La Sofia a început un forum de două zile al Pactului de Stabilitate în zona Balcanilor, din care fac parte peste 80 de ţări şi organizaţii, inclusiv Uniunea Europeană, Naţiunile Unite, Statele Unite şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. La deschiderea forumului vorbitorii au scos în evidenţă progresele făcute în ultimii şase ani de ţările din spaţiul balcanic în ce priveşte compaterea crimei organizate.

Ministrul de externe francez Michel Barnier a condamnat recentele acte de violenţă din Uzbekistan şi a apelat la calm, subliniind că nimic nu poate justifica violenţa. Şeful diplomaţiei franceze a cerut investigarea celor întîmplate în Uzbekistan.

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov şi-a exprimat regretul profund în legătură cu victimele civile ale actelor de violenţă, dar a subliniat că răspunderea revine rebelilor islamici, nu guvernului de la Tashkent.

O purtătoare de cuvînt a Uniunii Europene a exprimat profunda îngrijorare în legătură cu tulburările politice din Uzbekistan şi a apelat la dialog şi reconciliere.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său kazah Nursultan Nazarbaiev s-au întîlnit la Celiabinsk, în Urali, unde au discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul energetic precum şi despre măsuri menite să înlesnească schimburile comerciale transfrontaliere. Cei doi lideri s-au referit deasemeni la summit-ul Organizaţiei de Cooperare Shanhai, care va avea loc în iulie cu participarea Rusiei, Chinei, Kazahstanului, Tadjikistanului, Kirghizstanului şi Uzbekistanului.

Ministerul croat al apărării anunţă că în Croaţia se va pune capăt sistemului de recrutare în armată în favoarea creerii unei armate profesionale mai mici pînă în anul 2010. S-a subliniat că decizia este luată în conformitate cu planul de aderare a Croaţiei la NATO şi la sistemul de apărare colectivă al Alianţei Nord-Atlantice.

La summit-ul de la Varşovia al Consiliului Europei a fost adoptat un plan de acţiune vizînd cooperarea şi inter-acţiunea dintre Consiliu şi Uniunea Europeană. Participanţii au semnat totodată o declaraţie de cooperare cu OSCE.

În capitala nord-osetină Vladikavkaz a început procesul singurului supravieţuitor dintre teroriştii care au comis masacrul de la Beslan, în sudul Rusiei, anul trecut. Circa 330 de oameni, mulţi dintre ei copii, şi-au pierdut viaţa după ce terorişti înarmaţi puseseră stăpînire pe o şcoală din Beslan, în septembrie trecut.

În cursul reprimarii demonstraţiilor de protest din Andijan au fost ucise 169 de persoane. Cifra a fost anunţată de procurorul general din Uzbekistan Rashid Kadîrov. Iniţial, autorităţile de la Tashkent anunţaseră că au murit 30 de oameni, dar membri ai opoziţiei afirmă că au fost omorîte aproape 750 de persoane.

Organizaţia Amnesty International pentru drepturile omului consideră că numai în urma unei investigaţii independente ar putea fi aflat adevărul despre cele întîmplate la Andijan. Ministerul de externe de la Tashkent anunţă între timp că diplomaţi străini urmează să sosească la Andijan mîine sau joi.

Propunerea legislativă pentru încheierea unui Memorandum între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, privind înfrăţirea unităţilor administrativ-teritoriale dintre cele două state, a fost aprobată tacit de Camera Deputaţilor.

În cazul acestui document termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit. Propunerea legislativă a beneficiat de aprobarea tacită, cu toate că primise raport de respingere din partea Comisiei pentru Administraţie Publică din Camera Deputaţilor.

În plenul Parlamentului a avut loc dezbaterea legii de ratificare a tratatului de aderare la Uniunea Europeană a Bulgariei şi României, semnat de cele două ţări la Luxemburg, la 25 aprilie 2005.

Federaţia Naţională a Pensionarilor cere Guvernului să intervină de urgenţă pentru a pune capăt crizei din sistemul sanitar, amplificată în ultimele zile, pe fondul conflictului dintre Ministerul Sănătăţii şi furnizorii de medicamente şi produse sanitare.

Criza din sistemul sanitar afectează mai ales vârstnicii, se arată într-un comunicat al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Pensionarilor.

Pakistanul a respins ca inadecvate scuzele şi retractarea de către revista americană Newsweek a relatării privind profanarea Coranului de către anchetatori americani la centrul de detenţie Guantanamo. Relatarea publicată de Newsweek la 9 mai a declanşat proteste în rîndul musulmanilor din întreaga lume şi s-a soldat cu moartea a 14 oameni în Afganistan.

La Kabul, un purtător de cuvînt guvernamental a declarat că Statele Unite trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru consecinţele demonstraţiilor anti-americane care au avut loc ca urmare a relatării din Newsweek.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu se va întâlni la Palatul Victoria, cu reprezentanţii asociaţiilor distribuitorilor şi importatorilor de medicamente, pentru a examina situaţia din sistemul sanitar.

