În capitala Armeniei, la Erevan, au loc alegeri locale – primul vot important după alegerile prezidenţiale contestate de anul trecut. Demonstraţiile de protest care au urmat votului prezidenţial s-au soldat anul trecut cu 10 morţi si nenumărat răniţi.

În cursa pentru funcţia de primar al capitalei se afla fostul preşedinte al ţării Levon Ter-Petrosian (din partea opoziţie) şi actualul primar al orasului, susţinut de partidul republican de guvernământ.

Comandanţi ai armatei pakistaneze sunt de părere că ofensiva din valea Swat, impotriva luptătorilor talibani, s-ar putea încheia în câteva zile.
Declaraţia a fost făcută la Singapore, la o conferinţă pe teme de securitate, la care ieri, ministrul american al apărării, Gates a apelat la China şi Uniunea europeană, cerând mai mult sprijin financiar pentru refacerea Afganistanului.

În regiunea separatistă Oseţia de sud din Georgia au loc alegeri generale. Potrivit relatărilor, participarea electoratului este masivă. La numai cîteva ore după deschiderea centrelor de votare, peste 19 la sută din electorat votase.

Luni, cel mai mare producător de automobile din Statele Unite, General Motors ar putea intra într-un aşa-numit proces rapid de faliment, prin care peste 75 la sută din firmă ar intra, temporar, în posesia statului. Ar fi cel mai mare faliment, chiar si controlat, din istoria modernă a Statelor Unite dar, apreciază multi economişti, şi singura şansă de a fi salvată mare parte din firmă.
Tot luni, un tribunal local va decide asupra preluării firmei Chrysler de către un concern străin, condus de firma italiană Fiat.

Deputatul comunist Vladimir Ţurcanu a declarat agenţie Moldpres ca partidul Liberal ar putea anunţa luni, 1 iunie, dacă este interesat să accepte oferta de dialog politic, facută de partidul comuniştilor. Prim-vicepreşesintele parlamentului s-a întâlnit astăzi cu liderul liberal, Mihai Ghimpu.

Vladimit Ţurcanu, citat de Moldpres, a mai declarat că deocamdata nu a discutat cu liderul Aliantei "Moldova Noastra", Serafim Urechean. Anterior, Partidul Liberal Democrat a anuntat ca nu-si schimba pozitia si ca nu va participa la dialogul politic propus de PCRM.

Potrivit agenţiilor de presă ruseşti, preşedintele rus Dmitrii Medvedev a numit „inacceptabile” încercările de „subminare a identităţii şi suveranităţii Republicii Moldova”. Medvedev nu a spus cine ar face asemenea încercări.

Săptămâna trecută, un consilier prezidenţial rus a învinuit România de orchestrarea violenţelor de la Chişinău, din 7 aprilie. Vorbind la Kremlin, în faţa unor ambasadori străini, inclusiv al Moldovei, Medvedev a mai spus astăzi că Rusia sprijină conducerea de la Chişinău în eforturile de „normalizare a situaţiei” din ţară şi de rezolvare a conflictului transnistrean.

Ministrul american al apărării, Robert Gates a avertizat Coreea de nord că Statele Unite nu vor accepta ca ţara să se doteze cu arme nucleare
„Ţelul nostru, a spus Gates, este să ne asigurăm ca peninsula Coreea nu are arme nucleare”.

Tensiunile in regiune au crescut mult după ce luni, Fenianul a făcut al doilea test nuclear subteran. Anterior, Coreea de nord a denunţat armistiţiul care a pus capăt războiului coreean din 1953. China a cerut din nou Coreei de nord să renunţe la testele nucleare si ambiţiile de a dota cu arme atomice.

Statele Unite au cerut Chinei si Uniunii Europene să se implice mai mult, financiar si tehnic, în refacerea Afganistanului. La o conferinţă pe teme de securitate, organizata la Singapore, ministrul american al apărării Robert Gates a explicat că guvernul afgan are nevoie de mai multe fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii si modernizarea armatei.

