Zece delegaţi români în Consiliul Europei au părăsit sala Adunării Parlamentare în semn de protest faţă de acuzaţiile raportorului Dick Marty că România ar fi oferit centre de detenţie secrete CIA-ului în perioada 2003-2005. Raportul care pune România în cauză a fost aprobat miercuri.

Delegaţii români au spus că nu vor mai participa la activităţile Adunării Parlamentare pînă cînd Dick Marty nu va veni în România să-şi prezinte dovezile. Marty şi-a bazat raportul pe interviuri cu peste 30 de oficialităţi europene şi oficialităţi ale CIA, dar concluziile sale au fost negate atît de Bucureşti cît şi de Varşovia fiindcă nici una din sursele sale nu a fost numită.

Intr-o declaraţie transmisă agenţiei Mediafax, Ilie Ilaşcu, reprezentant al PRM la Strassbourg a spus că va continua să participe la lucrările Adunării Parlamentare şi la activităţile Consiliului Europei.

Delegaţia poloneză a reacţionat cu mirare faţă de decizia românilor, spunînd că discuţia în cauză este o parte a societăţii democratice.

Senatul a respins moţiunea simplă a PSD-ului referitoare la sănătate în lipsa unor voturi suficiente de aprobare. Numărul minim de voturi era 69, în favoarea moţiunii pronunţîndu-se numai 53 de senatori.

Senatul a adoptat un proiect de lege PSD care exceptează de la evacuare, pe timp de minimum doi ani, chiriaşii din casele naţionalizate al căror contract de închiriere expiră sau care nu au negociat contracte noi cu termene zise acceptabile. Forul decizional este Camera Deputaţilor.

Camera deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru majorarea pensiilor, iniţiat de PSD, ca şi moţiunea simplă referitoare la agricultură. Moţiunea intitulată "4 milioane lei subvenţii pentru fiecare hectar de teren arabil" a fost votată de 131 de deputaţi, 63 pronunţîndu-se împotrivă. In aceiaşi şedinţă, deputaţii au votat în favoarea proiectului de lege care permite guvernului să emită ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare.

In cadrul vizitei pe care o va efectua mîine la Chişinău, premierul Călin Popescu Tăriceanu se va întîlni cu omologul său, Valeri Tarlev, cu preşedintele Vladimir Voronin, iar împreună cu acesta va vizita combinatul de vinuri "Mileştii Mici". Premierul Tăriceanu va participa şi la Forumul oamenilor de afaceri din Moldova, însoţit de premierul Moldovei, Tarlev.

Răzvan Popescu a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului de către membri instituţiei, cu 6 voturi pentru şi 4 împotrivă. Cele două camere ale Parlamentului au confirmat numirea lui Răzvan Popescu, în calitate de preşedinte interimar al CNA, pînă la 1 octombrie. Cu titlu interimar, parlamentari au confirmat şi numirea lui Alexandru Sassu ca director general al Televiziunii române.

Manuel Lobo Antunes, secretarul de stat pentru afacerile externe al Portugaliei, care preia de la 1 iulie preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, a făcut un apel la statele UE să adopte o poziţie comună pe tema independenţei provinciei Kosovo. Subiectul este urgent, a spus Antunes, amintind că Rusia a ameninţat să-şi folosească dreptul a veto în Consiliul de Securitate ONU pentru a împiedica proclamarea independenţei supravegheate a provinciei.

Noul premier britanic, Gordon Brown l-a numit pe David Miliband, în vîrstă de 41 de ani, ministru de externe al Marii Britanii. Miliband, care este cel ma tînăr ocupant al postului de decenii, a fost ministru al mediului în cabinetul Blair. Se afirmă că Miliband are o atitudine sceptică în privinţa participării la pacificarea Irak-ului. Anunţul numirii lui Miliband a fost făcut cu ocazia prezentării noului guvern Gordon Brown.

La începutul vizitei pe care o efectuează la Moscova, preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez a acuzat Statele Unite de "impunere a unei tiranii" şi a cerut Rusiei să sprijine o revoluţie mondială împotriva Washingtonului. Chavez şi-a făcut comentariile cu prilejul inaugurării Centrului cultural latino-american de la Moscova. Liderul venezuelian, care se întîlneşte cu omologul său rus, Vladimir Putin, a spus că achiziţiile de arme constituie un punct important pe agenda vizitei sale de patru zile.

