Un comunicat de presă de la Bruxelles anunţă că Secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer va efectua o vizită în România, luni 29 octombrie. In programul vizitei figurează întîlniri cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Tăriceanu, ministrul de externe şi preşedintele Camerei Deputaţilor şi două întîlniri cu presa.

136 de persoane din Republica Moldova şi şapte persoane din Ucraina au primit astăzi cetăţenia română, în cursul unei ceremonii cu participarea ministrului Justiţiei, Tudor Chiuariu. Din totalul de 167 de persoane care au depus jurămîntul, 147 au solicitat redobîndirea cetăţeniei cu stabilirea domiciliului în România.

Şeful Direcţiei Asistenţă Juridică din Compania Naţională de Căi Ferate, avocatul Marius Răducan, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, în stare de arest prevedintiv, pentru două infracţiuni de luare de mită. Răducan a fost surprins în flagrat delict în timp ce primea 5000 de euro de la persoana denunţătoare, administratorul unei firme de salubrizare căreia CFR-ul îi datora 1,5 milioane de lei.

Postul de televiziune religios Trinitas TV, care a căpătat joi autorizaţia Consiliului Naţional al Audiovizualului de a emite pe satelit, va fi difuzat şi prin intermediul principalelor reţele de cablu, a anunţat purtătorul de cuvînt al Bisericii Ortodoxe Române.

Potrivit lui Constantin Stoica, Trinitas va coopera cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu Ministerul de externe şi alte instituţiide stat ce ar avea obiective convergente cu ale bisericii.

Trinitas TV face parte din grupul de presă al Bisericii române, denumit "Basilica", din care mai fac parte Radio Trinitas şi cotidianul "Lumina".

Secretarul de stat american Condoleezza Rice a declarat la postul de televiziune NBC că, deşi "pot avea o serie de diferenţe de ordin tactic", atît Rusia, cît şi Statele Unite nu vor să vadă Iranul în posesia unei arme nucleare. Comentariile vin după anunţarea, joi, a unor noi sacţiuni americane la adresa Iranului,vizînd blocarea fondurilor corpului de Gărzi Revoluţionare iraniene.

Preşedintele Vladimir Putin a reacţionat spunînd că sancţiunile vor forţa izolarea republicii islamice şi nu vor conduce decît la înrăutăţirea situaţiei.

Tensiunile crescînde dintre Statele Unite şi Iran au contribuit la creşterea preţului petrolului brut la peste 92 de dolari barilul. Intre timp, rata de schimb a euro-ului a atins şi ea un nou record în raport cu dolarul, situîndu-se la 1,44.

În localitatea portugheză Mafra a avut loc summitul Rusia-Uniunea Europeană. Este ultima întîlnire de acest gen la care Vladimir Putin participă în calitate de preşedinte. Părţile au semnat un acord asupra exporturilor de oţel rus către Europa Occidentală, fixînd cotele pentru 2007 şi 2008.

Acordul creşte cotele de export ale unor categorii de produse din oţel la 2,90 de milioane de tone în acest an şi la 3,01 milioane anul viitor. Rusia este al doilea furnizor de oţel al Europei după China.

Preşedintele Rusiei şi-a exprimat speranţa că proiectul unui nou acord de parteneriat Rusia-Uniunea Europeană va fi redactat cît mai curînd şi a condamnat ceea ce a numit "discriminarea" la adresa numărului crescînd de companii ruse ce doresc să investească în Occident.

"Suma totală a investiţiilor europene în Rusia este de 30 de miliarde de euro. Nu ştiu dacă e o sumă mare sau nu, dar investiţiile ruse în Uniunea Europeană sînt de zece ori mai mici, de doar trei miliarde de euro" - a spus Putin, portivit căruia "Nimic nu ar contribui mai mult la pacea în lume decît o relaţie bună, stabilă şi de durată între Uniunea Europeană şi Rusia".

Subiectele controversate în cadrul reuniunii de la Mafra au fost programul nucleal al Iranului, statutul provinciei Kosovo şi deteriorarea situaţiei drepturilor omului din Rusia.

Legislatorii americani au cerut o amînare a votului asupra rezoluţiei ce recunoaşte genocidul armean efectuat de turci în cursul primului război mondial. Intr-o scrisoare trimisă liderului Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, cei patru iniţiatori ai rezoluţiei spun că doresc ca votarea ei să aibă loc spre sfîrşitul anului sau în 2008. Sprijinul Congresului pentru rezoluţie s-a redus după avertismentele repetate că ea ar putea dăuna relaţiilor amercano-turce.

