33 din cei 60 de deputaţi comunişti şi-au depus semnăturile în sprijinul candidaturii Zinaidei Greceanîi la funcţia de şef al statului, înregistrată azi la comisia specială din Parlament pentru alegerile prezidenţiale. Termenul pentru depunerea candidaturilor expiră astăzi la miezul nopţii, iar data alegerilor a fost stabilită pentru 20 mai. Vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Ţurcan a declarat citat de Moldpres că nu vede „nici o problemă” dacă va exista o singură candidatură, chiar dacă, spune el, potrivit normelor democratice „s-ar crede ca ar fi necesar cel puţin încă un candidat”. Opoziţia de centru-dreapta, care deţine un mandat de blocaj, spune că nu va lua parte la votul de pe 20 mai şi că doreşte să declanşarea alegerilor parlamentare anticipate.

Preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, proaspăt preşedinte al Parlamentului, a propus un pachet de măsuri împotriva crizei economice “cumplite”, după cum a descris-o. La o şedinţă dedicată crizei, el a cerut între altele micşorarea impozitului pe venit şi înlocuirea lui cu o taxă unică de 15 la sută, iar pe de altă parte – mărirea Taxei pe Valoare Adăugată până la 22 la sută. Voronin a recunoscut că veniturile la buget sunt în scădere faţă de anul trecut. Iar prim-vice-premierul în exerciţiu, Igor Dodon a spus la aceeaşi şedinţă că din cauza deficitului bugetar Guvernul propune micşorarea cheltuielilor cu 20 la sută prin lichidarea unor proiecte la nivel local.

Liderul liberal-democrat Vlad Filat a declarat că Partidul Comuniştilor este direct responsabil pentru adâncirea crizei economice. Filat a declarat că bugetul pentru acest an a fost axat pe scopurile electorale ale puterii comuniste. Potrivit lui Filat, Guvernul a epuizat deja aproape toate fondurile pentru salarizarea bugetarilor, din cauza majorărilor de salarii făcute înainte de alegeri. Acum guvernarea comunistă dă vina pe autorităţile locale, cărora le pregăteşte reducerea transferurilor din bugetul de stat, spune Filat. Liderul liberal-democraţilor a mai declarat că, pe acest fundal, puterea a înteţit controalele la firmele private cu scopul estorcării de fonduri.

În continuarea vizitei sale în Orientul Apropiat, Papa Benedict XVI a oficiat un serviciu divin la Nazareth, în teritoriile ocupate de Israel în Cisiordania. La oficiată în aer liber au fost prezenţi zeci de mi de credincioşi. În cursul zilei, Papa s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Miercuri la Bethlehem, Benedict a purtat convorbiri cu liderul palestinian Mahmud Abbas şi a repetat sprijinul Vaticanului pentru crearea unui stat palestinian suveran. Guvernul lui Netanyahu a refuzat până acum să sprijine o soluţie în acest sens a conflictului israelo-palestinian.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a anunţat că suspendă convorbirile pentru o prezenţă continuă a observatorilor OSCE în Georgia. Preşedinta consiliului permanent al OSCE, Mara Marinaki a spus că, după cinci luni de negocieri „intense”, este nevoie de o reevaluare. Misiunea OSCE în Georgia a fost deschisă în 1992, dar, în urma războiului ruso-georgian de anul trecut, Rusia a blocat în decembrie prelungirea mandatului. Miercuri, Rusia a respins o nouă propunere de monitorizare din partea OSCE, care mai are în Georgia 20 de observatori cu mandat până la sfârşitul lunii iunie.

Naţiunile Unite au făcut cunoscut că peste 834 de mii de civil s-au refugiat din cauza luptelor recente dintre forţele guvernamentale pakistaneze şi talibani în nord-vestul ţării. Ei s-au alăturat altor jumătate de milion refugiaţi de anul trecut. Înaltul comisar ONU pentru refugiaţi, Antonio Guterres a declarat în timpul vizitei la o tabără a celor evacuaţi că Pakistanul are nevoie de ajutoare internaţionale masive pentru a evita o catastrofă umanitară. Guvernul pakistanez a lansat o nouă ofensivă în nord-vestul ţării în luna aprilie după ce talibanii din defileul Swat au încercat să-şi extindă controlul în regiunile învecinate.

Premierul britanic Gordon Brown a condamnat faptul că lidera opoziţiei pro-democratice din Myanmar este acuzată de încălcarea condiţiilor de arest la domiciliu. Laureată a premiului Nobel pentru pace, Aung San Suu Kyi în vârstă de 63 de ani a fost încarcerată astăzi, după ce a petrecut în arest la domiciliu cea mai mare parte a ultimilor 19 ani. Ea a fost arestată pentru că l-a primit pe furiş în casă săptămâna trecută pe un cetăţean american, arestat ulterior. Câteva zeci de cetăţeni ai Myanmarului au protestat azi în faţa ambasadei acestei ţări de la Tokyo, cerînd ca lidera opoziţiei să fie eliberată.

