Înregistrarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale repetate de la 28 mai s-a încheiat vineri, fără ca opoziţia să fi înaintat un candidat, chiar dacă liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean sugerase că alegerea unui politician din opoziţie la funcţia de şef al statului poate fi soluţia pentru depăşirea crizei politice.

Ca şi la primele alegri, eşuate pe 20 mai, în cursa prezidenţială au intrat doi candidaţi comunişti. Principalul candidat al comuniştilor rămâne Zinaida Greceanîi, iar în rolul candidatului secund figurează de data aceasta ambasadorul moldovean la Moscova, Andrei Neguţă.

Mai mulţi deputaţi ai opoziţiei au făcut cunoscut că asupra lor sau colegilor lor s-au făcut presiuni pentru a vota la alegerile prezidenţiale repetate în favoarea unui candidat comunist. Potrivit agenţiei Unimedia, liderul liberal democraţilor Vlad Filat a declarat că va face publice mai multe detalii după votul de la 28 mai. Primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă a spus că unui deputat liberal i s-au propus bani în schimbul votului, iar altuia i s-a intentat un dosar penal. Şeful de campanie al Partidului Comuniştilor, Mark Tkaciuk declarase după eşecul din 20 mai de a alege un nou şef al statului că partidul său ar fi în posesia mai multor „voturi de aur” promise de deputaţi ai opoziţiei. Însă liderii celor trei formaţiuni de centru-dreapta spun că fracţiunile lor din Parlament îşi menţin decizia comună de a boicota votul de pe 28 mai cu scopul de a declanşa alegeri parlamentare anticipate.

Premierul rus Vladimir Putin a lăudat autorităţile de la Chişinău pentru reacţia „calmă şi echilibrată” în urma tulburărilor post electorale. Potrivit Moldpress, Putin a făcut declaraţia la întâlnirea avută vineri cu premierul moldovean în exerciţiu, Zinaida Greceanîi în marginea reuniunii CSI de la Astana.

O misiune de documentare a Parlamentului European a constatat la începutul lunii că împotriva protestatarilor arestaţi după protestele de pe 7 aprilie au fost comise “acte oribile de violenţă”.

Autorităţile elene au anunţat că 14 oameni au fost spitalizaţi iar 46 au fost arestaţi în urma ciocnirilor dintre poliţie şi reprezentanţii comunităţii musulmane, înfuriaţi de gestul unui poliţist grec care ar fi rupt miercuri Koranul unui imigrant musulman. Vineri, poliţia a folosit gaze lacrimogene şi grenade paralizante pentru a dispersa sutele de protestatari adunaţi în faţa Parlamentului şi alte locuri publice din Atena. Protestatarii au aruncat cu pietre, avariind, potrivit poliţiei, 75 de maşini şi câteva clădiri. Autorităţile investighează incidentul cu ruperea în bucăţi a Korannului de către poliţistul grec.

Dolarul a coborât până la cel mai mic nivel faţă de euro înregistrat anul acesta, pe fundalul îngrijorărilor despre posibila diminuare a capacităţii de plată a Statelor Unite. Un euro a ajuns vineri la New York la 1,40 dolari, după ce una din principalele agenţii de rating, Standard & Poor's, a avertizat că se poate diminua capacitatea de plată a Marii Britanii, ceea ce a dus la speculaţia că Statele Unite pot urma aceeaşi tendinţă pentru că au promovat politici anticriză similare celor britanice.

Preşedintele german Horst Koehler candidează astăzi pentru un nou mandat. Principalul contracandidat este social-democrata Gesine Schwan, profesor de ştiinţe politice. Preşedintele Germaniei este ales de un organism din care fac parte toţi cei 612 membri ai Bundestag-ului plus 612 personalităţi publice. Horst Koehler, un economist care a condus în trecut Fondul Monetar Internaţional, este perceput drept o figură populară, chiar dacă uneori a provocat nemulţumirea conservatorilor, criticînd marile companii germane.

Fostul preşedinte al Coreei de Sud, cercetat într-un dosar de corupţie, a fost găsit mort în apropierea casei sale dintr-o regiune muntoasă în sudul ţării. Poliţia cercetează dacă Roh Moo-hyun în vârstă de 62 de ani s-a sinucis sau a căzut accidental de pe o stâncă. Roh era bănuit că ar fi luat peste 6 milioane de dolari mită de la un om de afaceri în perioada când a fost preşedinte, între 2003 şi 2008.