Şeful forţelor strategice ale Rusiei, generalul Nikolai Solovţov a avertizat că ţara sa are capacitatea de a relua rapid producţia de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. Planurile ruse de dezvoltare a forţelor de rachete ar lua în considerare proiectul Statelor Unite de amplasare a sistemului anti-rachetă în Polonia şi Cehia. Comentariile lui Solovţov vin la o zi după ce Rusia şi Statele Unite au emis o declaraţie comună de susţinere a Tratatului de limitare a rachetelor cu rază medie de acţiune în Europa. Rusia ameninţase să se retragă din tratat, dacă Statele Unite nu renunţă la planurile scutului în Europa de est.

Camera inferioară a parlamentului ceh a respins o popunere a opoziţiei de stînga pentru organizarea unui referendum naţional pe tema instalării sistemului anti-rachetă. Guvernul de centru-dreapta, care deţine o sută de locuri în camera inferioară, doreşte să încheie negocierile cu Statele Unite la începutul anului viitor.

La Moscova s-a confirmat că oficialităţile ruse au prezentat propuneri la Viena pentru o aşa-zisă "reglementare" a monitorizării alegerilor legislative de către Organizaţia de securitate şi cooperare europeană. Reprezentantul Rusiei la OSCE a acuzat observatorii organizaţiei de "verdicte politice care influenţează uneori negativ stabilitatea internă" a ţărilor monitorizate. Obiecţiile survin la puţin timp înaintea alegerilor parlamentare din Rusia, programate în luna decembrie.

Premierul israelian Ehud Olmert şi preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas s-au întîlnit la Ierusalim într-o nouă încercare de a cădea de acord asupra unei declaraţii comune la conferinţa plănuită de Statele Unite să aibă loc la sfîrşitul acestui an. Cu o zi în urmă, Olmert s-a declarat sceptic în ce priveşte posiblitatea unui acord final şi chiar a desfăşurării conferinţei. Atît Olmert cît şi Abbas s-au întîlnit separat cu Stephen Hadley, consilier pe problemele de securitate la Casa Albă.

La Budapesta poliţia a arestat 66 de militanţi anarhişti şi de extremă dreaptă, după ce cîteva sute de demonstranţi anti-guvernamentali au blocat timp de o oră circulaţia pe principalele poduri ale capitalei Ungariei. Militanţii erau cunoscuţi pentru vederile lor anti-semite şi xenofobe din demonstraţii desfăşurate pe parcursul săptămînii în care s-a comemorat revoluţia ungară din 1956. Atît partidul socialist de guvernămînt cît şi cel de opoziţie, Fidesz, au condamnat demontraţia de astăzi.

În apropiere de Lisabona va începe peste câteva ore ultimul summit Uniunea Europeană Rusia la care aceasta din urmă este reprezentată de preşedintele Vladimir Putin. Pe agenda reuniunii se află probleme energetice şi teme de politică internaţională cum sunt statutul provinciei Kosovo şi programul nuclear Iranian.

Miniştrii de externe din patru ţări central-europene au îndemnat Uniunea Europeană să răsplătească Republica Moldova pentru progresele sale politice şi economice. Apelul aşa-numitului Grup de la Vişegrad a fost formulat după întâlnirea de la Praga a şefilor diplomaţiilor din Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria cu omologul lor moldovean Andrei Stratan.

Potrivit unei relatări France Presse, ministrul de externe al Slovaciei Jan Kubis a spus că Moldova merită mai mult decât planuri de acţiune cu Uniunea Europeană.

Iranul şi Rusia au criticat noile sancţiuni economice impuse de Statele Unite Iranului. Ministrul iranian de externe a spus că ele sunt ilegale şi că vor eşua. Iar preşedintele rus Vladimir Putin a anticipat că sancţiunile nu vor face decât să izoleze şi mai mult Iranul, înrăutăţind situaţia.

Joi, 25 octombrie, Secretarul de stat american Condoleezza Rice şi minstrul american de finanţe Henry Paulson au anunţat sancţiuni împotriva Gărzilor revoluţionare din Iran, a trei bănci iraniene de stat şi altor instituţii şi persoane.