Comisia Europeană şi-a exprimat rezerve faţă de ideea de a ajuta Ucraina să-şi plătească o datorie la gaze faţă de Rusia, aşa cum a sugerat Kremlinul. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că din raţiuni bugetare, Uniunii i-ar fi greu, dacă nu imposibil să ajute Ucraina.
Barroso a făcut această declaraţie după o convorbire telefonică cu premierul Rusiei Vladimir Putin. Moscova a respins recent cererea Ucrainei de-a plăti cu întârziere o datorie de aproape 5 miliarde de dolari. Apoi, cu încurajarea Italiei, Kremlinul a sugerat ca guvernul de la Kiev să ceară bani Uniunii Europene.

La Berlin s-a ajuns la un acord care să salveze de la faliment firma de automobile Opel. Opel va fi preluat de firma canadiana Magna împreună cu banca de stat din Rusia Sberbank. În viitor se pregăteşte o colucrare apropiata cu producătorul rus de automobile GAZ şi mutarea multor locuri de producţie OPEL în Rusia si Europa de est.
Negocierile de la Berlin s-au purtat intre concernul american General Motors, propietarul OPEL, reprezentanii consorţiului care va prelua OPEL şi guvernul german care va asigura creditele necesare acestei tranzacţii.

Agenţia oficială de ştiri a Iranului a informat că persoane înarmate au atacat sediul de campanie electorală al preşedintelui Mahmud Ahmadinejad din oraşul iranian Zahedan, rănind trei persoane: doi membri ai personalului de campanie şi un copil. O oficialitate iraniană citat de AP a spus că autorii atacului ar fi fost arestaţi după o scurtă urmărire.

Ahmadinajad şi alţi trei candidaţi se vor confrunta la alegerile prezidenţiale de la 12 iunie. Atacul de astăzi de la Zahedan a venit la o zi după ce în acelaşi oraş un atentat cu bombă asupra unei moschei a ucis cel puţin 19 persoane şi a rănit 125.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a prezentat un plan de protecţie sporită a reţelelor de computere din America împotriva atacurilor cibernetice.

Vorbind la Casa Albă, preşedintele Obama a spus că împotriva atacurilor cibernetice nu se poate răspunde ad hoc, ci printr-o strategie, prin planificare şi răspunsuri coordonate. Mii de atacuri cibernetice au loc în fiecare zi în Statele Unite. Ele sunt puse la cale mai ales de aşa-numiţii „hackers”.

Un incendiu a izbucnit astăzi la bordul unui ferry-boat italian care se îndrepta spre Sicilia cu peste 500 de persoane la bord. Nava „Vicenzo Florio” venea de la Napoli şi se afla la 40 de kilometri de Palermo când cala automobilelor a fost cuprinsă de flăcări. Toţi pasagerii au fost evacuaţi în bărci de salvare şi duşi pe navele pazei de coastă şi pe altă navă de pasageri din apropiere. Cinci pasageri, inclusiv o femeie gravidă, au fost duşi la spital, ca măsură de precauţie. „Vicenzo Florio” a fost tractat spre Palermo, unde aşteaptă echipele de pompieri. Cauza incendiului nu a fost încă stabilită.

Potrivit agenţiilor de presă ruseşti, preşedintele rus Dmitri Medvedev a numit „inacceptabile” încercările de „subminare a identităţii şi suveranităţii Republicii Moldova”. Medvedev nu a spus cine ar face asemenea încercări.

Săptămâna trecută, un consilier prezidenţial rus a învinuit România de orchestrarea violenţelor de la Chişinău, din 7 aprilie.

Vorbind la Kremlin, în faţa unor ambasadori străini, inclusiv al Moldovei, Medvedev a mai spus astăzi că Rusia sprijină conducerea de la Chişinău în eforturile de „normalizare a situaţiei” din ţară şi de rezolvare a conflictului transnistrean.

