Presa şi diplomaţii străini au fost împiedicaţi astăzi din nou să asiste la procesul liderei opoziţiei din Myanmar, Aung San Suu Kyi, ca şi ieri, în prima zi de audieri.

Suu Kyi a fost acuzată de nesocotirea condiţiilor arestului la domiciliu, după ce un american a pătruns în reşedinţa ei luna aceasta. Incidentul s-a petrecut cu puţin timp înainte ca pedeapsa cu arest la domiciliu să expire. Potrivit avocaţilor dizidentei, americanul John Yettaw a mărturisit că a hotărât să intre în reşedinţa lui Suu Kyi în urma unei viziuni pe care a avut-o, că viaţa ei ar fi în pericol.

Comuniştii au depus din nou candidatura Zinaidei Greceanâi pentru alegerile prezidenţiale repetate, programate pentru 28 mai. Potrivit Moldpres, candidatura a fost depusă în numele a 33 de deputaţi, ca şi prima oară.

Ieri, parlamentul nu a reuşit să aleagă un nou preşedinte. Toţi cei 60 de comunişti au votat pentru Greceanâi, dar pentru alegerea preşedintelui este nevoie de 61 de voturi. Cele trei partide de opoziţie nu au participat la vot. Dacă preşedintele nu se alege nici săptămâna viitoare, se impune dizolvarea parlamentului şi convocarea de alegeri parlamentare anticipate.

Partidul Liberal Democrat a anunţat că va cere Curţii Constituţionale să verifice dacă este legal ca Vladimir Voronin să fie şi preşedintele ţării şi deputat.
Vorbind la o conferinţă de presă la Chişinău, preşedintele PLDM Vlad Filat a spus că refuzînd să renunţe la preşedinţie, Voronin ar fi vinovat de „uzurparea puterii în stat”, ceea ce, a mai spus Filat, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 15 ani.

Vladimir Voronin a spus săptămâna această că obligaţia de a renunţa la alte funcţii odată ce eşti ales deputat nu se aplică şi preşedintelui ţării.

Agenţia de ştiri Moldpres, care reflectă punctul de vedere al puterii de la Chişinău, a sugerat astăzi într-un comentariu că România ar fi devenit „aliatul” regimului separatist din Transnistria. Moldpres scrie că declaraţiile făcute recent de preşedintele român Traian Băsescu, privind motivele pentru care nu vrea să semneze tratatul de frontieră cu Moldova, ca şi aprecierea sa că armata rusă nu va pleca niciodată din Transnistria, au fost primite cu entuziasm la Tiraspol.

Agenţia oficială de ştiri de la Chişinău spune că Moldova se va plânge din nou Uniunii Europene de politica României, despre care Moldpres scrie că „se pare că face parte din componenţa UE”.

La Habarovsk, în Extremul Orient al Federaţiei Ruse, a început summitul Rusia-Uniunea Europeană. Înaintea summitului, mai mulţi oficiali ruşi au declarat că vor să discute cu Uniunea Europeană violenţele post-electorale din Moldova. Potrivit RIA-Novosti, consilierul prezidenţial Serghei Prihodko a spus că serviciile speciale româneşti ar fi încurajat tinerii moldoveni să iasă în stradă la 7 aprilie, la protestele care, a mai spus Prihodko, „s-au transformat într-un pogrom.”

Consilierul lui Dmitrii Medvedev a adăugat că Rusiei nu-i place că o ţară din Uniunea Europeană procedează astfel împotriva unei ţări din CSI şi că va pune această chestiune pe agenda summitului de la Habarovsk.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama şi-a apărat decizia de a închide centrul de detenţie Guantanamo, la o zi după ce Congresul i-a blocat proiectul, refuzînd să aprobe fondurile necesare pentru transferul celor 240 de persoane aflate încă după gratii.

Astăzi, într-un discurs pe teme de securitate naţională, Obama a spus că operaţiunile de la Guantanamo, unde au fost închişi suspecţii de terorism, au dăunat „autorităţii morale” a Americii în lume. Preşedintele Obama a mai spus că Statele Unite nu vor pune în libertate nici un deţinut care reprezintă un pericol pentru securitatea ţării.

Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a fost primit cu căldură în Kosovo, în ultima etapă a turneului său prin Balcani. Vorbind în parlamentul de la Priştina, Biden a spus că independenţa kosovarilor a fost şi rămâne singura soluţie pentru stabilizarea Balcanilor.

Albanezii kosovari s-au desprins de Serbia în februarie anul trecut, şi mulţi dintre ei consideră că independenţa nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Statelor Unite

Vicepreşedintele Joe Biden a vizitat în cursul după-amiezii mănăstirea ortodoxă sârbă de la Decani, unde a făcut un apel la reconciliere între albanezii şi sârbii din Kosovo.

În Georgia, poliţia a anunţat că a ucis ieri o persoană suspectată de organizarea unei rebeliuni în urmă cu două săptămâni, şi a rănit alţi doi suspecţi. Poliţia a spus că suspecţii ar fi opus rezistenţă la arest, trăgînd asupra oamenilor legii dintr-un microbuz, la periferia capitalei Tbilisi.

Cei trei, toţi foşti ofiţeri de armată, sunt bănuiţi că ar fi instigat incidentul de la 5 mai de la baza militară Muhrovani pentru a perturba desfăşurarea unui exerciţiu militar NATO, pe teritoriul Georgiei.

La Belgrad, un cetăţean înarmat cu două grenade a pătruns astăzi-dimineaţă în clădirea preşedinţiei şi a ameninţat că se va arunca în aer dacă nu i se rezolvă favorabil un proces asupra unei proprietăţi. Poliţia a reuşit să-l dezarmeze după cinci ore de negocieri.

Reuters scrie că Dragan Marici, în vârstă de 57, este cunoscut autorităţilor sârbe pentru o grevă a foamei de 80 de zile făcută în urmă cu cinci ani, o ofertă de a-şi vinde un rinichi şi o ameninţare că-şi va da foc.

Poliţia sârbă a spus că preşedintele Boris Tadici s-a aflat în clădire în timpul incidentului, dar nu a dat detalii.

Fostul vicepreşedinte al Statelor Unite în administraţia Bush, Dick Cheney a spus că aprobă şi acum mijloacele folosite în ultimii ani pentru interogarea suspecţilor de terorism. Vorbind la un institut conservator din Washington, Cheney a apărat şi aşa-numitele „interogări avansate”, despre care criticii administraţiei Bush spun că erau de fapt acte de tortură. Cheney a spus că metodele mai dure erau folosite doar în ultimă instanţă şi au prevenit alte mii de morţi de oameni nevinovaţi pe care le-ar fi provocat alte atacuri teroriste. Fostul vicepreşedinte a adăugat că simularea înecării deţinuţilor, numită „waterboarding” în engleză, a fost folosită doar în trei cazuri, de terorişti „înrăiţi”.

Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a criticat conducerea actuală a Rusiei pentru că ar fi dat înapoi în ce priveşte libertăţile democratice, faţă de vremea când s-a aflat el la putere.

Vorbind la Moscova, la o conferinţă prilejuită de a 20-a aniversare a primului parlament sovietic ales democratic, Gorbaciov a acuzat Kremlinul că îşi consolidează mereu puterea şi înăbuşă opoziţia. El a criticat partidul de guvernămînt „Rusia Unită”, dar nu i-a menţionat cu numele pe premierul Vladimir Putin şi pe preşedintele Dmitrii Medvedev.

Guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu a spus că economia României a atins punctul minim al recesiunii în primul trimestru al anului curent, şi ar putea să-şi reia creşterea în al doilea trimestru. Economia românească s-a contractat cu 6,4% în primul trimestru, iar instituţiile financiare internaţionale se aşteaptă ca pe întregul an curent creşterea să fie negativă.

Un raport al Băncii Mondiale dat publicităţii chiar astăzi sugerează că dintre noii membri ai Uniunii Europene cel mai bine fac faţă crizei Cehia şi Polonia, iar cea mai afectată este Letonia.

Poliţia din New York a informat că patru indivizi arestaţi ieri ar fi plănuit să atace cu bombe o sinagogă şi un centru evreiesc în cartierul Bronx şi să doboare un avion militar la o bază din apropierea oraşului. Comisarul poliţiei din New York, Ray Kelly a spus că suspecţii au fost arestaţi când amplasau ceea ce ei credeau că sunt bombe. Acestea nu erau însă funcţionale, Suspecţii le cumpăraseră de la agenţi secreţi FBI care se dădeau drept militanţi islamici. Poliţa new-yorkeză a spus că toţi cei patru suspecţi sunt convertiţi la Islam şi plănuiau atacurile în numele războiului sfânt islamic, Jihad.