Preşedintele afgan Hamid Karzai a cerut trupelor americane să rărească raidurile aeriene împotriva Talibanilor, pentru că ele ucid prea mulţi civili. Într-un interviu acordat unui canal de televiziune american, Karzai a spus că înţelege greşelile care apar în operaţiunile militare. El a adăugat însă că după şase ani de la intrarea forţelor americane în Afganistan bombardamentele ar trebui să înceteze.

Preşedintele Turciei Abdulah Gul a spus că Turcia este decisă să ia toate măsurile necesare pentru a pune capăt ameninţărilor rebelilor kurzi (PKK) din nordul Irakului. Vorbind joi la o conferinţă ţinută la Ankara, Gul a spus că Turcia respectă integritatea teritorială a Irakului vecin, dar nu va mai tolera folosirea teritoriului irakian ca bază de lansare a unor atacuri împotriva Turciei.

Săptămâna trecută, parlamentul de la Ankara a autorizat folosirea forţei militare în Irak pentru combaterea separatiştilor kurzi. Irakul, Statele Unite şi Uniunea Europeană au cerut Turciei să dea dovadă de reţinere.

Un tribunal din Ucraina a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare de la 30 septembrie, validînd votul şi deschizînd calea formării noului guvern.

Înaltul tribunal adminstrativ de la Kiev a respins ieri plângerea depusă de cinci partide care contestau rezultatele scrutinului. Aceste rezultate urmează să fie publicate în Monitorul Oficial, permiţînd convocarea noului parlament.

Preşedintele Statelor Unite George Bush a făcut un tur cu elicopterul deasupra regiunii afectate de incendii din sudul Californiei.

Poliţia din oraşul San Diego a anunţat ieri că bilanţul morţilor a ajuns la cinci, după ce alte două cadavre au fost descoperite într-o casă arsă din temelii.

Incendiile provocate de vremea neobişnuit de caldă cu vânturi puternice au obligat aproape un milion de oameni să-şi părăsească locuinţele.

Naveta spaţială americană Discovery s-a cuplat la Staţia Spaţială Internaţională. Membrii echipajului vor face în total cinci plimbări în spaţiul cosmic şi vor instala echipamente europene pentru extinderea staţiei internaţionale.

Locuitorii unui sat din Germania au început să-şi mute biserica într-un sat vecin, pentru a face loc unei mine de cărbuni. Un tribunal a dat cîştig de cauză firmei care urmează să exploateze cărbunii de sub satul Heuersdorf şi a cerut celor 300 de săteni să se mute.

Biserica veche de 700 de ani, care cântăreşte o mie de tone, este acum mutată cu camionul 12 kilometri în localitatea apropiată Borna, care s-a oferit s-o adopte.

Drumul bisericii spre noua ei locaţie va dura o săptămână. Mutarea se face pe cheltuiala firmei miniere.

Statele Unite au impus o serie de sancţiuni Iranului, ca urmare a faptului că Teheranul nu renunţă la controversatul său program nuclear şi continuă vînzările de rachete, a anunţat Secretarul de stat american Condoleezza Rice.

Departamentul de stat şi ministerul american de finanţe au pus Gărzile Revoluţionare din Iran în categoria organizaţiilor care proliferează arme de distrugere în masă, iar forţele de elită ale acestor Gărzi, aşa numitele unităţi Quds, pe lista organizaţiilor care sprijină terorismul.

În total, Washingtonul a impus sancţiuni unui număr de 20 de firme iraniene, bănci şi persoane particulare, şi împotriva ministerului iranian al apărării.

Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Asociaţiei Magistraţilor din România de suspendare a hotărârii prin care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat Regulamentul de propunere a judecătorilor pentru Comisia specială de la Cotroceni. Hotărîrea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Viorica Costiniu, a spus că la baza acestei cereri a stat situaţia nefirească în care judecătorii sînt luaţi din instanţă şi duşi în sfera administrativă sub tutela Executivului.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că Rusia a încălcat drepturile fostului director financiar al firmei Yukos, Platon Lebedeev, condamnat la închisoare împreună cu fostul patron al acestei companei Mihal Hodorkovsky. Potrivit deciziei CEDO, reţinerea pentru cîteva săptămîni a lui Lebedeev în anul 2004 a fost făcută cu încălcarea procederilor, între altele nerespectarea dreptului la un avocat şi a dreptului de a fi prezentat în faţa unui judecător.

Lebedeev, care a condus departamentul financiar al companiei Yukos, a fost condamnat împreună cu Hodorkovsky la 8 ani de închisoare pentru fraudă şi evasiune fiscală.