Uniunea Europeană a anunţat că va oferi săptămâna viitoare vecinilor de la est mai multe oportunităţi de cooperare comercială. În acelaşi timp, Bruxelles-ul va reactualiza invitaţia adresată Republicii Belarus să adere la politica europeană de vecinătate, cu condiţia că preşedintele Alyaksandr Lukashenka să permită mai întâi reformele democratice.

Comisia Electorală de la Tiraspol a refuzat să înregistreze candidatura jurnalistului Andrei Safonov în cursa pentru alegerile prezidenţiale planificate în regiunea separatistă pentru 10 decembrie. Comisia spune că Safonov ar fi falsificat listele de semnărutir în sprijinul candidaturii sale. Safonov însuşi spune că nu a fost înregistrat din motive politice.

Premierul polonez, Jaroslaw Kaczynski a spus că Polonia nu va folosi dreptul de veto împotriva negocierii unui nou acord de parteneriat între Uniunea Europeană şi Rusia, dacă Uniunea Europeană îndeplineşte o serie de condiţii pe care guvernul polonez le-a transmis preşedinţiei finlandeze a UE. Kaczynski a refuzat să spună despre ce condiţii este vorba.

Procurorul general rus Yuri Ciaika a declarat că sectorul petrolului şi gazelor din Rusia este penetrat de sus până jos de crima organizată. "Crima organizată s-a răspândit peste tot – de la bază până la vârf”, a spus Ciaika la o şedinţă cu preşedintele Vladimir Putin.

Şapte ţări şi Uniunea Europeană, reprezentând împreună jumătate din populaţia lumii, au semnat un proiect de cercetare de 10 miliarde de euro pentru construcţia unui reactor nuclear capabil să producă energie nelimitat şi fără poluarea mediului. Reactorul ar reproduce procesele energetice de pe soare. Proiectul ITER este doar un proiect experimental, care poate da rezultate peste zeci de ani. Cu toate acestea, preşedintele francez, Jacques Chirac care a găzdiut semnarea proiectului la Palatul Elysee a spus: "Cu ITER s-a încheiat încă o etapă şi trei decenii de cercetări oferă acum ţărilor noastre speranţa unei soluţii utile pentru întraga umanitate”.

Concernul rus Gazprom controlat de de stat planifică să cumpere ziarul cu cel mai mare tiraj din Rusia Komsomolskaya Pravda. Şeful Gazprom-Media, Nikolai Senkevich a declarat că afacerea s-ar putea încheia în prima parte a anului viitor. Gazpromul deţine deja cea mai mare reţea privată de televiziune NTV şi ziarul Izvestia. Criticii Kremlinului spun că prin cumpărarea instituţiilor media de către întreprinderile de stat, puterea ar urmări să pună capăt libertăţii de expresie în Rusia.

La Bucureşti a decedat de cancer Zoe Ceausescu, la vârsta de 56 de ani. Avocatul familiei a făcut cunoscut că decesul a avut loc la 20 noiembrie. Din cei trei copii ai soţilor Ceusescu executaţi în decembroe 1989 a rămas în viaţă Valentin Ceauşescu.

Programul ONU pentru Dezvoltare (PUND) a anunţat că România a urcat anul acesta cu patru locuri în Indicele dezvolarii umane (HDI). Situată pe locul 60, România a intrat în grupul ţărilor cu o dezvoltare umană ridicată.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că Guvernul de la Bucureşti caută soluţii pentru a opri creşterea tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici. "Una din variante, care nu este definitivă, ar fi crearea unui fond de ajutorare socială”, a spus Tăriceanu după o întrevedere la Bucureşti cu Wolfgang Ruttenstorfer, preşedintele grupului austriac OMV, acţionarul majoritar al companiei Petrom. Tăriceanu a invitat OMV-Petrom să contribuie la crearea acestui fond, precum şi la construcţia porţiunii româneşti a conductei de gaze Nabucco şi celei de ţiţei Constanţa-Trieste. Programul de investiţii Petrom trebuie să fie coordonat în interesul României, a spus premierul Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu s-a declarat dezamăgit de întâlnirea cu rivalii săi din gruparea lui Theodor Stolojan care propun reformarea Partidului Naţional Liberal condus de premierul Tăriceanu şi intrarea formaţiunii într-o eventuală coaliţie a foţelor de dreapta. "Rezultatul concret este că am discutat şi că, în loc să stăm cu faţa spre alegător, stăm unul spre celălalt şi facem politică", a declarat Tăriceanu. În replică, Stolojan a spus că aceste declaraţii sunt agresive şi că nu respectă “spiritul discuţiilor” de astăzi.