Jurnalista Roxana Saberi cu cetăţenie dublă irano-americană a revenit în Statele Unite după patru luni de detenţie în Iran. În vârstă de 32 de ani, Saberi fusese condamnată iniţial la închisoare sub acuzaţia de spionaj în favoarea Statelor Unite, dar apoi a fost eliberată. Într-o declaraţie făcută la Viena, prima sa destinaţie după eliberarea din Iran, Roxana Saberi le-a mulţumit organizaţiilor pentru drepturile jurnaliştilor, precum şi autorităţilor americane, inclusiv preşedintelui Barack Obama, care au făcut eforturi pentru eliberarea ei.

Presa italiană relatează că autorităţile de la Roma examinează cererea Statelor Unite de a prelua doi deţinuţi tunisieni de la centrul de detenţie din Guantanamo Bay. Ministrul italian de Externe Franco Frattini este citat de agenţiile de ştiri spunînd că cererea americană trebuie examinată „în spirit pozitiv”. El urmează să o discute săptămâna viitoare cu ministrul american al Justiţiei Eric Holder care se va afla la Roma. Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a dispus închiderea închisorii pentru suspecţii de terorism de la Guantanamo Bay, existenţa căreia a fost criticată de europeni pentru că ar încălca drepturile omului.

Preşedintele american Barack Obama a promulgat o lege prin care se speră economisirea a miliarde de dolari irosiţi pe sisteme de armament livrate deseori cu întârziere şi supraevaluate. Legea îi oferă administraţiei mai multe atribuţii la supravegherea bugetului armatei şi evaluarea independentă a costurilor.

Legea, sprijinită unanim în Congres, prevede consultări mai intense cu comandanţii de pe teren la proiectarea şi comandarea armelor noi. În campania electorală, Obama a promis să reducă achiziţiile exagerate ale Pentagonului în cadrul efortului de reducere a imensului deficit al bugetului federal.

Ambasadorul moldovean la Moscova, comunistul Andrei Neguţă şi-a înregistrat cu numărul doi candidatura pentru funcţia de şef al statului. El este sprijinit de 16 deputaţi comunişti, faţă de 33 câţi au semnat în sprijinul Zinaidei Greceanîi, principala candidată a comuniştilor pentru alegerile repetate de pe 28 mai.

Neguţă a fost trimis ambasador la Moscova în noiembrie 2008, după ce fusese rechemat din funcţia de reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei. Partidele opoziţiei liberale care au boicotat miercuri prima rundă a alegerilor prezidenţiale spun că vor proceda la fel şi în cazul alegerilor repetate de săptămâna viitoare, în speranţa să poată declanşa alegeri parlamentare anticipate.

Cinci consilieri municipali din Chişinău, toţi din partidele opoziţiei, au renunţat astăzi la mandatele de aleşi locali în favoarea celor de deputat. Primarul liberal al Chişinăului, Dorin Chirtoacă şi viceprimarul Nistor Grozavu au decis să rămână în funcţiile vechi.

Astăzi este ultima zi prevăzută de lege în care deputaţi aleşi pe 5 aprilie pot decide între deputăţie şi vechea funcţie. Opoziţia îi critică pe deputaţii comunişti care sunt şi membrii ai guvernului în exerciţiu că nu renunţă la fotoliile de miniştri, iar pe liderul lor Vladimir Voronin că rămâne deputat şi şef al statului în exerciţiu. Comuniştii criticaţi susţin însă că interdicţia legislativă privind cumulul de funcţii nu se referă şi la exercitarea interimatului până la alegerea uni nou şef al statului şi numirea unui nou Guvern.

Premierul rus Vladimir Putin a elogiat autorităţile de la Chişinău pentru reacţia „calmă şi echilibrată” în urma tulburărilor post electorale. Potrivit Moldpress, Putin a făcut declaraţia la întâlnirea avută cu premierul moldovean în exerciţiu, Zinaida Greceanîi în marginea reuniunii CSI de la Astana. O misiune de documentare a Parlamentului European a constatat la începutul lunii că împotriva protestatarilor arestaţi după 7 aprilie au fost comise “acte oribile de violenţă”. Parlamentarii europeni au sugerat ca Bruxelles-ul să impună mai multe condiţii pe viitor autorităţilor moldovene în schimbul ajutoarelor financiare.