În Ucraina au continuat şi astăzi manifestările de bucurie, după ce echipa de fotbal Şahtar Doneţk a câştigat aseară Cupa UEFA, învingînd în finala de la Istanbul pe germanii de la Werder Bremen cu 2-1, în prelungiri. Astăzi la prânz, în centrul Doneţkului erau adunaţi cam 5000 de suporteri.
Echipa ucrainiană, sponsorizată de miliardarul Rinat Ahmetov, are cinci jucători brazilieni şi este antrenată de românul Mircea Lucescu, asistat de „secundul” din Republica Moldova Alexandru Spiridon.

În Egipt, un miliardar a fost condamnat la moarte pentru că a comandat asasinarea unei vedete a muzicii pop din Liban, probabil fosta sa iubită.
Tribunalul a stabilit că Hesham Talaat Moustafa, om de afaceri şi politician, ar fi plătit două milioane de dolari unui ucigaş cu contract, ca s-o omoare pe cântăreaţa Suzanne Tamin în apartamentul ei din Dubai, în 2008.

Ucigaşul, un fost poliţist, a fost şi el condamnat la moarte. Sentinţele mai pot fi încă analizate de căpetenia islamică a Egiptului, Marele Muftiu.

Preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin a anunţat că şi peste o săptămână, la repetarea alegerilor pentru președinția Moldovei în Parlament, principala candidată a comuniştilor va fi tot Zinaida Greceanîi.
Deputatul comunist Victor Stepaniuc a spus că ar fi util sa se formeze o coalitie de centru stinga, din deputati ai opozitiei si cei comunisti, pentru a putea depăsi actuala criza politica. Stepaniuc a declarat că în rândurile opoziţiei există “destui oameni rezonabili” care s-o voteze la alegerile prezidenţiale repetate pe Zinaida Greceanîi, spunînd că este candidatura de compromis pe care au propus-o comuniştii opoziţiei.

Intr-o declaratie pentru agentia rusa de ştiri MATERIK, citată de site-ul internet Hotnews.ro, Serghei Markov directorul institutului pentru studii politice de la Moscova, membru in Duma de stat si in recent infiinţata comisie prezidenţiala impotriva eforturilor de a falsifica istoria şi de a dauna intereselor Rusiei, a reacţionat faţă de recentele declaratii ale preşedintelui Romaniei, Traian Băsescu în legatură cu nesemnarea de către Bucuresti a tratatului de frontieră cu Republica Moldova.

Serghei Markov a acuzat Romania la fel ca si comunicatul de marti al guvernului Moldovei, că „nu îşi ascunde dorinţa de anexare a Moldovei, iar opozitia moldovenească, susţinută de conducerea Romaniei, a adoptat o pozitie fermă, intransigentă cu scopul de a genera o noua escaladare a crizei politice. Opozitia din Moldova, mai spune fostul consilier al lui Vladimir Putin, nu face un secret din ideea anexării Moldovei la Romania”. Serghei Markov caracterizează declaraţia preşedintelui Romaniei drept „o ruşine pentru Uniunea Europeană” şi cere Uniunii Europene sancţiuni economice împotriva Romaniei.

Intr-o declaraţie facuta in exclusivitate Europei Libere, ministrul moldovean de externe Andrei Stratan a spus că Moldova va cere si ea explicaţii Uniunii Europene faţă de recentele declaratii ale preşedintelui de la Bucuresti.

La Habarovsk urmează să înceapă astazi un summit de două zile între lideri ai uniunii Europene şi Rusia. Din partea Uniunii participă euroscepticul preşedinte al Cehiei, Vaclav Klaus, ţara sa deţinînd pînă la 1 iulie preşedintia prin rotatie a Uniunii, preşedintele comisiei europene Jose Manuel Barroso şi coordonatorul politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene, Javier Solana.
Pe agenda convorbirilor se află probleme energetice şi comerciale.