Parlamentul din Danemarca a ratificat cu 97 de voturi pentru, 2 împotrivă şi 15 abţineri aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Danemarca este penultima ţară care încheie procedurile de ratificare a Tratatului de aderare. A mai rămas Germania. Parlamentul german a planificat votul de ratificare pentru 24 noiembrie.

Ministrul Industriei din Liban, liderul comunităţii creştine Pierre Gemayel a fost asasinat în apropiere de Beirut. Potrivit relatărilor care citează forţele de securitate libaneze, Gemayel a fost ucis de focuri trase de un grup de persoane înarmate asupra convoiului în care călătorea într-o suburbie creştină a Beirutului.

Ministrul libanez, fiu al fostului preşedinte Amin Gemayel, făcea parte din tabăra politicienilor anti-sirieni angajaţi în lupta politică pentru putere cu fracţiunile pro-siriene, conduse de Hizbollah. Siria a condamnat asasinatul. La fel – Statele Unite şi Marea Britanie.

Subsecretarul american de stat, Nicholas Burns, a spus că asasinatul este un act de terorism. "Este foarte important ca cei care doresc să dezbine Libanul, care doresc să folosească violenţa pentru destabilizarea situaţiei politice, să nu-şi poată duce intenţiile la bun sfârşit”, a declarat Burns la Washington.

Ministrul irakian de Externe, Hoshyar Zebari a anunţat restabilirea relaţiilor diplomatice între Irak şi Siria, care fuseseră întrerupte cu peste 20 de ani în urmă. Zebari a făcut anunţul la Bagdad în prezenţa omologului său sirian Walid Muallem. Ministrul irakian a spus că cele două părţi au semnat un acord de cooperare în domeniul securităţii. În cadrul eforturilor diplomatice irakiene, preşedintele Irakului, Jalal Talabani se pregăteşte să viziteze la sfârşitul acestei săptămâni Iranul unde se va întâlni cu omologul său Mahmud Ahmadinejad.

India şi China s-au înţeles să accelereze rezolvarea disputei privind delimitarea frontierei care a produs un scurt război între cele două ţări în 1962 şi să intensifice cooperarea economică. La acest acord s-a ajuns la întâlnirea de la New Delhi dintre preşedintele chinez, Hu Jintao şi premierul indian, Manmohan Singh. La o conferinţă de presă comună, Singh a spus că India şi China – cele mai populate ţări din lume – vor coopera pentru a aduce volumul comerţului bilateral la 40 de miliarde de dolari până în 2010.

Revista britanică "The Economist" a publicat un nou indice anual al democraţiei în lume, care împarte 167 de ţări în câteva categorii în funcţie de performanţele democaratice. În categoria “democraţii împlinite” conduce Suedia, în timp ce Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa se află pe ultimele locuri în această categorie, din cauza erodării libertăţilor civile. În clasamentul revistei Economist, România şi Moldova au fost plasate în categoria “democraţii fragile”. Celelalte două categorii sunt “regimuri hibride” şi “regimuri autoritare”.

Uniunea Europeană a reactualizat invitaţia adresată Republicii Belarus să adere la politica europeană de vecinătate. Comisarul european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner a spus la Bruxelles că Belarusul va avea de câştigat dacă preşedintele Alyaksandr Lukashenka ar permite reformele democratice. Totuşi, comisarul european crede că perspectivele dezvoltării democratice sunt minime atât timp cât la putere la Minsk rămâne preşedintele Lukashenka.

Turcia a spus că respinge ideea unui termen limită pentru rezolvarea problemei Ciprului, la o zi după ce Uniunea Europeană a cerut Guvernului de la Ankara să accelereze eforturile pentru ieşirea din impas. Ministrul de Externe turc, Abdullah Gul a declarat că problama Ciprului nu poate fi rezolvată prin şantaj sau ultimatumuri. Uniunea Europeană va discuta la summitul din decembrie dacă va continua negocierile de aderare cu Turcia.

Doctorul britanic care-l îngijeşte pe fostul spion rus Aleksandr Litvinenko a declarat că este posibil ca acesta să fi fost otrăvit cu taliu radioactiv. Cauzele exacte ale îmbolnăvirii pot rămâne necunoscute pentru totdeauna, a precizat toxicologul John Henry. Litvinenko rămâne în secţia de reanimare a spitalului de la Londra. Conducerea anchetei în cazul otrăvirii fostului agent FSB a fost preluată de secţia anti-terorism a poliţiei britanice.