Infoprim relatează că trei fraţi arestaţi pentru organizarea protestelor de la 7 aprilie au dat în judecată Ministerul de Interne, pentru calomnie. Fraţii Gheorghe, Anatol şi Sergiu Stepuleac s-au plâns astăzi prin vocea avocatei Ana Ursachi că au fost ţinta unei campanii de denigrare în presă, care i-a numit „grupare criminală” şi „recidivişti notorii”. Avocata a spus că sursa acestor informaţii ar fi Ministerul de Interne, căruia fraţii Stepuleac îi cer acum despăgubiri materiale, scuze publice şi dezminţirea informaţiilor.

Autorităţile medicale au atras atenţia că riscul apariţiei aşa-numitei „gripe noi” în Republica Moldova este în creştere. Ea a fost semnalată deja în România şi în ţările europene unde se află comunităţi de moldoveni, ca Spania, Rusia sau Italia.

Avertismentul a fost făcut de o comisie medicală specială, care a confirmat că deocamdată virusul gripal nu a fost semnalat în Moldova.

Potrivit Inforprim, comisia a anunţat o serie de măsuri speciale pentru siguranţa copiilor în sezonul de vară şi a reamintit că informaţii despre noua gripă se pot obţine la orice oră sunînd la numărul 72 10 10.

Coreea de Nord a avertizat că va lua noi măsuri „de autoapărare” dacă Naţiunile Unite îi impun sancţiuni din cauza testului nuclear de la începutul săptămâni. Într-un anunţ televizat, ministerul de externe de la Fenian a afirmat că dacă este provocată de ONU, Coreea de Nord va reacţiona, „în mod inevitabil”.

În prezent, Consiliul de Securitate discută cum să răspundă evenimentului de luni, când Coreea de Nord a anunţat că a efectuat un test nuclear subteran mai puternic decât cel din 2006.

Ieri, Statele Unite şi Coreea de Sud au ridicat la nivel maxim gradul de alertă al trupelor lor din peninsula coreeană, după ce Nordul comunist a anunţat că nu va mai respecta armistiţiul care a pus capăt războiului din anii 50 ai secolului trecut.

Comisia Europeană şi-a exprimat rezerve faţă de ideea de a ajuta Ucraina să-şi plătească o datorie la gaze faţă de Rusia, aşa cum a sugerat Kremlinul. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a spus că din raţiuni bugetare, Uniunii i-ar fi greu, dacă nu imposibil, să ajute Ucraina.

Barroso a făcut această declaraţie după o convorbire telefonică cu premierul Rusiei Vladimir Putin.
Moscova a respins recent cererea Ucrainei de-a plăti cu întârziere o datorie de aproape 5 miliarde de dolari. Apoi, cu încurajarea Italiei, Kremlinul a sugerat ca guvernul de la Kiev să ceară bani Uniunii Europene.

Preşedintele din Belarus, Alexandr Lukaşenca a spus că ţara sa n-ar mai trebui să se închine în faţa Rusiei. Liderul de la Minsk a făcut această remarcă după eşecul negocierilor pentru un împrumut rusesc. Adresîndu-se guvernului, Lukaşenca a spus că dacă relaţia cu Federaţia Rusă nu merge, Republica Belarus ar trebui „să-şi caute fericirea în alte părţi ale planetei”.

Ieri, la Moscova, unde s-a aflat şi Lukaşenca, ministrul rus de finanţe Alexei Kudrin a spus că Rusia va amâna un împrumut de jumătate de miliard de dolari pentru Minsk, întrucât Republica Belarus ar putea intra în incapacitate de plată către sfârşitul anului curent.

Economia Poloniei a crescut în primul trimestru al anului curent cu aproape unu la sută, în contrast cu recesiunea care afectează celelalte ţări din regiune.
Comentînd anunţul biroului naţional de statistică de la Varşovia, premierul Donald Tusk s-a declarat mulţumit că economia ţării sale este atât de rezistentă la criză. El a adăugat însă că rezultatele actuale sunt mult sub performanţele din alţi ani.