Preşedintele Bush a suferit o înfrîngere majoră în legătură cu planul de a modifica legislaţia imigraţiei în Statele Unite. Senatul a refuzat să închidă dezbaterea şi să avanseze legislaţia pentru un vot final. Proiectul de lege, ce ar fi dat cetăţenia americană la milioane de imigranţi ilegali, nu a obţinut decît 60 de voturi din cele 100 necesare trimiterii proiectului de lege pentru un vot final.

Preşedintele George Bush l-a numit pe amiralul Michael Mullen în funcţia de preşedinte al statelor majore reunite. Cu această ocazie preşedintele Statelor Unite a spus între altele: "America este în război şi ne luptăm cu inamici brutali care ne-au atacat naţiunea şi care vor căuta să obţină arme nucleare, să-şi folosească controlul asupra petrolului ca pe un mijloc de şantaj economic şi care intenţionează să lanseze noi atacuri la adresa ţării noastre. In asemenea vremuri, una din deciziile cele mai importante luate de preşedinte este numirea preşedintelui statelor majore reunite."

In baza unui acord pe tema dreptului cetăţenilor la secretul datelor private, oficialităţile ministerului de finanţe american vor avea dreptul să păstreze doar pe o perioadă de cinci ani datele colectate în cursul anchetelor anti-teroriste. Negociatorii Uniunii Europene au ajuns miercuri la o înţelegere cu Washingtonul care clarifică felul în care Statele Unite vor putea folosi eventualele informaţii primite de la bazele de date UE.

Vice-preşedintele Comisiei Europene, Franco Frattini a saluta acordul, adăugînd că Uniunea Europeană şi Statele Unite împărtăşesc aceleaşi opinii în combaterea terorismului.

Un acord temporar a fost realizat şi pe tema schimbului reciproc de date asupra pasagerilor zborurilor transatlantice.

După convorbiri cu premierul Franţei Francois Fillon, cancelarul Germaniei Angela Merkel a anunţat pentru un termen nu prea îndepărtat o întîlnire a "triunghiului de la Weimar", incluzînd Polonia, Germania şi Franţa. După spusele lui Merkel, fricţiunile prezente între Polonia şi Germania ar trebui să fie lăsate toate în urmă, bunele relaţii cu Polonia, între vecini şi în cadrul Uniunii Europene, fiind "un obiectiv absolut, indiscutabil".

Ceva mai devreme, ministrul de externe al Poloniei, Anna Fotyga a calificat coperta unui săptămînal polonez pe care Merkel apărea prezentată ca "mama vitregă a Europei", drept "lipsită de gust".

In vizită la Strasbourg, la Consiliul Europei, Carla del Ponte, procurorul şef al tribunalului ONU pentru fosta Iugoslavie, al cărei mandat expiră oficial în septembrie, a anunţat că, la cererea Secretarului general ONU, îşi va continua misiunea alte trei luni, pînă la sfîrşizul anului.

Intr-un raport publicat de ziarul guvernamental "Rossiskaia Gazeta", avocatul poporului Vladimir Lukin afirmă că spritul şi uneori litera constituţiei şi a legii din anul 2004 care gestionează adunările publice, au fost violate de autorităţile regionale şi locale din Rusia.

Legea stipulează că organizatorii protestelor trebuie să informeze autorităţile în avans despre planurile lor şi să permită guvernului să ceară schimbarea locului şi timpului prevăzute. Ea nu dă însă autoritatea de a aproba sau dezaproba adunările populare.

Autorităţile abuzează adesea de acest proces, interzicînd protestele, spune Lukin, adăugînd că faptul conduce la folosirea improprie şi prin urmare ilegală a forţei de către poliţie.

Procurori ruşi au deschis o anchetă în cazul ofiţerilor de poliţie care au recurs la măsuri violente pentru a împiedica o reuniune a opoziţiei la Sankt Petersburg în aprilie trecut. Anchetele implicînd acţiuni ale poliţiei sînt rare în Rusia, dar duritatea intervenţiei de la St. Petersburg a stîrnit proteste numeroase din partea unor grupări de apărare a drepturilor omului din Statele Unite şi Germania.

Parlamentul Armeniei va vota un proiect de lege menit să impună restricţii severe la adresa mediilor de informare străine. In baza prevederilor legii, posturile de radio armene vor trebui să plătească 205 dolari ca impozit pentru fiecare program difuzat, în cazul în care este produs de un organism media străin. Legea va interzice posturilor care reiau staţii radio străine, utilizarea frecvenţelor controlate de stat.

La Bruxelles au fost date publicităţii rapoartele Comisiei Europene asupra stadiului aplicării reformelor în justiţie în România şi Bulgaria. Impotriva celor două state nu au fost declanşate sistemele de sancţiuni ale Uniunii Europene, dar fiecare din ele a fost criticată pentru neîndeplinirea unora din angajamentele asumate.

