Preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin şi-a exprimat din nou rezerve faţă de „Parteneriatul estic” în care este cuprinsă şi Republica Moldova. Preşedintele Voronin a spus că nu va reprezenta Moldova la reuniune, pentru a se concentra asupra evoluţiei situaţiei politice din ţară. În locul său va merge ministrul de externe Andrei Stratan.

AP relatează că pentru Uniunea Europeană, absenţa de la Praga a preşedinţilor din Belarus şi Moldova ar fi „o veste bună”.

Parteneriatul va fi lansat oficial peste o săptămână, la un summit care se va ţine la Praga.

Un înalt oficial rus a respins criticile occidentale la adresa Moldovei, spunînd că Occidentul nu face decât să ascundă răspunderea României pentru ce s-a întâmplat la Chişinău după alegeri. Potrivit agenţiei ruse de ştiri Itar-Tass, aceste remarci au fost făcute ieri de Konstantin Kosachev, şeful comisiei de politică externă din Duma de Stat, drept răspuns la criticile formulate la adresa Chişinăului la APCE.

Kosachev a spus că după alegerile de la 5 aprilie, conducerea Moldovei a procedat corect, „mai ales în primele două zile”.
El a adăugat că de vină pentru violenţe ar fi opoziţia moldoveană şi forţele politice care o susţin din România.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a ridicat nivelul de alertă în legătură cu „gripa porcină” de la „faza 4” la „faza 5” – din 6 posibile. Astfel, OMS dă guvernelor semnalul că pandemia ar putea fi inevitabilă şi le îndeamnă să ia măsuri de ajutorare a persoanelor infectate.

Olanda şi Elveţia s-au adăugat joi listei ţărilor în care a fost semnalate îmbonăviri.

În Republica Moldova şi în ţările învecinate nu sunt semnalate cazuri de îmbolnăvire. Ministerul sănătăţii de la Chişinău a spus că are destule medicamente antivirale pentru a proteja populaţia în cazul unei epidemii şi a îndemnat cetăţenii să respecte normele de igienă personală, în primul rând spălatul pe mâini.

În oraşul Basra din sudul Irakului a avut loc ceremonia încheierii operaţiunilor de luptă ale militarilor britanici. Prezent la Basra, premierul britanic Gordon Brown a spus că prin încheierea misiunilor de luptă, Irakul şi Marea Britanie intră într-o nouă etapă a relaţiilor bilaterale, pe care a numit-o “un parteneriat între egali”.

Britanicii au fost cel mai numeros contingent care i-a ajutat pe americani să răstoarne regimul lui Saddam Hussein. În momentul de vârf al participării sale, Londra avea în Irak 46.000 de militari.

Rusia a semnat astăzi cu Osetia de Sud şi Abhazia tratate prin care îşi asumă răspunderea de a le apăra graniţele cu Georgia, până îşi vor crea propriile forţe de grăniceri.

La o ceremonie ţinută la Moscova, preşedintele rus Dmitrii Medvedev a spus că scopul pe termen lung al cooperării cu Osetia de Sud şi Abhazia este asigurarea “mult-doritei păci” în regiunea Caucazului.

Rusia a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste după conflictul cu ruso-georgian din august, anul trecut.

La o universitate din Baku, 13 oameni au fost împuşcaţi mortal de un georgian de origine azeră. Martori oculari spun că el a împuşcat mai întâi la intrare un paznic şi un om de serviciu, după care a început să meargă din clasă în clasă, trăgînd din revolver.

Corespondenţii noştri la Baku spun că agresorul a murit apoi în timpul confruntării cu poliţia – dar nu este limpede dacă s-a sinucis sau a fost omorât. Se relatează că printre victime erau mai mulţi studenţi străini, mai ales africani. Alte 10 persoane au fost rănite.

Zece ţări marchează împlinirea a cinci ani de când au aderat la Uniunea Europeană. Este vorba de opt foste ţări comuniste: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria şi de două ţări mediteraneene: Ciprul şi Malta.
Toate au aderat la 1 mai 2004.

România şi Bulgaria au încheiat această extindere, intrînd în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi aducînd numărul ţărilor membre la 27.