Liderii Uniunii Europene şi Rusiei nu au reuşit să depăşească divergenţele bilaterale privind cooperarea energetică şi în alte domenii la un summit în oraşul Habarovsk din Extremul Orient rus. Relaţiile bilaterale au fost afectate grav de războiul ruso-georgian de anul trecut şi de întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către ţările europene prin Ucraina.

Preşedintele rus Dmitry Medvedev a declarat la Habarovsk că numai Ucraina este de vină pentru întreruperea livrărilor în luna ianuarie şi a sugerat Uniunii Europene să ajute Kievul să-şi achite consumul de gaze pentru evitarea unor situaţii asemănătoare în viitor. De asemenea, Medvedev a reafirmat opoziţia Rusiei faţă de un nou pact privind securitatea energetică sprijinit de Uniune Europeană.

Oficialităţi americane şi poloneze spun că Statele Unite vor trimite Poloniei rachete de apărare antiaeriană, indiferent dacă preşedintele Barack Obama decide să meargă înainte sau nu cu planul scutului antirachetă în Polonia şi Cehia. Po0trivit unui acord de securitate semnat anul trecut, Washington-ul s-a angajat să modernizeze sistemul polonez de apărare cu o baterie de rachete sol-aer Patriot, în schimbul acceptului Varşoviei de a găzdui elemente ale scutului anti-rachetă, criticat de Rusia. Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat anul trecut că Rusia va staţiona rachete Iskander în enclava rusă Kaliningrad dacă Statele Unite nu renunţă la construcţia scutului.

Lidera opoziţiei din Myanmar, Aung San Suu Kyi a pledat nevinovată la procesul ţinut în apropiere de Yangon, la care este judecată pentru încălcarea condiţiilor de arest la domiciliu. Potrivit avocatului apărării, Suu Kyi a declarat că nu a comis nicio ilegalitate. Laureată a premiului Nobel pentru pace, lidera opoziţiei pro-democratice din Myanmar a petrecut ultimii 19 ani în arest la domiciliu aproape neîntrerupt. Ea este acuzată în legătură cu vizita unui cetăşean american fără permisiune oficială. Suu Kyi riscă o condamnare cu cinci ani de închisoare.

Vicepreşedintele american Joe Biden a declarat la Beirut că Statele Unite sprijină suveranitatea Libanului. Biden este cea mai înaltă oficialitate americană care vizitează această ţară în ultimii 25 de ani.

Vizita are loc înaintea alegerilor parlamentare din Liban, la care majoritatea anti-siriană actuală se va confrunta cu o alianţă din care face parte şi gruparea şiită Hizballah, pe care Statele Unite o consideră organizaţie teroristă. Hizballah a criticat vizita lui Biden, calificînd-o un amestec în afacerile interne ale Libanului. După discuţii cu preşedintele libanez Michel Suleiman, vicepreşedintele american a declarat că nu a venit să sprijine vreun partid politic.

Naţiunile Unite solicită ajutoare internaţionale de 543 de milioane de dolari pentru a uşura soarta refugiaţilor din Pakistan supuşi unor „suferinţe teribile” din cauza războiului dintre armată şi talibani. Apelul ONU a fost lansat azi la Islamabad. Oficialităţile pakistaneze au înregistrat aproximativ 1,9 milioane de refugiaţi din zona luptelor din valea Swat.

Rusia a confirmat primul caz de îmbolnăvire cu noul virus de gripă H1N1, o combinaţie a gripei porcine, aviare şi umane. Şeful agenţiei sanitare ruse Genady Onişcenko a declarat agenţiei Interfax că purtătorul virusului este un cetăţean rus revenit la Moscova de la New York. Bolnavul a fost spitalizat şi se află în stare satisfăcătoare, iar virusul nu a trecut la membrii familiei, a spus Onişcenko. La scară globală, virusul a infectat peste 11 mii de oameni şi a făcut 86 de victime, majoritatea în Mexic.