După doua zile de convorbiri la Moscova intre reprezentanti militari americani si rusi, convorbiri considerate drept constructive de ambele părţi, în legătură cu înlocuirea tratatului START de reducere a armelor nucleare, delegaţiile au convenit asupra continuării lor la începutul lunii iunie, la Geneva.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat miercuri ca progresul asupra reducerea armelor strategice este determinat şi de pozitia americana faţă de planurile Statelor Unite privind scutul defensiv antirachetă în Europa Centrală şi de Rasarit. Rusia se opune amplasarii de elemente ale acestui scut in Cehia si Polonia, considerind intregul proiect drept o ameninţare la securitatea proprie.

Senatul Statelor Unite a votat pentru a bloca fondurile de 80 de milioane de dolari, destinate închiderii centrului de detenţie de la Guantanamo Bay, un pas înapoi faţă de politica preşedintelui Barack Obama care doreşte închiderea închisorii până în ianuarie.

Politicienii din ambele tabere, Democrată şi Republicană, îi cer preşedintelui un plan mai detaliat despre ce ar urma să se întâmple cu cei 240 de deţinuţi de la Guantanamo. In cursul zilei de astazi, preşedintele Barack Obama urmează să țină un discurs pe teme de securitate naţională în care vor fi facute precizări în legatură cu planurile administraţiei faţa de situaţia celor deţinuţi la Guantanamo Bay.

Agenţiile internaţionale de presă relatează că 4 bărbaţi au fost arestaţi în urma cu puţin timp la New York fiind acuzaţi că ar fi planuit atacuri împotriva a două sinagogi şi a unor baze militare. Potrivit unui comunicat al procuraturii din New York cei patru ar fi căutat să cumpere rachete sol-aer pentru a-şi duce la îndeplinire planurile.

Vicepreşedintele american, Joe Biden îşi continuă turneul in Balcani si se va afla astazi si miine la Pristina, in Kosovo, unde se va adresa parlamentului local.

Miercuri, la Belgrad, vicepreşedintele american a declarat că Statele Unite nu aşteaptă ca Serbia să recunoască independenţa Kosovo şi că aceasta nu este o precondiţie a relaţiilor dintre Statele Unite si Serbia. La o conferinţă de presă comună, preşedintele sârb, Boris Tadic, a spus că speră în stabilirea “celor mai bune relaţii posibile” cu Statele Unite în ciuda divergenţelor cu privire la Kosovo. Reprezentanţii partidului radical din parlamentul de la Belgrad şi-au exprimat ostilitatea faţă de Statele Unite si politica lor in regiunea Balcanilor, la 10 ani de la intervenţia NATO împotriva regimului Miloşevici şi in favoarea albanezilor din Kosovo.

Rusia a anunţat că a oferit un ajutor financiar Armeniei de 500 de milioane de dolari, pentru a ajuta aceasta ţara din Caucazul de Sud să facă faţă efectelor crizei economice globale. Acordul a fost semnat miercuri la Moscova între ministrii de finanţe din cele doua ţări. Rusia a mai acordat pină acum un împrumut similar, tot pe 15 ani şi Minskului si a anunţat că intenţioneaza sa sprijine la fel şi autorităţile din Kirghistan.

Iranul spune că a testat cu succes o nouă rachetă sol-sol care poate lovi ţinte la o distanţă de 2 mii de kilometri. Preşedintele, Mahmud Ahmadinejad a făcut anunţul în timpul unei călătorii în provincia Semnan unde a avut loc testul cu rachetă şi a spus, potrivit presei iraniene că ţara sa poate expedia acum „în iad” orice agresor. Agenţiile occidentale de ştiri citează un oficial american anonim confirmînd că lansarea rachetei iraniene a avut loc cu succes. La Washington, secretarul american de stat, Hillary Clinton a spus că testul de astăzi al Iranului poate duce la o cursă a înarmărilor în Orientul Mijlociu.

Patru candidaţi la alegerile prezidenţiale din Iran de pe 12 iunie au primit aprobarea Consiliul Gardian, care veghează asupra respectării constituţiei statului islamic. Potrivit unei declaraţii a ministerului de Interne, printre cei aprobaţi se numără şi actualul preşedinte Mahmud Ahmadinejad, precum şi fostul premier Mir Hossein Moussavi. Politician reformist, Moussavi este văzut drept cel mai puternic contracandidat al lui Ajmadinejad.