Presedintele Statelor Unite George Bush si omologul sau afgan Hamid Karzai au semnat un acord de parteneriat strategic, cu ocazia întrevederii lor desfasurate la Casa Alba. George Bush a repetat sprijinul sau pentru Karzai, spunînd: "Am mare încredere în viitorul Afganistanului."

Presedintele american a mai spus ca trupele Statelor Unite vor coopera si vor spriji guvernul afgan în operatiunile de lichidare a ramasitelor organizatiei Al Qaida. Hamid Karzai întreprinde o vizita de patru zile în Statele Unite, începuta duminica.

Senatorul PSD Ioan Talpes si-a anuntat demisia din cadrul formatiunii politice, în semn de protest fata de comportamentul PSD-istilor fata de fostul presedinte Ion Iliescu. Talpes anuntase anterior, la 11 mai, decizia de retragere din functiile de presedinte al organizatiei Caras-Severin si de presedinte al Comisiei de aparare din Senat.

Cei trei ziaristi romani luati ostateci la Bagdad la 28 martie si eliberati ieri, Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, au fost întîmpinati azi, la sosirea în tara de familiile lor, presedintele Basescu si premierul Tariceanu.

Presedintia a anuntat ca autoritatile americane l-au preluat în custodie pe cetateanul american de origine irakiana Mohammad Munaf.

Franz Muentefering, presedintele Partidului Social-Democrat din Germania a anuntat intentia cancelarului Schroeder de a cere un vot de încredere din partea parlamentului la 1 iulie.

Duminica, în urma pierderi alegerilor din statul Nord Rhein Westfalia, cu 8 puncte procentuale diferenta, cancelarul Gerhard Schroeder s-a pronunßat în favoarea organizarii de alegeri generale anticipate. Acestea ar putea sa se desfařoare la mijlocul lunii septembrie.

Fostul presedinte american George Bush senior a fost primit astazi la Kremlin de catre presedintele Vladimir Putin care l-a decorat cu medalia "60 de ani de la victorie" pentru participarea sa în cel de-al doilea rćzboi mondial. Bush a fost pilot în timpul razboiului.

In Irak continua valul de violente cauzat de insurgenti si care au condus în ultima luna la moartea a peste 550 de persoane. O masina capcana a explodat într-o localitate din zona petrolifera Kirkuk, ucigînd cel putin cinci irakieni si ranind alte 13. O explozie similara, la Bagdad, în fata unui restaurant a ucis cel putin sapte persoane si ranit peste alte 80. Ceva mai devreme, tot la Bagdad, s-a înregistrat un atentat soldat cu uciderea unui înalt functionar din ministerul securitatii.

Uniunea Europeana a cerut Uzbekistanului sa reconsidere refuzul initial de a accepta o investigatie internationala asupra evenimentelor din localitatea Adijan, la începutul lunii. O declaratie adoptata de ministri de externe ai tarilor membre ale Uniunii, reuniti la Bruxelles, îl avertizeaza pe presedintele Karimov ca în caz de refuz se vor face "pasi suplimentari". Declartia condamna ferm ceea ce numeste "folosirea fortei de catre trupele de securitate uzbece în mod excesiv, disproportionat si fara discriminare". In ciuda reprimarii demonstratiilor, comisarul pentru relatiile externe, Benita Ferrero-Waldner a dat asigurari ca în momentul acesta Uniunea Europeana nu-si va suspenda sau reduce ajutorul financiar pentru Uzbekistan.

In cursul unei discutii cu ziaristii la sediul cotidianului "Komsomolskaia Pravda" presedintele Rusiei Vladimir Putin s-a referit la relatiile cu statele baltice si cu Georgia. Dupa spusele lui, Kremlinul nu intentioneaza sa ia în considerare vreo pretentie teritoriala din partea Letoniei. In privinta retragerii bazelor militare din Georgia, Putin a spus ca nu exista nici o defasurare care sa implice o retragere imediata. Presiunile georgiene ar fi inacceptabile si, a spus Putin, "ar fi o mare greseala sa încingem atmosfera si sa ne lasam prada isteriei." Rusia nu trebuie sa raspunda provocarilor, fiind necesara cladirea unor relatii de buna vecinatate cu republicile din comunitatea de state independente.