Avocatul omului de afaceri Gabriel Stati, acuzat de tentativă de uzurpare a puterii de stat şi organizarea dezordinilor în masă la 7 aprilie, a făcut cunoscut că acesta va rămâne în arest cel puţin până la mijlocul lunii iunie. Împreună cu Stati va rămâne în arest şi asociatul acestuia, Aurel Marinescu. Curtea de Apel a respins astăzi recursul apărării, care a cerut eliberarea lor. Cei doi, arestaţi pe 8 aprilie pe aeroportul din Odesa şi extrădaţi ulterior autorităţilor moldovene, susţin că sunt nevinovaţi.

La Chişinau, Partidul Liberal Democrat a anunţat că va cere Curţii Constituţionale să verifice dacă este legal ca Vladimir Voronin să fie în același timp și preşedintele ţării şi deputat. Vorbind la o conferinţă de presă la Chişinău, preşedintele PLDM Vlad Filat a spus că refuzînd să renunţe la preşedinţie, Voronin ar fi vinovat de „uzurparea puterii în stat”, ceea ce, a mai spus Filat, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 15 ani.

Preşedintele Vladimir Voronin a spus săptămâna această că obligaţia de a renunţa la alte funcţii odată ce eşti ales deputat nu se aplică şi preşedintelui ţării.

Seful Comisiei pentru afaceri europene in Bundestang, camera inferioara a parlamentului german, Gunther Krichbaum a declarat, citat de agentia Deca Press, ca ţara sa nu va sustine un nou acord intre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Potrivit sursei citate, parlamentarul german creştin democrat a criticat atitudinea guvernului de la Chisinau din perioada pre şi post electorala cit si atitudinea autoritătilor moldovene fata de ambasadorul Romaniei la Chisinau. Parlamentarul german a spus că „nu vrem să abandonam Moldova si pe oamenii ei, dar cred că este nevoie de o presiune mai mare asupra autorităţilor moldovene”.

La Habarovsk, în Extremul Orient al Federaţiei Ruse, a inceput joi summitul Rusia-Uniunea Europeană.

Înaintea summitului, mai mulţi oficiali ruşi au spus că vor să discute cu Uniunea Europeană violenţele post-electorale din Moldova. Potrivit RIA-Novosti, consilierul prezidenţial Serghei Prihodko a spus că serviciile speciale româneşti ar fi încurajat tinerii moldoveni să iasă în stradă la 7 aprilie, la protestele care, a mai spus Prihodko, „s-au transformat într-un pogrom.” Consilierul lui Dmitrii Medvedev a adăugat că Rusiei nu-i place că o ţară din Uniunea Europeană procedează astfel împotriva unei ţări din CSI şi că va pune această chestiune pe agenda summitului de la Habarovsk.

Preşedintele Rusiei, Dmitry Medvedev a declarat că în discuţiile de astazi cu oficialităţile Uniunii europene accentul va fi pus pe problemele economice, financiare si de securitate. Pe agendă se afla si Parteneriatul estic, programul Uniunii Europene acordat unui numar de 6 tari din fosta Uniune Sovietica, printre care si Moldova. Pină acum Rusia a criticat proiectul european.

Ministerul polonez de externe a confirmat într-un comunicat citat de site-ul Hotnews.ro că la întrevederea de miercuri dintre seful diplomaţiei poloneze cu omologul său de la Bucuresti, Radek Sikorski a spus că Romania şi Moldova ar trebui să continue discuţiile privind statutul graniţei lor comune. „In opinia noastra, se arata in declaratia ministerului polonez de externe, ajungerea la o soluţie legală cu caracter obligatoriu ar face mult bine in construirea şi promovarea unei imagini pozitive a Romaniei in Uniunea Europeană. Ar ajuta de asemenea la crearea unei relaţii fructoase cu Moldova”, se arata in declaratia ministerului polonez de externe. Miercuri, la Varşovia ministrii de externe din Polonia si Romania au discutat probleme legate de relatia Uniunii Europene cu ţările din Parteneriatul Estic şi mai ales cu Moldova si Ucraina.

Statele Unite au confirmat că intenţionează să desfaşoare o baterie de rachete Patriot in Polonia, potrivit înţelegerii intre Washington si Varşovia, încheiată anul trecut de către fosta administraţie americana. Declaraţia a fost făcută de purtătorul de cuvint al Departamentului de stat. Intr-o audiere in Congresul american, directorul agenţiei de apărare anti-rachetă, Patrick O Reilly a declarat că administraţia Obama şi-a anunţat sprijinul pentru continuarea proiectului amplasarii de elemente ale unui scut defensiv american in Polonia si Cehia.