Autorităţile de la Fenian au anunţat că doi ziariste americani arestaţi în apropierea graniţei sale cu China cu două luni în urmă vor fi judecate pe patru iunie. Agenţia centrală de ştiri nord-coreeană nu oferă alte detalii asupra acuzaţiilor aduse jurnaliştilor. Presa locală relatase anterior că Laura Ling şi Euna Lee sunt acuzate de pătrundere ilegală în ţară şi acte „ostile”. Potrivit codului penal al Coreei de Nord, condamnarea pentru traversarea ilegală a graniţei poate fi pedepsită cu până la trei ani de detenţie în lagăre de muncă.

Câteva sute de activişti ai opoziţiei georgiene au pichetat sediul televiziunii publice pentru a cere o mai bună reflectare a protestelor antiguvernamentale zilnice. Demonstranţii au acuzat televiziunea că ar difuza doar reportaje negative despre protestele la care opoziţia cere de o lună demisia preşedintelui Mihail Saakaşvili. Liderii opoziţiei sunt hotărîţi să continue demonstraţiile până când Saakaşvili îşi va da demisia, dar preşedintele georgian spune că va rămâne în funcţie până la expirarea mandatului în 2013.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a conferit în staţiunea iordaniană Aqaba cu regele Abdullah. Săptămâna aceasta, Netanyahu s-a întâlnit şi cu preşedintele Egiptului Hosni Mubarak, al doilea aliat al Israelului în lumea arabă. Aceste convorbiri preced călătoria de săptămâna viitoare a premierului israelian la Washington unde va discuta cu preşedintele american Barack Obama.

Egiptul şi Iordania, la fel ca Statele Unite, sprijină ideea înfiinţării unei stat palestinian alături de Isreal, dar până acum Netanyahu a refuzat să sprijine această soluţie.

Ministerul rus de Externe a spus că planul Uniunii Europene pentru un coridor energetic sudic este contra-productiv şi îndoielnic din punct de vedere comercial. Purtătorul de cuvânt Andrei Nesterenko a explicat nemulţumirea Moscovei prin faptul că Uniunea Europeană doreşte să evite cu acest plan participarea Rusiei. Planul pentru importul energiei din regiunea Caspică şi Orientul Mijlociu în Uniunea Europeană a fost lansat pe 8 mai la Praga.

Partidul comunistilor din republica Moldova a hotarit să avanseze candidatura Zinaidei Greceanâi pentru funcţia de preşedinte al tarii. Votul va avea loc in parlament la 20 mai.

Candidatura a fost anunţată de liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, care a mai spus că partidul său vrea ca viitorul premier să fie Marian Lupu.
Vorbind miercuri după o şedinţă a conducerii comuniste, Voronin a spus că Greceanâi la preşedinţie şi Lupu în fruntea guvernului vor face „o combinaţie de forţă”.

Papa Benedict al XVI-lea va merge astăzi la Nazaret, locul copilăriei lui Isus, unde va ţine o slujbă şi se va întâlni cu premierul Israelului Beniamin Netanyahu.

Miercuri, Papa s-a întâlnit la Betleem cu conducerea palestinienilor. Papa a spus că Sfântul Scaun sprijină dreptul palestinienilor la un stat propriu, în ţara strămoşilor lor. Primul turneu al Suveranului Pontif în Orientul Mijlociu se încheie vineri, când Papa revine la Roma.

Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa nu va deschide graniţa cu Armenia până ce armenii nu-şi retrag trupele din regiunea disputată cu azerii, Nagorno-Karabah. Liderul turc a făcut această declaraţie miercuri, în timpul vizitei în capitala Azerbaidjanului, Baku.

Turcia caută în ultima vreme să reia relaţiile cu Armenia, după aproape un secol de duşmănie, provocată de uciderea în masă a armenilor din Imperiul Otoman. Azerbaidjanul, care are un conflict teritorial cu Armenia, se teme de această nouă tendinţă în politica Turciei faţă Erevan.

Rusia a blocat un plan al OSCE de a prelungi o misiune internaţională de monitorizare în Georgia.
Nu este prima oară când Moscova se opune prelungirii prezenţei monitorilor, care se află în Georgia de 16 ani. Anul trecut, ruşii s-au opus unui nou mandat al misiunii după ce alte state din OSCE au refuzat să recunoască independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei.

