de presă vorbesc de sute de morţi, pînă la 500.

Liderul grupării regionale pentru drepturile omului "Apellyatsia" Saidjakhon Zainabitdinov a declarat agenţiei Reuters: "la Andijan a avut loc un măcel. Ar trebui deschisă o anchetă, ce s-a întîmplat la Andijan ar trebui să se afle la tribunal, nu la conferinţe de presă."

Zainabitdinov s-a referit la conferinţa de presă din 14 mai, cînd preşedintele uzbek, Islam Karimov a susţinut că extremişti islamişti ar purta vina pentru recentele acte de violenţă.

Reprezentanţi oficiali uzbeci şi kirghizi au avut azi convorbiri despre situaţia celor cîteva sute de refugiaţi din Andijan care au trecut graniţa în Kirghizstan după ce soldaţii guvernamentale trăseseră focuri de armă în protestatari.

La Varsovia a început cea de a treia reuniune la nivel înalt a Consiliului Europei. Pe agenda convorbirilor figurează printre altele: traficul de fiinţe umane, terorismul, crima organizată şi drepturile minorităţilor naţionale. Participanţii la summit urmează să adopte mai multe convenţii vizînd combaterea traficului cu fiinţe umane şi a terorismului.

Printre cei prezenţi la Varşovia se numără cancelarul Germaniei şi preşedinţii Ucrainei, Georgiei, Republicii Moldova şi României.

România ocupă poziţia a 41-a într-un clasament alcătuit de Forumul Economic Mondial privind egalitatea sexelor, în timp ce majoritatea ţărilor fost-comuniste se află cu 15-20 de locuri mai sus.

Studiul a analizat situaţia femeilor din 58 de ţări, din punct de vedere al remunerării, accesului pe piaţa muncii, reprezentării în viaţa politică şi a accesului la educaţie şi la sănătate.

Pe primele locuri s-au clasat ţările din nordul Europei - Suedia, Norvegia, Islanda, Danemarca şi Finlanda, în timp ce la coada clasamentului se află ţări precum India, Pakistan, Turcia şi Egipt.

Under a project announced in Chisinau on 13 May, the European Union is offering 2 million euros to reform the public health-care sector in Moldova until October 2007. The technical assistance project provides for management improvement of health services and health-care policies development at both national and local levels.

In estul Uzbekistanului revine incet calmul, dupa revolta din Andijan si demonstratiile violente de simbata din localitatea de granita Karasu. In continuare nu se stie cite persoane au fost ucise in ciocnirile de la Andijan: cifra vehiculata oficial este de 30, in timp ce diversi reporteri vorbesc despre sute de morti, pina la 500.

Agentiile de presa relateaza ca intretimp granita dintre Uzbekistan si Kighistan a fost deschisa. Mii de uzbeci asteapta sa treaca granita in tara vecina.

In centrul capitalei ungare a avut loc o demonstratie impotriva rasismului si xenofobiei – dupa ce un tinar roma a fost injunghiat, intr-un autobus. Primarul Budapestei a declarat ca orasul trebuie sa ramina deschis pentru toata lumea – “nu vom permite sa fie transformat intr-o capitala a mafiei”.

Guvernul georgian ar fi acceptat, potrivit agentiei Itar-Tass, ca baza de negocieri, un calendar al retragerii trupelor rusesti din tara, inaintat de Moscova. “Documentul nu este inca acceptabil, dar contine date mult mai avantajoase“ – ar fi apreciat ministrul georgian pentru integrare europeana si euroatlantica, citat de aceeasi sursa.

Societatea Timisoara a organizat o dezbatere pe tema proiectului de lege a lustratiei - proiect care prevede limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere ale regimului comunist.

Initiativa apartine Societatii Timisoara si este sustinuta de cei trei parlamentari, membri de onoare ai societatii: Mona Musca, Viorel Oancea si Adrian Cioroianu.

Potrivit agentiei de stiri RADOR, la discutie au participat parlamentari de Timis si reprezentanti ai PNL, PD, PPCD, UDMR, ai Partidului Conservator si minoritatilor sarbe si bulgare. Toti au semnat in favoarea proiectului ce urmeaza a fi depus in Parlamentul Romaniei.

Desi la dezbatere nu a fost prezent nici un reprezentant al PSD, liderii acestui partid au transmis ca in principiu sunt de acord cu legea lustratiei. Partidul Popular Romania Mare isi va declara pozitia in cursul zilelor urmatoare.