OSCE a salutat eforturile de reformă legislativă din România. Vorbind la Viena, unde s-a întâlnit cu ministrul român de externe Cristian Diaconescu, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Miklos Haraszti a lăudat intenţia noului parlament român de a scoate de sub incidenţa legii delictul de „defăimare”, introdus în 2006, şi trecerea aşa-numitelor „delicte de expresie” exclusiv în Codul de Procedură Civilă.

Potrivit unui comunicat de presă de la OSCE, Haraszti şi-a exprimat speranţa că „România va ajunge la un echilibru exemplar între dreptul presei de a analiza personalităţile publice şi dreptul la viaţa privată”.

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că a expulzat doi emisari ruşi de la Bruxelles ca răspuns la un scandal de spionaj petrecut în Estonia, ţară membră în NATO.

În februarie, un tribunal de la Tallin l-a condamnat pe un oficial estonian de rang înalt, Herman Simm, care a fost găsit vinovat de spionaj în favoarea Rusiei.

Nu se ştie dacă diplomaţii ruşi expulzaţi astăzi de NATO aveau legătură directă cu scandalul din Estonia.

Moscova a calificat expulzările drept o provocare şi a spus că are în vedere contramăsuri.

În Olanda, patru persoane au fost omorâte, iar 13 rănite când o maşină a intrat în mulţime, în faţa reginei Beatrix.
Şase răniţi se află internaţi în stare critică.

Speculaţiile că ar fi fost un atac asupra familiei regale nu au fost confirmate de poliţie. Accidentul a avut loc în oraşul Apeldoorn, unde se sărbătorea Ziua Reginei.

Guvernatorul Băncii Naţionale Leonid Tălmaci este citat de agenţia Moldpres cu afirmaţia că „securitatea economică a Republicii Moldova este în afara oricărui pericol”. Guvernatorul a mai spus că situaţia pe piaţa valutară s-a îmbunătăţit, şi că în ultima vreme Banca Naţională nu a mai fost nevoită să intervină pentru a menţine cursul leului. Leonid Tălmaci a spus că rezervele Băncii s-au diminuat şi din cauza presei, care a creat panică pe piaţa valutară, ca şi din cauza diferenţei dintre cursul dolarului şi al monedei unice europene.

Potrivit unui comunicat de presă oficial de la Chișinău, ministrul reintegrarii Vasilii Sova a avut o serie de intilniri cu Reprezentantul Special al Uniunii Europene in Republica Moldova Kalman Mizsei, seful Misiunii OSCE in Republica Moldova Philip Remler si ambasadorul SUA Asif Chaudhry, in cadrul carora a fost efectuat un schimb de opinii despre procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

In comunicatul Ministerului reintegrării se spune că au fost examinate cu precădere „rezultatele intilnirii recente de la Viena in formatul „3+2”, cu participarea mediatorilor si observatorilor, precum si actiunile preconizate sa se desfasoare in viitorul apropiat in contextul procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Au fost mentionate intelegerile convenite cu privire la necesitatea reluarii negocierilor in formatul „5+2” si promovarii masurilor de intarire a increderii si securitatii intre cele doua maluri ale Nistrului”.

Miercuri seara, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție pe tema situației de criză din Moldova. La cererea delegatiei Romaniei, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a dezbatut in procedura de urgenta functionarea institutiilor democractie din Republica Moldova.

Dezbaterea s-a bazat raportul co-raportorilor care se ocupa de Moldova, respectiv Josette Durrieu si Egidijus Vareikis, membri ai Comisiei pentru monitorizarea obligaţiilor şi angajamentelor asumate de către statele membre ale Consiliului Europei, raport mai critic fata de cel prezentat luni de deputatul britanic David Wilshire.

Rezolutia cere tuturor fortelor politice sa recunoasca rezultatul alegerilor si autoritatilor sa investigheze evenimentele violente de dupa 7 aprilie. Noul Parlament ar trebui sa adopte un plan de actiune cu masuri concrete si termene limita de aplicare a recomandarilor rezolutiei precum si a angajamentelor restante ale Republicii Moldova

Autoritatile moldovene au la dispozitie pentru aplicarea macar in parte a prevederilor rezolutiei votate miercuri mai putin de 2 luni, mai exact pana in luna iunie cînd va avea loc urmatoarea sesiune a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

Delegatia Parlamentului European care s-a aflat in Moldova pentru a analiza situatia spune că Uniunea Europeană trebuie să fie mai exigentă cu Republica Moldova, unde au avut loc „încălcări grave” ale drepturilor omului după protestele antiguvernamentale violente de pe 7 aprilie. Şefa delegaţiei este social democrata estona Marianne Mikko.