Guvernul României a supravieţuit unei moţiuni de neîncredere înaintată de opoziţia liberală. Iniţiatorii ei criticau guvernul premierului Emil Boc pentru reducerea ajutoarelor de stat şi impunerea de noi impozite unor firme, într-o perioadă de criză economică.

130 de parlamentari au votat în favoarea moţiunii, dar 272 au respins-o.

Coreea de Nord a anunţat că la 4 iunie va începe procesul celor doi ziarişti americani arestaţi la graniţa cu China în urmă cu două luni.
Agenţia oficială de ştiri a Coreei comuniste nu a dat alte detalii şi nici nu a precizat ce învinuiri li se aduc americanilor.

Recent, presa nord-coreeană a informat că ziaristele Laura Ling şi Euna Lee ar fi acuzate de „intrare ilegală” în ţară şi de „alte acte ostile”.
Intrarea ilegală se pedepseşte în Coreea de Nord cu internare de până la trei ani într-un lagăr de muncă forţată.

Presedintele Rusiei, Dmitri Medvedeev a semnat conceptia de securitate nationala a tarii in care se arata ca viitorul va fi hotarit de competitia internationala pentru resurse energetice, care ar putea sa aduca si conflicte militare la granitele Rusiei. Strategia se refera la perioada de pîna în 2020. Potrivit documentului Rusia va cauta sa aiba un parteneriat în termeni de egalitate cu Statele Unite ale Americii. Planurile defensive americane din Europa sint insa vazute în acest document drept una din principalele amenintari la securitatea Rusiei.

Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedeev a semnat concepţia de securitate naţională a ţării. Strategia pînă în 2020 porneşte de la premisa că viitorul va fi hotărît de competiţia internaţională pentru resurse energetice, care ar putea să aducă şi conflicte militare la graniţele Rusiei. Potrivit documentului, Rusia va cauta să aibă un parteneriat în termeni de egalitate cu Statele Unite. Planurile defensive americane din Europa sunt însă văzute drept una din principalele ameninţări la securitatea Rusiei.

PCRM a hotarit sa avanseze candidatura Zenaidei Greceanii pentru functia de presedinte al tarii. Votul va avea loc in parlament la 20 mai. Preşedintele parlamentului Vladimir Voronin a declarat ca spera ca fostul presedinte al parlamentului Marian Lupu sa conduca viitorul cabinet.

Prerogativa de a numi premierul ii apartine, potrivit Constitutiei presedintelui ce urmeaza sa fie ales de noul parlament.

Potrivit ministerului de externe de la Chisinau, perspectivele simplificarii procedurii de obtinere a vizelor pentru tarile Uniunii Europene de către moldoveni sunt discutate astazi in cadrul reuniunii de la Chişinau a comitetului mixt Republica Moldova – Uniunea Europeana. In cadrul acestei reuniuni au fost discutate si posibilitati de cooperare intre ţările comunitare şi Moldova in domeniul migratiei fortei de munca.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, aflat în vizită la Baku, a declarat că ţara sa nu va deschide graniţa cu Armenia pînă ce forţele armene nu se vor retrage din regiunea Nargono Karabach. Premierul de la Ankara a precizat că îmbunătăţirea relatiilor cu Armenia nu va avea loc în dauna relaţiilor dintre Ankara si Baku.

Turcia a închis granita sa cu Armenia in 1993 în semn de solidaritate cu Azerbaijanul, în disputa asupra regiunii Nagorno Karabach.

Curtea Constituţională a Ucrainei a declarat neconstituţională data hotarîtă de parlament pentru viitoarele alegeri prezidentiale. Parlamentul a votat ca alegerile să aibă loc pe 25 octombrie in acest an. Preşedintele Yuschenko a adus cazul in fata Curtii Constiţionale, spunind că nu pot fi organizate alegeri mai devreme de anul viitor. Viktor Yuschenko a anunţat că va candida pentru un nou mandat. Rata sa de popularitate in acest moment este de sub 10 procente.

Parlamentul român reunit în plen a respins moţiunea de cenzură inaintată de opozitia liberală. Impotriva moţiunii au votat 272 de parlamentari şi in favoarea ei doar cei care au iniţiat-o, adică 130. Premierul Emil Boc a declarat că poate considera votul de astazi drept un vot de încredere în cabinetul pe care il conduce.

Continuîndu-şi turneul în Orientul Apropiat, Papa Benedict a vizitat Bethleemul în Cisiordania, avind întrevederi cu preşedintele Autorităţii palestiniene Mahmud Abbas. Suveranul pontif şi-a exprimat compasiunea pentru victimele recentului război cu Isarelul şi a oficiat o slujbă la locul de naştere al lui Isus Cristos. Papa Benedict a vizitat şi un centru de refugiaţi din zonă.