Vinerea trecută, distribuitorii de medicamente au anunţat că, de la începutul săptămânii curente, vor sista livrarea de medicamente către 90 la sută din spitale şi farmacii, dacă nu vor fi găsite soluţiile de recuperare a datoriilor restante, de 200 de milioane de euro, unele datînd din 2003.

În partea de sud a Irakului trei poliţişti au fost împuşcaţi de insurgenţi. În capitala Bagdad persoane înarmate au ucis un cleric musulman şiit. Între timp, poliţişti irakieni au găsit cadavrele a doi clerici suniţi care fuseseră răpiţi acum două zile. Tot la Bagdad, indivizi înarmaţi au ucis un angajat al ministerului irakian al apărării, iar în oraşul de graniţă Qaim, din partea de vest a Irakului, au fost găsite corpurile neînsufleţite a trei soldaţi irakieni. Pînă în prezent, luna aceasta, actele de violenţă din Irak s-au soldat cu peste 400 de morţi.

Memorandumul privind bazele americane în România este în curs de negociere, iar discuţiile se vor finaliza probabil luna aceasta sau luna viitoare a declarat ministrul apărării Teodor Atanasiu.

Ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu a făcut cunoscut după recenta sa vizită la Washington că Statele Unite vor avea în România şi Bulgaria "facilităţi militare operaţionale", nu oraşe militare de tipul celor din Germania, iar data amplasării acestora va fi stabilită după negocierile politico-diplomatice.

Proiectul de lege privind modificarea formularelor declaraţiilor de avere şi de interese a fost votat de toţi deputaţii prezenţi la şedinţă, înregistrându-se 246 de voturi "pentru" şi nici un vot "împotrivă". Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională.

Comisia Electorală Centrală din Kirghizstan a revocat dreptul de a avea un loc în parlament în cazul lui Bermet Akayeva, fiica fostului preşedinte al ţării, înlăturat de la putere în martie curent. În urma învestigaţiilor pe marginea felului în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare în circumscripţia electorală a doamnei Akayeva, comisia a ajuns la concluzia că rezultatele acestora trebuie anulate, iar Bermet Akayeva – exclusă din forul legislativ.

La summit-ul de la Varşovia al Consiliului Europei, preşedintele Traian Băsescu a lansat un apel la sprijinirea întoarcerii în siguranţă a tuturor ziariştilor care apără libertatea de exprimare, indiferent dacă sunt români, francezi sau de altă naţionalitate.

Traian Băsescu a mulţumit Secretariatului General al Consiliului Europei şi Preşedintelui Adunării pentru declaraţiile lor de solidaritate cu ziariştii captivi.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov a respins criticile exprimate de Statele Unite şi unele ţări est-europene privind situaţia drepturilor omului în Rusia, subliniind angajamentul Moscovei faţă de valorile europene.

La summit-ul de la Varşovia al Consiliului Europei, Lavrov a declarat că nimeni nu trebuie să se îndoiască de angajamentul Rusiei faţă de democraţie şi drepturile omului.

Washington-ul şi-a exprimat în mai multe rînduri îngrijorarea faţă de îngrădirea libertăţii presei şi a altor drepturi ale omului în Rusia.

Pînă cînd regimul din Belarus nu va fi schimbat, o Europă pe deplin democrată nu va putea deveni o realitate. Afirmaţia a fost făcută la summit-ul Consiliului Europei de preşedintele Lituaniei Valdas Adamkus, care a adăugat: "Belarus continuă să fie o pată cenuşie pe harta democraţiilor europene".

În încercarea de a determina guvernul de la Moscova să accelereze retragerea trupelor ruseşti din Georgia, autorităţile de la Tbilisi au impus sancţiuni limitate la două baze militare ruseşti.

Preşedintele parlamentului georgian Nino Burdjanadze a anunţat că sancţiunile vor fi ridicate dacă cele două părţi vor cădea de acord asupra calendarului retragerii trupelor. "Dacă nu reuşim să ajungem la o înţelegere, bazele militare vor continua să funcţioneze, pregătite însă pentru retragere, ceea ce presupune anumite restricţii asupra transportului de echipament, precum şi asupra vizelor. Nu vor fi, însă, ameninţate, siguranţa şi viaţa oamenilor" - a declarat preşedintele forului legislativ de la Tbilisi.

Preşedintele Georgiei Mikheil Saakashvili, care a comparat existenţa bazelor militare ruseşti de pe vremea Uniunii Sovietice cu o ocupaţie militară, insistă ca toate forţele ruseşti să fie retrase cel mai tîrziu pînă în anul 2008.

Procesul fostului director al companiei petroliere Yukos Mihail Hodorkovsky a fost amînat. Fostul magnat rus, acuzat de evaziune fiscală şi fraude, susţine că arestarea şi judecarea sa fac parte dintr-o campanie cu substrat politic, iniţiată de Kremlin.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a cerut ministerelor care s-au implicat în acţiunile din zonele afectate de inundaţii să prezinte o situaţie centralizată cu pagubele produse, lucrările executate şi evaluarea proiectelor de reconstrucţie.