Co-preşedinta comitetului parlamentar de cooperare cu Moldova a mai spus că Uniunea Europeană oferă sume de bani importante Moldovei şi a sugerat că pe viitor ar trebui să impună autorităţilor moldovene mai multe condiţii în schimbul ajutoarelor financiare.

Sergiu Donici, un student de 19 ani si Alexandru Galinschi, de 25 de ani, continua sa fie dati disparuti dupa protestele din 7 aprile, a declarat Alexandra Moţpan, directoarea departamentului administratiei publice de la primaria Chisinau. Autoritatile spun ca 200 de oameni au fost reţinuţi de politie dupa proteste si ca 20 de persoane se afla inca in arest.

Potrivit primariei Chisinau 322 de oameni ar fi fost retinuti si mai sint persoane despre a caror soartă nu se stie inca nimic. Primarul Chisinaului, liberalul Dorin Chirtoaca a facut un apel la populatie sa dea informatii despre persoanele disparute si despre tratamentele la care au fost supuse in arestul preventiv al politiei.

Intr-o aparitie televizata, miercuri, preşedintele Vladimir Voronin, liderul comunistilor moldoveni a declarat ca va face tot posibilul sa impiedice organizarea de alegeri anticipate, daca opozitia boicoteaza lucrarile noului parlament. Voronin a spus şi ca, in opinia sa „in Moldova nu exista bază socială pentru liberali. Liberalismul acesta vine din Romania, de la Partidul Democrat Liberal, de la Partidul National Liberal, dar slava Domnului ca la noi nu este – asta e burghezie”, a declarat presedintele comunistilor moldoveni. In interviul de la televiziunea NIT, Vladimir Voronin a recunoscut, pentru prima data si amploarea actualei crize economice din Moldova. „Este o problema foarte serioasa şi ne afecteaza la toate capitolele indicilor economici”, a recunoscut Vladimir Voronin.

Ministerul Apărării de la Chişinău spune că va participa la exerciţiile NATO din Georgia în luna mai, dar nu va trimite efective militare. Aplicaţiile în cadrul Programului NATO, "Parteneriatul pentru Pace" au fost aspru criticate de Rusia, care crede că pot destabilize situaţia încordată din Caucazul de Sud. Moldpres citează surse din ministerul Apărării cu precizarea că Moldova va participa la exerciţii cu aviatori, medici şi transmisionişti care se vor antrena pentru operaţiuni de depăşire a unor situaţii excepţionale şi de menţinere a păcii.

Aflat miercuri in Croatia, preşedintele Romaniei, Traian Basescu a declarat ca tara sa ramine consecventă politicii sale şi va sustine pe mai departe parcursul european al republicii Moldova. Potrivit agentiei Mediafax, președintele Băsescu a spus „sint regimuri si regimuri, mai mult sau mai putin ostile Romaniei sau Uniunii Europene. Noi avem obligatia sa privim dincolo de regimuri, de niste lideri, avem obligatia sa privim la istorie si din acest punct de vedere sint adeptul impingerii integrarii Republicii Moldova in pachetul ţărilor din Balcanii de Vest”. El a mai declarat şi ca Romania si Moldova sint doua state independente, dar, că „singele apa nu se face”...

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a ridicat nivelul de alerta privind gripa porcină de la gradul 4 la gradul 5, a anuntat directorul general al OMS, Margret Chan care a avertizat asupra pericolului iminent pentru o epidemie globala.

Miercuri, autorităţile medicale din Statele Unite au confirmat un prim deces pe teritoriul american din cauza gripei porcine, un copil în vârstă de 2 ani, din statul Texas. 8 state americane au inchis scolile. In Mexic, tara in care a fost declansata boala, autoritatile au luat masuri speciale, dupa ce se suspecteaza ca aproximativ 160 de oameni au murit din cauza acewstei boli. Potrivit agentiei Associated Press, in Mexic aproape 2 500 de persoane sint banuite ca ar fi infectate cu virusul gripei porcine. Maladia are simptomele unei gripe obisnuite si de aceea se recomanda ca persoanele bolnave sa stea acasa, oamenii sa se spele pe miini des si sa evite sa tuseasca si sa stranute in locuri publice.