La Milano a început procesul fostului premier italian conservator, Silvio Berlusconi, acuzat de spălare de bani, fraude şi evaziune fiscală în cazul cumpărării dreptului de difuzare a unor filme americane de către concernul TV al lui Berlusconi, Mediaset. În acelaşi dosar este judecat avocatul britanic David Mills, soţul ministrului culturii de la Londra. Procesul poate dura câteva luni. Dacă va fi găsit vinovat, fostul premier italian poate primi până la şase ani de închisoare.

Presedintele american George Bush si-a incheiat turneul asiatic cu o vizita in Indonezia, tara cu cea mai mare populatie muslmana din lume. La Jakarata, George Bush a elogiat evolutiile democratice ale tarii si modul in care, in timpul vizitei sale, s-au desfasurat proteste ale populatiei. “Aplaud o societate in care oamenii sint liberi sa isi exprime opiniile si este meritul Indoneziei ca aici exista o societate in care oamenii isi spun parerea si protesteaza, si nu este pentru prima data cind oamenii protesteaza fata de politicile administraei mele. Dar acest lucru se intimpla cind iei decizii dificile”, a spus presedintele Bush.

Finlanda a declasificat 300 de fotografii facute in timpul celor doua razboie pe care Finlanda le-a purtat impotriva Uniunii Sovietice in anii 40. Multe dintre ele infatiseaza momente brutale al razboiului, printre care executii si masacre ale civilor finladezi si chiar manifestari de canibalism in rindurile fortelor sovietice.

Un tribunal din Kiev l-a gasit vinovat de coruptie pe ministrul ucranian de interne Yuri Lutsenko. El ar fi avansat ilegal in grad ofiteri si ar fi dat arme unor persoane care nu aveau licente pentru port-arma. Ministrul de interne a fost amendat cu 65 de dolari, dar a anuntat ca va face recurs, Lutsenko este un aliat cheie al presedintelui Viktor Yuschcenko si o figura emblematica a protestelor de strada din 2004 .

Natalia Narocintzkaia, vicepresedinte al comitetului pentru afaceri internationale a Dumei de Stat si presedita Fondului perspectivei istorice, care s-a aflat la Chisinau intr-o vizita de documentare a declarat ca parlamentarii din Moldova si regiunea transnistreana, Ucraina si Federatia Rusa ar putea incepe o colaborare in vederea apararii drepturilor omului.

Deputatul rus a anuntat ca s-a intalnit luni cu Vladimir Turcanu, presedintele comisiei juridice pentru numiri si imunitati din Parlamentul R.Moldova cu care a discutat aceasta oferta. Deputata rusa va avea o intrevedere cu Evghenii Sevciuc, seful legislativului pretinsei republici nistrene. Marti, ea va participa la o masa rotunda in Sovietul Suprem de la Tiraspol si va discuta despre posibila cooperare interparlamentara cu deputatii din autoproclamata republica. Natalia Narocintzkaia este doctor in istorie, iar in perioada 1982-1989 a lucrat in Secretariatul ONU la New York.

Directorul adjunct al Serviciului Federal pentru Migratii al Rusiei Viaceslav Postavnin a justificat decizia recenta a guvernului de la Moscova de a pune capat muncii lucratorilor migranti. Potrivit datelor sale, intre 10 si 12 milioane de oameni din alte tari lucreaza in Rusia, 90 la suta dintre ei, in mod ilegal. Postavnin a spus ca acesti muncitori migranti ilegali reprezinta o povara pentru economia Rusiei si contribuie la intetirea conflictelor etnice. Majoritatea lor ar veni din Moldova, Georgia, Azerbaijan, Tadjkistan, Kirghistan, Uzbechistan, Ucraina, China, Turcia si Vietnam.

Coordonatorul politicii externe si de securitate a Uniunii Europene Javier Solana a declarat ca batalia pentru teritorii s-a transformat in vremurile noastre intr-o batalie pentru surse de energie. In opinia lui Solana Europa trebuie sa isi elaboreze o politica energetica unitara sau va fi depasita de rivalii sai. El a avertizat si ca aceasta competitie pentru resurse energetice ar putea sa limiteze capacitatea Uniunii Europene de a isi duce la bun sfirsit obiectivele de politica externa – precum promovarea respectarii drepturilor omului si a bunei guvernari.