La o ceremonie marcînd cea de a doua aniversare a semnării Chartei Adriatice, miniştrii de externe din Albania, Croaţia şi Macedonia şi-au exprimat speranţa ca ţările lor să fie invitate să se alăture Alianţei Nord-Atlantice la viitorul summit NATO. În virtutea Chartei Adriatice, cele trei ţări menţionate colaborează în domeniul militar-strategic şi promovează cooperarea regională în vederea aderării la NATO.

Într-un studiu efectuat de Comitetul pentru Apărarea Jurnaliştilor, cu sediul în Statele Unite, se face cunoscut că asasinatele sunt principala cauză a deceselor în rîndul jurnaliştilor. Raportul precizează că cele mai multe asasinate sunt comise în Filipine, urmate de Irak, Columbia, Bangladesh şi Rusia.

Ministrul de externe al Uniunii Serbia-Muntenegru Vuk Draskovic a cerut Alianţei Nord-Atlantice să accepte imediat si necondiţionat ca Serbia-Muntenegru să facă parte din Parteneriatul NATO pentru Pace. Draskovic a cerut deasemeni Alianţei Nord-Atlantice si Uniunii Europene să sprijine reformarea serviciilor de informaţii din Serbia şi Muntenegru în vederea unei mai bune cooperări cu Tribunalul ONU de la Haga.

Vice-preşedintele Comisiei Europene Guenter Verheugen a declarat la Tallin că Rusia trebuie să recunoască răul pe care l-au provocat cei 50 de ani de ocupaţie sovietică în ţările baltice dacă doreşte relaţii de bună vecinătate cu Uniunea Europeană.

Un mesaj asemănător vizînd statele baltice, a spus Verheugen, va fi adresat Rusiei de preşedintele american George Bush cînd se va afla la Moscova, la 9 mai, cu prilejul celei de a 60-a aniversări a sfîrşitului celui de al doilea război mondial.

O explozie puternică la un depozit de muniţii din partea de nord a Afganistanului a ucis cel puţin 28 de persoane şi a rănit alte cîteva zeci. Victimele includ femei şi copii

Un purtător de cuvînt al ministerului de interne de la Kabul a precizat că depozitul de muniţii aparţinuse unui comandant al miliţiilor locale.

Japonia şi Uniunea Europeană au cerut Coreei de Nord să respecte drepturile omului şi să revină la negocierile vizînd programul său nuclear. O declaraţie în acest sens a fost dată publicităţii la reuniunea la vîrf UE-Japonia din Luxemburg.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că jurnaliştii români răpiţi în Irak sînt "cu certitudine în viaţă" şi că se fac toate eforturile posibile ca aceştia să se întoarcă acasă "teferi".

La 27 aprilie autorităţile române au cerut prelungirea termenului limită-acordat de gruparea care îi deţine pe cei trei jurnalişti. O zi mai tîrziu autorităţile au cerut să fie eliberată necondiţionat, din motive umanitare şi religioase, Marie Jeanne Ion, pentru continuarea discuţiilor.

Secretarul General al ONU, Kofi Annan a cerut tuturor guvernelor să ia măsuri în vederea dezarmării. La reuniunea ONU pentru examinarea Tratatului de Neproliferare Nucleară, Annan a subliniat necesitatea neproliferării în regiunile volatile, adăugînd că folosirea în scopuri paşnice a tehnologiei nucleare nu trebuie să fie compromisă.

Secretarul General a subliniat: "Important este ca foştii rivali de pe vremea Războiului Rece să se angajeze în mod ireversibil în ce priveşte reducerea arsenalelor lor nuclear".

Consultările privind viitorul tratatului de neproliferare nucleară au loc periodic, o dată la cinci ani, anul acesta cu participarea unor delegaţi din circa 190 de ţări.

La Castelul Săvîrşin, unde şi-a petrecut sărbătorile, Regele Mihai a declarat că este îngrijorat de soarta românilor răpiţi în Irak şi că este alături de familiile acestora. Regele a făcut cunoscut că mîine va începe o călătorie, împreună cu soţia, pe urmele soldaţilor români căzuţi în al doilea război mondial urmând să se întîlnească cu preşedinţii Cehiei, Slovaciei şi Federaţiei Ruse, precum şi cu miniştrii apărării din aceste ţări.