In conferinta de presa de la Washington, de acum citeva ore, preşedintele Barack Obama, la implinirea a 100 de zile de cind se afla la Casa Alba a spus ca este multumit, dar nu satisfacut de activitatea sa din aceasta perioada, ca au fost inregistrate anumite progrese catre telurile pe care şi le-a propus, dar că mai sint incă multe de facut.

Obama a spus ca politicile sale economice au toate şansele sa se dovedeasca eficiente, dar că mai sint multe dificultati. In ceea ce priveste politica externă, Barak Obama a vorbit despre strategiile administratiei sale in Irak si Afganistan şi a amintit despre decizia sa de a inchide centrul de detentie de la Guantanamo Bay, din Cuba. Preşedintele american a spus ca tehnicile violente de interogarare precum simularea innecarii violeaza valorile americane si le considera acte de tortura şi şi-a exprimat ingrijorarile fata de situatia din Pakistan, pentru ca, in opinia liderului de la Casa Alba, guvernul de la Islamabad se dovedeste a fi un guvern foarte slab.

Potrivit datelor oficiale, economia americana s-a contractat in primele 3 luni ale anului cu 6, 1 la suta, o scadere mai drastica decit fusese prognozata initial.

Mii de muncitori sirbi au protestat miercuri in centrul Belgradului impotriva masurilor de austeritate impuse guvernului de catre Fondul Monetar International pentru ca Serbia sa poata faca fata crizei economice globale. Parlamentul de la Belgrad a votat un pachet de masuri de austeritate care includ scaderea cheltuielilor publice si eliminarea multor slujbe de la stat. Protestatarii acuza autoritatile de coruptie şi ca nu au luat masurile anti criza la timp.

In Kosovo, misiunea de politie a Uniunii europene a folosit gaze lacrimonegene pentru a risipi protestatarii sîrbi care au incercat sa ii impiedice pe etnicii albanezi sa se reintoarca in partea de nord a regiunii, in zona in care sirbii reprezinta majoritatea populatiei. Nu au fost semnalate nici victime si nici arestari.

In Statele Unite, Camera Reprezentatilor a votat un pachet de 3, 4 bilioane de dolari destinat reformarii sistemului de sanatate american. Pachetul a fost votat nuami de membrii partidului democrat din Camera Reprezentantilor.

O delegaţie a Parlamentului European consideră că Uniunea Europeană trebuie să fie mai exigentă cu Republica Moldova, unde au avut loc „încălcări grave” ale drepturilor omului după protestele antiguvernamentale violente de pe 7 aprilie. La finalul unei vizite de documentare la Chişinău, europarlamentarii au declarat că protestatarii au fost supuşi unor „acte oribile de violenţă” în arestul poliţiei. Şefa delegaţiei Marianne Mikko a spus că, după cinci ani în care a urmărit situaţia din Moldova, are impresia că autorităţile moldovene consideră că Uniunea Europeană ar fi naivă.

Co-preşedinta comitetului parlamentar de cooperare cu Moldova a adăugat că Uniunea Europeană oferă sume de bani importante Moldovei şi a sugerat că pe viitor ar trebui să impună autorităţilor moldovene mai multe condiţii în schimbul ajutoarelor financiare.

Doi deputaţi liberal-democraţi au atacat la Curtea Constituţională decizia Guvernului prin care Moldova a reintrodus vizele pentru cetăţenii români. Alexandru Tanase şi Vitalie Nagacevschi spun că o hotărâre de Guvern nu poate prevala asupra legii votate în Parlament în 2006 prin care a fost abolit sistemul de vize cu ţările Uniunii Europene din care România face parte.

„Anularea acestei decizii ar însemna revenirea la normalitate în relaţiile moldo-române”, a declarat Alexandru Tănase.

Chişinăul a reintrodus vizele pentru cetăţenii români, după protestele antiguvernamentale de pe 7 aprilie, despre care a spus că ar fi fost organizate cu sprijinul României.