La Belgrad s-a încheiat reuniunea anuala de doua zile a Bancii Europene pentru dezvoltare si reconstructie. Presedintele Bancii, Jean Lemiere a tras concluziile dezbaterilor, afirmînd ca s-a ajuns la un consens în privinta mutarii centrului de greutate al actiunilor spre tarile estice si sud-estice europene. Declaratia urmeaza sugestiile delegatiei americane, potrivit careia Banca si-a îndeplinit misiunea în cele opt state ce au fost admise în Uniunea Europeana. Cu o contributie de 2 miliarde de euro la capitalul de baza al Bancii însumînd 20 de miliarde, Statele Unite sînt principalul donator individual.

Three Romanian journalists and their Iraqi-American guide were freed after nearly two months being held hostage in Iraq. Romanian President Traian Basescu's spokeswoman Adriana Saftoiu said the hostages were not harmed physically and the journalists are in the custody of Romanian authorities.

"At this moment I can confirm that the three Romanian citizens - Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci and Ovidiu Eduard Ohanesia - have been under the protection of the Romanian authorities since 13:44 (Bucharest time on Sunday). The good news is that they are in good health. They will be brought home soon and we are going to inform the media when they will be back in Romania."

The kidnappers had threatened to kill the hostages unless Romania pulled its 800 troops from Iraq. Romania had refused to do so.

Moldovan Prime Minister Vasile Tarlev announced on 18 May that the government has decided to liquidate the state company publishing the Russian-language newspaper "Nezavisimaya Moldova". Tarlev said the decision was taken so that the government media should no longer be financed from the budget, unlike other publications.

On 19 May, the Chisinau municipal council decided to withdraw its financial support for the city's Info-Prim news agency. Members of the council from the Communist and Christian Democratic Popular party supported the decision, saying that it was too expensive for the city to maintain the news agency. They called instead for developing the municipal radio station Antena C and EuroTV television channel. Info-Prim Director Valeriu Vasilica said that the council's decision was an act of reprisal by the two political parties.

Moldova's Deputy Integration Minister Viktor Postolaki told reporters in Chisinau on 18 May that Moldova's parliament is drafting a bill on the special status of the separatist Transdniester region. Postolaki said representatives of NGOs on both banks of the Dniester are helping legislators draft the legislation that will give the region autonomous status within the Moldovan Republic.

Moldova and secessionist Transdniester attended a round of talks on 16 and 17 May in the Ukrainian city of Vinnitsa. Representatives of the OSCE, Ukraine and Russia, which are part of the Transdniester negotiations framework, were also present at the Vinnitsa talks, where the Ukrainian delegation presented in detail president Yushchenko’s plan to settle the 13-year-old conflict.

William Hill, the OSCE's ambassador to Moldova, told RFE/RL that both Moldova and Ukraine lobbied to include the U.S. and EU in future negotiations. It is unclear whether Transdniester supports the proposal. Moldovan Foreign Minister Andrei Stratan told RFE/RL that his government has forwarded official invitations to the European Union, the United States, and also Romania to join the negotiations.

Stratan added the European Union has already responded favorably. "This demonstrates once again that the EU intends to offer assistance to Moldova and to find the mechanism for the peaceful solution of the Transdniestrian dispute." – Stratan said.

The new seven-point plan was put forward by Ukrainian President Yushchenko during a 22 April GUUAM summit in Chisinau. The plan calls for a multiparty system and free and fair elections in Transdniester.

OSCE Ambassador Hill noted that main sticking point between the two sides remains Tiraspol's refusal to accept being part of Moldova.

"You clearly need a clear acknowledgement from the left bank that Transdniester is a part of Moldova and that we are not talking about two separate states here," Hill said. "What we are talking about is a division of powers and the provision of adequate rights of local self-government to a region of a recognized state -- and finding acceptable agreement on this is crucial. The issue of democratization in Transdniester is also crucial."

The Yushchenko plan also proposes international monitoring of the Transdniester section of the Moldovan-Ukrainian border and of arms factories in the separatist region.

Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) "Academia Caţavencu" salută eliberarea jurnaliştilor români şi felicită autorităţile române pentru finalul fericit al crizei jurnaliştilor, a declarat Răzvan Martin, director de programe al AMP, citat de agentia Mediafax.

Vicepreşedintele PNL Gheorghe Flutur a afirmat că în ceea ce priveşte menţinerea trupelor române în Irak, "România nu trebuie să se joace de-a acordurile internaţionale, ci trebuie să le respecte". În ceea ce priveşte un calendar al retragerii trupelor din Irak, Flutur a spus in cadrul unei conferinte de presa că această problemă este "de conjunctură internaţională".

Preşedintele intermar al PD Emil Boc a declarat că eliberarea celor trei jurnalişti constituie un succes al autorităţilor române şi în special al Administraţiei Prezidenţiale, care a oferit un "model de manual" în privinţa rezolvării situaţiilor de criză.

Potrivit lui Boc, prin modul de acţiune, Administraţia Prezidenţială a demonstrat că a ţinut cont atît de interesul naţional, cît şi de vieţile celor trei jurnalişti, fapt "ce ar trebui să sporească încrederea cetăţenilor români în autorităţile statului".

Cît priveşte retragerea trupelor româneşti din Irak, Boc a amintit că "nu s-a pus şi nu se pune problema unei asemenea discuţii", cu atât mai mult cu cât România trebuie să-şi onoreze angajamentele asumate la nivel internaţional dacă doreşte să-şi menţină credibilitatea.

Purtatorul de cuvint al ministerului de externe rus Aleksanr Yakovenko a criticat declaratiile recente ale presedintelui OSCE Dimitri Rupel privind situatia din Uzbekistan.

Sustinind ca declaratia lui Rupel nu tine seama de evaluarea facuta de Rusia a situatiei, Yakovenko a afirmat ca Moscova considera din acest motiv ca presedintele in exercitiu al OSCE si-a exprimat punctul de vedere personal.

Intr-o declaratie data publicitatii vineri, Rupel ceruse presedintelui uzbek Karimov sa permita investigarea independenta a tulburarilor de saptamina trecuta de la Andijan. Rupel si-a exprimat deasemeni speranta ca autoritatile uzbece vor restabili imediat canalele de comunicare normale cu comunitatea internationala.

Presedintele George Bush a scos in evidenta progresele inregistrate in Afganistan pe calea democratizarii. Seful executivului american a enumerat in acest context adoptarea unei noi constitutii,alegerea unui presedinte si pregatirile pentru alegerile legislative de la toamna.

George Bush a adaugat ca Statele Unite vor continua sa acorde asistenta Afganistanului in vederea consolidarii progreselor realizate in domeniul democratiei.

Agentiile de presa remarca ca presedintele Bush nu s-a referit in cuvintarea sa la recentul raport al armatei americane documentind mai multe cazuri de abuz comise impotriva unor prizonieri afgani la centrul de detentie din Bagram in 2002.

Pasaje din raport au fost publicate saptamina aceasta in ziarul New York Times. Presedintele afgan Karzai, care este asteptat luni la Washington, a declarat ca va cere autoritatilor americane sa ia masuri drastice pentru a impiedica repetarea unor astfel de abuzuri.

Ministerul de interne iranian a dispus repatrierea refugiatilor afgani din regiunile de est ale Iranului. Masura a fost justificata invocindu-se ratiuni de securitate nationala. Teheranul pretinde ca jumatate din cei circa un milion de refugiati afgani sa se intoarca in patrie pina la sfirsitul acestui an.

Pentru prima data in istoria comunista a Cubei, in apropiere de Havana a avut loc o reuniune a organizatiilor locale pentru drepturile omului. 168 de activisti au participat la “Adunarea pentru promovarea unei societati civile” – care s-a incehit, fara incidente, cu adotarea unei declaratii finale, extreme de critica la adresa regimului Castro.

In Irak s-au intensificat atacurile insurgentilor – in medie, se inregistreaza circa 70 de atacuri pe zi. Din acest motiv, eforturile de reconstructie au fost mult incetinite. Potrivit oficialului american Bill Taylor – directorul Biroului pentru reconstructie – aproape 20 la suta banii pentru reconstructie sint investiti acum in intarirea masurilor de securitate.