Fostul disident sovietic, ministru fără portofoliu în cabinetul israelian, Nathan Sharansky a demisionat în semn de protest faţă de planul premierului Ariel Sharon privind retragerea forţelor israeliene din Fîşia Gaza. Sharon a reacţionat astfel la decizia lui Sharansky: "Vreau să-mi exprim aprecierea faţă de Nathan Sharansky, m-aş bucura dacă şi-ar continua activitatea. Îi mulţumesc pentru ceea ce a făcut pentru combaterea antisemitismului, la scară globală".

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan se află la Ramallah pentru convorbiri cu liderul palestinian Mahmoud Abbas. Şeful guvernului turc s-a oferit să acţioneze ca intermediar la convorbirile de pace israelo-palestiniene. Turcia s-a oferit deasemeni să acorde Autorităţii Palestiniene asistenţă economică după retragerea, vara aceasta, a forţelor israeliene din Fîşia Gaza.

Premierul turc s-a aflat anterior la Ierusalim, unde a declarat: "Sînt în favoarea păcii în Orientul Mijlociu, susţin mai ales ideea formării unui stat palestinian alături de statul Israel".

Tribunalul Municipal din Budapesta a decis ca societatea australiană Transgold să reducă cu 85 la sută, începînd de mîine, producţia la mina de aur din Baia Mare. Dacă Transgold nu va da curs deciziei Tribunalului, aceasta va trebui să fie pusă în aplicare de Ministerul român al justiţiei în conformitate cu un acord bilateral semnat de Ungaria şi România.

Cu cinci ani în urmă, poluarea rîului Tisa cu cianuri provenite de la aceeaşi mină a fost considerată cel mai grav dezastru ecologic după accidentul nuclear de la Cernobîl.

Ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu se va întîlni la Washington cu Secretarul de stat american Condoleezza Rice, în cursul vizitei de trei zile pe care şeful diplomaţiei române o va începe mîine în Statele Unite. Convorbirile se vor referi la relaţiile bilaterale în contextul parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite. La New York, Mihai Răzvan Ungureanu va conferi cu Secretarul general al ONU Kofi Annan. Agenda sa include deasemeni întrevederi cu personalităţi ale comunităţii evreieşti din Statele Unite.

Premierul Japoniei Koizumi se afla in Luxemburg unde va expune Uniunii Europene pozitia tarii sale care se opune unei eventuale ridicari a embargoului asupra exportului de arme catre China.

Italia a anuntat, prin ministerul de externe, ca va da publicitatii un raport separat privind circumstantele in care a fost ucis agentul Nicola Calipari la Bagdad, dupa ce negociase eliberarea jurnalistei Giuliana Sgrena.

Calipari a fost ucis de militari americani, cind trecea in masina pe linga un punct de control. Potrivit raportului american, tocmai dat publicitatii, militarii nu sint vinovati întrucît nu au făcut decît să respecte masurile de siguranta.

In discursul tinut in Duminica Pastelui, presedintele Victor Yuscenko a reafirmat dorinta Ucrainei de a se apropia de Uniunea Europeana. “Acest Paste va marca o cotitura in istoria noastra” – a afirmat Yuscenko.

Peste 20 de mii de persoane au participat la Moscova la demonstratia traditionala de 1 mai. In Franta, sindicatele au organizat deasemeni mitinguri – legate anul acesta de apropiatul referendum asupra Constitutiei Europene. Cel mai mare sindicat CGT (de extrema stinga) se opune constitutiei.

In toata Romania slujbele de Paste au fost marcate de drama jurnalistilor ostateci, retinuti in Irak. La Cluj, arhiepiscolul Bortolomeu Anania a reamintit de ostateci, cerind eliberarea lor imediata.

In vestul Romaniei, in zonele inundate, cel putin 10 mii de personae au petrecut noapte in biserici. Circa 400 de case au fost total distruse, alte 2.000 au fost avariate.

In Republica Moldova a inceput campania de recrutare a tinerilor pentru armate. Peste 3 mii 300 de tineri urmeaza sa fie recrutati pina la sfirsitul lunii iunie. In anul curent, ministerul apararii a cerut 1.500 de locuri pentru serviciul civil.

Situatia din Irak ramine extrem de tensionata. Numai duminica dimineata au fost ucise 9 persoane si peste 20 ranite, dupa cum informeza politia din Bagdad. Cele mai multe victime s-au inregistrat in urma exploziei unui camion capcana, in apropierea unui punct de control al armatei americane Simbata, in cursul mai multor atacuri au murit cel putin 17 irakieni si un militar american.