După spusele vicepreşedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini: "Corupţia la nivel înalt este încă unul din punctele slabe. Ambele guverne sînt conştiente de acest fapt".

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a votat cu o majoritate substanţială o rezoluţie în urma prezentării celui de-al doilea raport Marty asupra presupuselor activităţi şi închisori CIA din Europa. Rezoluţia cere statelor membre să clarifice detaliile activităţii CIA pe teritoriile lor, iar deţinuţii să fie reabilitaţi şi să primească o serie de compensaţii.

Intr-un prim raport, reprezentantul special al Consiliului Europei, Dick Marty a învinovăţit CIA-ul de utilizarea unor locuri de detenţie secretă în Polonia şi România, unde au fost anchetaţi suspecţi de terorism de importanţă aparte.

Ultimul raport, dezbătut la Strasbourg semnalează că întrebările puse de Dick Marty s-au lovit de un "zid al tăcerii, multe state ascuzîndu-se în spatele ideii de secret de stat, pentru a acoperi încălcări ale drepturilor omului". Faptul a fost calificat de senatorul elveţian drept "inacceptabil".

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat primului ministru Tăriceanu un raport despre secetă, consecinţele ei şi măsurile luate de guvern pentru a se preveni extinderea crizei în agricultură şi la rezervele de apă. Raportul este aşteptat să fie dezbătut joi în cadrul şedinţei CSAT.

De la Tirgu Mures s-a anunţat încetarea din viaţă a scriitorului şi omului politic Domokos Geza, la vîrsta de 79 de ani. Director al Editurii Kriterion în perioada 1969-1990, Domokos Geza a fost după 1989 deputat şi primul preşedinte al Uniunii democrate a maghiarilor din România.

Preşedintele Germaniei Hans Koehler va efectua săptămîna viitoare o vizită în România la invitaţia omologului său român, Traian Băsescu. Pe lîngă întîlniri cu oficialităţile române, preşedintele german va vizita Sibiul.

Un comunicat de presă al primăriei din Chişinău detaliază întîlnirile pe care primarul general Dorin Chirtoacă le-a avut marţi la Bucureşti, specificînd că vizita a avut loc la invitaţia omologului său bucureştean, Adrian Videanu. Atît Videanu, cît şi Chirtoacă, se spune în comunicat au fost invitaţi la administraţia prezidenţială pentru o întîlnire cu preşedintele României, Traian Băsescu. La întîmire s-a discutat despre dezvoltarea colaborării între cele două capitale, fiind amintit că Bucureştiul şi Chişinăul sînt legate printr-un act de înfrăţire semnat în 1999, de primarii, pe atunci, Traian Băsescu şi Serafim Urecheanu.

Comisia Europeană a prezentat o serie de sugestii menite să întărească flexibilitatea şi securitatea locurilor de muncă. Măsurile au fost însă criticate aspru de membri ai Parlamentului European. Raportul prezentat de comisarul pentru probleme sociale, Vladimir Spidla pledează pentru contracte flexibile şi sigure care să permită angajaţilor să găsească o activitate potrivită în fiecare fază a vieţii lor, într-o ambianţă economică mereu în schimbare.

Confederaţiile sindicale s-au plîns însă că noile indicaţii vor face să sporească actualele contracte precare şi vor da companiilor posibilităţi suplimentare să-şi concedieze angajaţii.

Tony Blair, premierul demisionar al Marii Britanii, a fost elogiat în parlamentul de la Londra ca unul din şefii de guvern, "cei mai eficienţi şi de succes" ai Angliei. Conform procedurii britanice, Blair şi-a depus demisia reginei Elisabeta a II-a, iar succesorul său desemnat, laburistul Gordon Brown a primit permisiunea reginei de a forma un nou guvern. In prima sa întîlnire cu presa, Brown s-a angajat să conducă un "nou guvern cu noi priorităţi"

Un purtător de cuvînt al lui Tony Blair a spus că premierul demisionar a avut o discuţie "extrem de pozitivă" cu preşedintele Rusiei, Vladmir Putin, despre posibila sa numire ca trimis special al Cvartetului diplomatic al mediatorilor de pace din Orientul Apropiat. In cadrul discursului pe care l-a pronunţat în Parlament, Blair a vorbit de necesitatea soluţiei a două state, Israel şi Autoritatea palestiniană, drept "prioritate absolută" pentru a se ajunge la pace.