Polonia, ţară cu 38 de milioane de locuitori, are cea mai mare economie dintre noii membri ai Uniunii Europene.

Partidul liderei opoziţiei din Myanmar, Aung San Suu Kyi, şi-a exprimat îngrijorări grave în legătură cu starea sănătăţii ei. Liga Naţională pentru Democraţie a informat că Suu Kyi nu poate dormi din cauza durerilor la picior şi că are nevoie urgentă de îngrijire medicală.

Suu Kyi este în închisoare, aşteptînd verdictul într-un proces. Ea este acuzată că ar fi nesocotit condiţiile arestului la domiciliu, permiţînd unui cetăţean american să intre în reşedinţa ei, la începutul lunii mai.

Staţia Spaţială Internaţională are pentru prima oară la bord şase persoane. O navă spaţială rusească a adus astăzi trei cosmonauţi, care s-au alăturat celor trei aflaţi deja la bord. Acum, din echipaj fac parte doi astronauţi din Rusia şi câte unul din Statele Unite, Canada, Japonia şi Belgia.

Când va ajunge la destinaţie şi naveta americană „Endeavour”, peste câteva săptămâni, la bordul Staţiei se vor afla 13 oameni.

Un savant indonezian a declarat că un munte submarin imens, în largul coastelor insulei Sumatra ar putea fi un vulcan. Geologul Iusuf Surachman a mai spus că muntele a fost descoperit luna aceasta la aproximativ 330 de kilometri vest de oraşul Begkulu, în timpul unor cercetări ale faliilor seismice de pe fundul mării. Muntele are forma unui con cu diametrul bazei de 50 de kilometri, este înalt de 4.600 de metri, iar piscul se află la 1.300 de metri sub suprafaţa apei.

Majoritatea parlamentară comunistă a amânat joi, până la 3 iunie, votul final pentru alegerea unui nou şef al statului şi evitarea alegerilor parlamentare anticipate. Preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin a spus că Zinaida Greceanîi rămâne candidata comuniştilor şi că el va face totul ca să evite parlamentarele anticipate: „Noi nu dorim categoric alegeri repetate, anticipate, orice fel de alegeri. Nu doreşte populaţia, nu doreşte nimeni în afară de unele persoane care au cu totul alte interese decât interesele generale pe care le avem cu toţii în faţa societăţii şi cetăţenilor ţării noastre”

Liderii partidelor de opoziţie rămân uniţi în jurul scopului să provoace alegeri parlamentare anticipate pe motiv că puterea comunistă le-ar fi falsificat pe cele de pe 5 aprilie, a spus liderul liberal democraţilor Vlad Filat: „Comuniştilor le este frică în faţa oamenilor pentru ceea ce au făcut: opt ani de guvernare şi mai cu seamă alegerile fraudate, evenimentele din 7 aprilie, arestările ilegale, tortura pe care le-a aplicat-o cetăţenilor în această primăvară”
La o conferinţă de presă Filat a mai spus că partidul său, Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră se gândesc să participle la alegerile anticipate, dacă acestea vor avea loc, într-o formulă diferită decât pe 5 aprilie, când au participat în mod separat.

Premierul în exerciţiu, Zinaida Greceanîi a cerut ajutoare financiare din partea Fondului Monetar Internaţional. “Trebuie să propunem soluţii pentru depăşirea crizei economice în care se află Republica Moldova şi vrem ca acestea să fie susţinute de FMI ", a spus joi Zinaida Greceanîi citată de Moldpres la o întâlnire cu Graeme Justice, şeful unei misiuni trimisă de FMI la Chişinău. Este pentru prima dată când autorităţile moldovene cer deschis ajutoare de la FMI pentru a face faţă crizei economice şi deficitului bugetar în creştere. Delegaţia Fondului are scopul să negocieze în următoarele 2 săptămâni cu autorităţile moldovene un nou program de colaborare.